Page 2 - 1961-11
P. 2
DW 2 D R U M U L SOCI Al IOMULUI Nr. 2131
D e la angajament/ la rapte
oooooooo oooooooo
V
— Iile, al mal chibzuit ce trebuie create, de organi- $ t,
aseară la cele discuta ie ieri? zarea muncii. In concluzie 0 L Sim pozioane la de 7 ani din Oarda de Sus Constantin Zăgănescu din
au avut zilele trecute prilejul Bucureşti.
— Cred că putem face, au hotărît ca şi ei să urmeze o L să asculte impresiile de călă
ţ ® Duminică, 29 octombrie, torie în U.R.S.S. a tovarăşilor Ieri, 31 octombrie, la clubul
$ spuse Ilie Voinea. Va trebui iniţiativa de a realiza planul L t în sala cinematografului „Fi- Ida Geninger şi Nicolac Cio- muncitoresc din Cugir, raionul
t limon Sirbu“ din Deva, peste botă. Expunerile despre ţara Orăştie, a avut loc o intere
L însă să discutăm cu toţi bă săptăminal în 5 zile. 8 ce construieşte comunismul au santă conferinţă pe tema „Me
fost urmărite cu un deosebit canizarea complexă şi auto
ieţii. La cîteva zile, în cadrul g interes. matizarea procesului de pro
ducţie in industria m etalur
— Tocmai. Eu zic să dis consfătuirii lunare de pro- o L 500 de oameni ai muncii din S e a r ă cie p o ezii gică".
cutăm la sţirşitui schimbului, ducţie, coirvunistul Ştefan o L localitate au participat la La biblioteca comunală din In faţa a numeroşi ingineri,
^ simpozionul pe tema „Totul Ighiu a avut loc duminică, 29 , tehnicieni, maiştri şi munci
conchise ştefan Roşianu. Roşianu a luat cuvintul. A g P erso n alu l octombrie a.c., o seară de tori de la uzinele cugirene a
medico-sanltar poezii intitulată „Octombrie vorbit tov. ing. Mircea Chili-
De cîteva zile comunistul discutat despre felul în care g de la spitalul de ţ pentru om“. Roşu în literatura popeaie- ceanu. conferenţiar universi
contagioşi din lor“. tar la Institutul politehnic din
ştefan Roşianu şi utemistul brigada care o conduce şi-a o Hunedoara dă L Au vorbit tovarăşii Ioan Co Bucureşti.
dovadă de mul I pindeanu, secretarul C.S.R., Tovarăşul bibliotecar Nico-
% Ilie Voinea se frămintau. Se- realizat planul, despre ce o t^ dr. Alexandru Chirmigiu, prof. lae David. care este şi student Festivalul film ului
tă grijă şi aten fruntaş în anul al II!-leu al
L cretarul organizaţiei, de bază trebuie făcut in viitor pentru g ţie faţă de p a facultăţii de filologie, a citit s o v ie tic
cienţii internaţi cu acest prilej poeziile : ..Le-
o trecuse pe la locul lor de grăbirea ritmului de lucru, g aici. (. Maria Doroga şi ing. Constan- nin“ de Victor Tulbure, ,.Poe Duminică. 29 octombrie a
t tin Dumitru de la T.R.C.H. mul lui Octombrie“ de Vladi- avut loc în comuna Miercu
o muncă şi le-a adus la cunoş- — Am discutat cu tovară- o In fotografie : mir Maiakovski, „1917 ‘ de A. rea, deschiderea Festivalului
un grup din Toma, „Sub steagul lui Octom
8 tinţă iniţiati- şii din briga- 8 personalul spi ^ Această manifestare culturală brie“ şi altele. filmului, sovietic.
talului diccu- In premieră a fost prezen
g va pornită de dă să muncim g tînd unele pro L s-a încheiat cu vizionarea fil- C onferinţe
bleme privind tată noua capodoperă a ci
g constructorii CONSTRUCTORI mai bine, mai g l mului „Soarta unui om“. neaştilor sovietici, filmul .Cer
tratarea bolna senin“, distins cu Marele Pre
o din şantierul SI C O N S T R U C Ţ II repede. De a- o vilor. t ® La clubul C.F.R. din Te- miu la Festivalul internaţio
8 nr. 2 montaj a l __________ __________ ceea, am hotă- 8 i. iuş, în ziua de 28 octombrie
I a avut loc simpozionul pe
g I. C. S. Hune- - ....... ..rit ca planul g t
O doara de a grăbi ritmul de săptăminal să-l realizăm in g tem a : „Despre crearea bazei
o lucru. 5 zile, a spiis ştefan Roşianu. o l tehnico-materială a comunis-
— Oare noi nu putem să In sală au fost cîteva clipe 8 L mului în U.R.S.S.“.
g le urmăm exemplul ? ii in- de tăcere, apoi au izbucnit g t Expunerile pe această temă
trebă secretarul organizaţiei aplauzele. g - au fost prezentate de către
- tovarăşii Maria Stoica. Dănilă
o de partid. Au urmat alţii la cuvint. o
8 Tocmai la acest lucru se Nici Vaier Susa, nici Weber 8 L Stoica, Petru Nistor şi Teodor
o gindeau de cîteva zile cei Andrei, nici V. Urşuţ, nici g l Pcpescu, profesori la şcoala
5 doi constructori, ştefan Ro- Minai Zvolenschi nu s-au lăsat g <. medie din localitate. Au parii- In sala clubului minier din nal al filmului de la Moscova
g şianu îşi cunoştea bine oa- mai prejos. Urmînd iniţiativa o
o menii din brigadă. Cu mulţi lui Ştefan Roşianu, şi-au luat 0 ^ cipat peste 300 de muncitori Vulcan, peste 200 de audi 1961.
o din ei lucrează de mai bine angajamente îndrăzneţe. Mi* l ceferişti şi colectivişti teiuşeni. tori au urmărit conferinţa : El a fost vizionat intr-o sin
% de 8 ani. Nu odată ei au hai Flagner cu brigada, va 8 „U R.S.S. dezvăluie tainele gură zi de 450 oameni ai mun
g făcut luciani bune, au reali- face 200 m.p. tencuială în g
L Im p re s ii din U .R .S .S . Cosmosului“. A vorbii tov. ing. cii din comună.
o zat sarcini măreţe in timp plus lunar, Mihai Zvolenschi g •J ! /i—/U w/ 1_~'1—’ . r , y ! x___Ir /< .•*_
o record. Dar acum.., şi Vasile Carlaonţ cite o
g Era vorba de obţinerea în 100 m.p. tencuială In plus 6 L Elevii Şcolii profesionale din l JiA m OVWJüU l
g fiecare zi a unei depăşiri im- fiecare, peste sarcinile de g j- Alba Iulia şi cei de la şco a -j-
%t >—I • . . i i- i » *K-tJ i___r . ->i. /i
9 portante a sarcinii de plan. plan lunare. g
o Suprafaţa de 200 m.p. ten- ...De la consfătuire au tre- o A sigu răm de pe acum porum bului
8 cuială zilnic pe brigadă, nu-i cut două săptămîni. In prima o
lucru uşor. E drept, această săptăimînă brigada lui ştefan g cele mai bune condiţii de ro d ire
cifră se dovedise a fi mică Roşianu şi-a respectat cuvin- g Sarcina de a obţine o pr oduc creaţia compozitorului sovietic
ţie de 5.000 kg. porumb boabe Blanter ; 22,50 Album de melo
pentru foi'ţele brigăzii. In re tul, a realizat 240 m.p. de g Ia ha., în cultură neirigată, deo premergătoare a fost borceagul înainte de însămînţat vom tace 2 NOIEMBRIE 1961 dii.
camdată pe suprafeţe mici — PROGRAMUL I: 6,30 Jocuri
petate rinăuri o depăşiseră. tencuială în fiecare zi. Acum a fost trasată şi gospodăriei şi lucerna oare lasă în sol can ultima lucrare la adincimea de populare romineşti din diferite PROGRAMUL II:' 12,15 Muzi
agricole colective din Peştiş. regiuni ale ţării t 7,30 Sfatul că uşoară de compozitori sovie
g Acum insă, după calculele însă au hotărit să facă 250 g Noi privim cu toată răspunde tităţi însemnate de substanţe încorporare a seminţelor. Se medicului: Bronhopneumonia tici : 13,30 Meridiane literare :
rea această sarcină şi de pe la co p ii; 8,00 Din presa de a s Scriitori din lumea întreagă des
o făcute, planul trebuia depă- m.p. tencuială zilnic pe bri- g acum pregătim condiţiile pen nutritive. Terenul a fost arat la mănatul îl vom face atunci cînd tăzi ; 9,30 Roza vînturilor ; 10,30 pre Uniunea Sovietică; 14.30
tru a obţine la ha. o producţie Concert de muzică u şo a ră ; Almanah ştiinţific (reluare) :
o şit cam cu 40 m.p. de tencu- gadă. Şi-au realizat şi acest o ca cea amintită mai sus. Deo in sol tem peratura nu va scădea 11,45 Mici piese de estradă: 16,30 Solişti şi formaţii artisti
camdată, ne-am propus să rea 12,30 Noua înfăţişare a fabricii ce de amatori, in studiourile
g ială pe zi. Despre acest lu- angajament. Şi-au îndeplinit o lizăm această producţie pe un timp de cîteva zile sub 10 gra — radioreportaj : 14,30 Muzică noastre: 18,45 Să învăţăm lim
lot de 5 ha. din parcela denu din operete romineşti ; 16,15 ba rusă cintînd : „Zorile prim ă
g cru hotărlseră Ştefan Roşia- angajamentele şi celelalte <> mită „Bearcu“. de. Vom folosi soiul de porumb Vorbeşte Moscova!; 17,15 Muzi verii" de Babaev •: 19,30 Din ac
Arieşan şi hibridul Warvvik 277. că populară sovietică: 18,30 tivitatea sfaturilor populare ;
o nu, şeful unei brigăzi de ten- brigăzi de constructori. Cit g Experienţă in obţinerea unor Pentru o producţie Cronică economică: 19,05 Ti 20,20 Noapte bună, copii : „Cum
producţii mari avem încă dc de 5.009 kg. porum b Ca lucrări de întreţinere vom nereţea ne e d rag ă; 19,25 Din ar vrea să numere Valerca" dn
8 cuitori din cadrul grupului despre viitor, tov. ştefan Ro- g anul acesta cînd am avut ame B. Lucaţ.ev ; 21,45 Părinţi şi co
najat un lot experimentai de d n ftH ia io ifn d ic e p ii; 23,15 Concert de noapte.
% IV I.C.S. Hunedoara şi Ilie şianu ne spunea : o 0,50 ha. Pe acest lot am ur boabe la hectar aplica o lucrare cu grapa ste
2 NOIEMBRIE 1961 BULETINE DE ŞTIRI : 5.00 ;
g Voinea să discute cu tova- — Vom executa tot mai o mărit influenţa pe care o are lată, 3 praşile mecanice şi două DEVA : Cer senin ; HUNE 6,00; 7,00; 10,00; 11,00; 13,00:
densitatea plantelor asupra pro DOARA : Cavalerii teu to ni; 15,00: 17,00: 19,00 ; 22,30; 23,52
o răşii lor de muncă. mari suprafeţe de tencuială ducţiei la ha. manuale. PETROŞANI: Insula in flăcări; (programul I): 12,00; 14,00;
8 La sflrşitul schimbului s-au şi de bună calitate. Aeroportul nu prim eşte; BO 16,00; 18,00: 21,00 ; 23,00 (pro-
g adunat cu toţii. Au discutat In anul viitor vom căuta sa adincimea de 30 cm. încorporin- De efectuarea la timp a tutu BEA: Cintecul mării; SEBEŞ: gramul II).
aplicăm Iotului toate regulile du-se sub brazdă cite 30 tone ror lucrărilor pe lotul de po „Vizita delegaţiei de partid şi
g de posibilităţi, de condiţiile V. FUR1R agrotehnice menite să ducă la gunoi de grajd. Arătura o lă rumb personal mă voi ocupa zi guvernamentale a R.P.R. în -O -
obţinerea unei producţii de săm în brazdă crudă pentru a de zi. Aplicînd în practică mă Uniunea Sovietică“ şi Primul
O o 000000ir000000000000<x>00< x x x x > 000<x><xx>000<>00000000 5.000 kg. porumb Ia hectar. Ti acumula o cantitate mare de surile ce le-am propus, sintem \/
pul de scl pe care este ampla apă. In primăvară, de îndată, ce
Un salariu nejustificat sat lotul experimental este cer coamele brazdelor au căpătat siguri că vom reuşi ca in anul \u%
noziom degradat. Ca plantă
La bibliofeca din Veţel bibliote sută norma nu este îndeplinită, acum, culoarea cenuşie, vom grapa te . viitor ş.ă, rgaJizgţŢ) la, ha. o pro
cară salariată este tovarăşa Maria <3u- la sfîrşitul lunii octombrie.
ran. Pentru salariul ce-i primeşte nu se renul. Pină la semănat vom men ducţie de cel puţin 5.000 kg.
ştie cit munceşte deoarece program de La aceasta se adaugă lipsa de evi ţine terenul curat prin grăpări porumb boabe.
funcţionare afişat pe uşă nu are. După denţă pentru activitatea din luna oc
rezultatele obţinute, dacă este să jude tombrie, lipsa evidenţei acţiunilor de repetate. Pentru a crea semin Ing. ŞTEFAN GHEORGHE
căm, se naşte o legitimă întrebare : masă cu cartea, precum şi a toridului
„Pentru ce primeşte tovarăşa Guran sa de cărţi, care nu este aranjat conform ţelor un bun pat germinativ, G.A.Ü. Peşliş
lariul ?“. regulilor de clasificare zecimală.
Norma unei biblioteci comunale este La întrebarea „De ce tovarăşa Gu
de minimum 600 cititori şi 6.000 cărţi ran Marfa nu-şi tace datoria?“ tre
difuzate pe au. La biblioteca din Ve buie să răspundă şi tovarăşii din sec
ţel s-au înregistrat pînă în prezent
252 cititori şi doar 1.814 cărţi difuzate. ţia de Invăţămînt şi Cultură a statu
Comparaţia este grăitoare. Nici 50 la
lui popular raional liia.
D. CRICOVEANIJ
raid spre stele“ : ALBA IULIA :
Dinîr-o trăsătură de condei Aproape de soare ; Acţiunea PENTRU 24 ORE
Cobra ; ORĂŞTIE: Aproape dc
soare; Drumul Hristinei; HA Vreme nestabilă, eu cerul variabil.
Temperatura staţionară, ziua va fi cu
ŢEG : Volga, Volga ; BRAD : prinsă între 12 şi 17 grade, iar noaptea
O scurtă „consfătuire“ în cu gura? Parcă io-s vinovat lor, cu transportul, cind o Toată lumea rîde, cîntă şi dan între 0 şi 6 grade. Vîntui va sufla po
privinţa repartizării produse că n-avem petrol?... putem rezolva pe „plan lo sează ; SIMERIA : Aveau 19 trivit. din sectorul vest şi nord ve-t.
lor agroalimentare pentru cal“. Şi, dintr-o trăsătură de a n i; TEIUŞ : Răzbunarea ;
aprovizionarea muncitorilor. —- Că n-oi fi eu, preşedin condei, au „rezolvat-o“. Dimineaţa ceată locală.
N-a curs nici un strop de ZLATNA : Dr. Soim ; ILIA :
sudoare, nici nu s-a îndoit tele cooperativei! îi aruncă Sintem în plin sezon de Floarea zăpezii; APOLDUL DE PENTRU URMĂTOARELE
omul, necăjit. aprovizionare pentru iarnă. SUS: Setea. TREI ZILE
— De ce nu mă laşi omu Vreme nestabilă cu temperatura sta
ţionară.
măcar dunga pantalonilor, că le să vorbesc! Uite, să ştiţi De aceea, atragem atenţia r-'r-'j—*/—1r 1/-—I/—I /—of —7/— /—mI >f — >i I p-» J 1! I /—I s /—II—' !—, fr. ¦I—11—I/—¦»r
cei doi şefi de la U.R.C.C. şi v o i! Cooperativa a cerut tovarăşilor de la U.R.C.C.
Sebeş, au şi hotărit. Dar, vai
de ea hotărîre ! ? Parcă n-ar Sebeş, în special tov. Con ÎNTREPRINDEREA miniera teliuc
stantin Preda, care se ocupă
fi judecat-o cu capul. Cînd
s-a pus în aplicare, a stîrnit petrol, şi nu odată. Cei de de valorificări, să lase la o Printre fruntaşii secţiei cazane tubale a Atelierelor de COMUNA TELIUC — HUNEDOARA
otita nedumerire... Mai ales la U.R.C.C. spun că „n-au parte comoditatea şi să se reparat material rulant din Simeria. se numără şi sudorul
în rindul ţăranilor din co cisternă“, că petrol e citi-i gindească cum să trimită mai Eugen Măgurcanu. El îşi depăşeşte zilnic planul cu 10—12 AW GAJE4ZA
muna Roşia de Secaş. Poate lumea la Sebeş. Gogoşari, multe produse agroalimen- la sută. Iată-l in fotografie in timpul lucrului.
vă întrebaţi ce legătură este n-am cerut nici un gram. Şi, tare muncitorilor, iar ţărani şoferi pentru autobascu
între aprovizionarea munci uite că ne-au trimis 1.200, lor. produse industriale. Sint la n te T A T R A (n o i) de 10
torilor şi ţăranii din Roşia ? de kile... din belşug şi de unele şi de tone.
Este, cum să nu fie ! Şi încă altele. Trebuie numai să li
ce legătură! Dar să ne de Da, asta-i formidabila ho- se dea destinaţia care se (J)lata in acord. Se asigură
plasăm o clipă la cooperativa tărîre a tovarăşilor Daniel cere şi nu inversă. Cu alte cazare corespunzătoare.
din Roşia de Secaş şi ne vom Oltean, preşedintele U.R.C.C. cuvinte, tovarăşii de la
edifica singuri. Sebeş, şi Constantin Preda, U.R.C.C. Sebeş ..să nu mai JsmJ<~J WJWJ WJUJ«i
vicepreşedinte, care răspunde vindă castraveţi la grădinari“.
...Mulţime de săteni. Din de contractări şi valorificări. i /N/’V'V/ x/ n
Roşia, din Tău, din Păuca, Fără să ţină seama de ce R. BU DIN
toţi cu damijene, cu sticle, rinţele sătenilor, ci au găsit T . A . P» 1® P e t r o ş a n i
(la Tău, Roşia şi Păuca de cuviinţă să le trimită go §P O R T© RT • §FORT
sint filiale ale cooperativei goşari. anunţă că slmhăiă 28 octombrie s-a redeschis
din Roşia de Secaş). C a m p i o n a t si I Ba-5?^icî>s’a«a f i e a. Victoria Dobra — Ardealul
Poate că tovarăşii in cau Teliuc 0-4. a
— Tovarăşe Nemeş, se ză vor spune că muncitorii C a te g o r ia ll-a în primul rînd pentru faptul că
adresează un sătean din Tău, din Sebeş, sint aprovizionaţi Retezatul Haţeg a jucat sub aş Ştiinţa Petroşani — Mureşul Hule! ..[!HI
preşedintelui cooperativei. Da cu astfel de produse. Să zi € onstructoru) Hunedoara teptări. Echipa locală merita cel Şibot 3-0 (neprezentare).
ne ceva petrol, doar n-am cem că-i aşa, deşi in Sebeş puţin un rezultat de egalitate. c o m p le t p e n e v a i
făcut drumul degeaba.., locuitorii mai fac incă apel — A u ru i Z la fn a 2-2 12-1} De altfel raportul de cornere 1 a CLASAMENTUL
la piaţa neorganizată. Dar fost favorabil: 9-3. Unicul gol 1 Retez. Haţeg 9 8 0 1 19: 6 16 In permanenţă aici sg găsesc
— Nu este dragă. Dacă oare, nu puteau să ia legă Jocul a plăcut în special in a : ~t marcat de Cioara, în
aveam, trimiteam şi la filiala tură cu tovarăşii de la prima repriză cind ambele echi min 40. 2. Aurul Zlatna 9 5 3 1 28: 6 13 specialităţi de artă culinară şi grătare,
voastră. Vă pot servi însă cu U.R.C.C. regional, să le fie pe au creat faze frumoase. In
gogoşari. Uitaţi-vă aici, ce indicate alte localităţi? Căci partea a Il-a insă, jocul n-a mai PETRE TESLARU 3. C-nstr. Huned. 9 5 2 2 27 : 8 Î2 Cu prilejul redeschiderii restaurantului
mîndreţe de gogoşari. Hai, sint destule cerinţe. La Cer fost interesant datorită mai ales corespondent s-a organizat şi o frumoasă expoziţie
luaţi-vă cîteva kile. Nu stri tei, la Brad şi în alte părţi, slabului arbitraj exercitat dc 1. Ştiinţa Petroşani 7-112 16: 8 9
că să aveţi în casă... muncitorii solicită asemenea brigada formată din Veţan, Be- V o ’n fa Ura — A u ru l de a r t ă eulinară cu vînzare.
produse. siga şi Muha 'Deva) care a in 5. Ardealul Teliuc 7 4 1 2 18: 10 9
— Mulţam ! Gogoşari sint fluenţat mult rezultatul. Arbi C e r te i 0-3 10-1} Lumină fluorescentă şi în călzire centrală.
şi la filiala noastră, ciţi vrei. Puteau să facă treaba asta, trul a anulat două goluri per 6. Mureşul Vinţ 9 4 1 4 13:20 9
Nu-i cumpără nimeni. Cu că doar e datoria lor să se fect valabile unul, pentru Zlat- Şi de data aceasta, echipa lo VIZITA?! CU ÎNCREDERE NOUL RESTAURANT,
produse din astea agricole, îngrijească de aprovizionarea na şi altul pentru Hunedoara. cală nu a dat satisfacţie. Me 7. Mureşul Şibot 9 3 2 4 10 : 20 8
ne descurcăm noi şi încă muncitorilor cu produse agro- Au înscris Kiss şi Sarafis pen ciul s-a desfăşurat sub semnul v W /W
alimentare. Dacă n-au făcu tru gazde, Hambu şi Muntea- dominării clare a oaspeţilor. S. Aurul Gertej 9 2 3 4 12 : 19 7
destul de bine. Mai bine ai t-o, apoi numai comodita- nu pentru oaspeţi. Punctele au fost înscrise de Cos-
tea-i de vină, (şi bineînţeles tea şi Pop (2). 9. Voinţa Ilia 8 3 0 5 12 : 27 6
cere petrol, îi spune omul, posesorii ei). Ce şi-or fi z is : M. N.
„De ce să ne mai batem ca A arbitrat foarte bine Zăvo- 10 Rec. Miercurea 7 0 1 6 10 : 20 1
supărat, parcă imputîndu-i pul cu găsirea beneficiari Recolta M ercurea — ianu.
11. Vict Dobra 7 0 0 7 2:23 0
preşedintelui că nu ştie ce Retezatul H a ţ e g 0-1 (0Ε- I J EUG. CR ISOVAN
ETAPA VIITOARE:
le trebuie sătenilor. Intilnirea dintre cele două e- corespondentă
chipe nu a plăcut spectatorilor Aurul Zlalna — Recolta I
— Stai frate, ce sari aşa Miercurea ; Ardealul Teliuc —
Constructorul Hunedoara ; Au
rul Certej — Victoria Dobra ;
Mureşul Şibot — Voinţa Ilia ;
Mureşul Vinţ — Ştiinţa Petro
şani. Retezatul Haţeg stă.