Page 20 - 1961-11

pag. 4 DRUMULi SOCIALISMULUI Nr. 2135

r-sT-v^.re.'.,*r..«„.-ira-rTCr-^T7^TPAi,ii«rn^.sreTO.^^ iîBsmzrasssîmE^iîtmiSBSsoKKiaCT®

ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI In preajma aniversarîi

ULTIMELE ŞTIRI Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
,____________________________________________________ ... ......... ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦»r» -----••
\ Np?ţ?ţra

Importante succese

iAEEE§-E ale oamenilor muncii sovietici

litărsrsfe însufleţitoare ale Congresului al XXII-lea Cuviritarealui A. Zorin In Ucs•ai n a

cu prilejul alegerii noului MOSCOVA 4 (Agerpres). —

ai P.C.U.S. vor fi îndeplinite! secretar general al O. N. întreprinderile industriale din Ucraina şi-au îndeplinit îna­
inte de termen planul pe primele 9 luni ale anului In curs.]
— A n g a ja m e n te e n t u z i a s t e a ! e constructorilor comunismului — '.Anul acesta producţia industrială globală va creşte in Ucraina,

victorii ale comunismului !“ de­ gorsk (Ural) au iniţiat întrece­ NEW YORK 4 (Agerpres). — modul cuvenit de marea însemnătate Icu aproximativ 83 la sută fa ţă de 1955, ceea ce va depăşi\
vin deviza întregului popor so­ Iconsiderabil ritmul de creştere planificat. Va spori producţia
MOSCOVA 4 (Agerpres). — rea pentru accelerarea ritmului După cum s-a mai anunţat, la 3 a unei baze geografice cit mai largi, celor mai importante categorii de produse ale industriei greier.
TASS transmite : vietic. Din diferite colţuri ale de creare a bazei tehniee-ina- noiembrie, Adunarea Generală a aşa cum o prevede articolul 101 al Ifontă — cu aproximativ 60 la sută, oţel — 66 la sută, lami- <
U.R.S.S. sosesc informaţii din teriale a comunismului. O.N.U. a aprobat în unanimitate re­ Cartei. Intenţionez să includ în nu­
Discutînd în aceste zile rezul­ care reiese că colectivele între­ comandarea Consiliului de Securitate mărul acestor consilieri pe doctorul \nate — 69 la sută, cărbune cocsificabil — 47 la sută, gaze na­
tatele Congresului al XXII-lea Muncitorii de Ia Uzina con­
turale — aproape de şapte ori, energie electrică — de două j
al 'P.C.U.S., oamenii sovietici de­ ori, fibre sintetice — de 2,5 ori şi mase plastice de 8,5 ori.\
clară în unanimitate : hotărî- prinderilor, colhozurilor şi sov­ structoare de maşini electrice referitoare la numirea reprezentantu­ Ralph Bunche (S.U.A. — N.R.) şi pe
riie istorice ale Congresului hozurilor. ale şantierelor de „Volta“ din Tallin şi-au luat lui Birmaniei, U Thant, în postul de G. P. Arkadiev (U.R.S.S. - N.R.).
construcţii îşi iau angajament ' angajamentul de a transforma Din 1956 s-au construit in Ucraina peste 1.000 de m ari]
scumpului partid leninist vor fi noi, sporite, străduindu-se să uzina lor într-o întreprindere secretar general ad-interim al O.N.U. Intenţionez totodată să lucrez cu
îndeplinite. model sub raportul automatiză­ Acum, secretarul general provizoriu întreprinderi şi obiective industriale, printre care, 16 furnale |
apropie şi mai mult venirea erei rii şi mecanizării producţiei. va fi acela care el însuşi va decide aceşti colegi în strînsă colaborare şi înalte, 21 agregate pentru producţia de otel, 17 laminoarej
Oamenii muncii din ţară salu­ noi. Printre altele constructorii în problema numărului de consilieri să mă consult cu ei în spiritul în­ pentru laminate şi ţevi, 200 de mine de cărbuni, întreprinderi!
tă cu entuziasm cel de-al trei­ din Moscova şi-au exprimat p ă­ Colectivul uzinei constructoare principali de care va dispune şi a ţelegerii reciproce.
lea Program al partidului, adop­ rerea că în capitală problema zonelor geografice pe care ei lc vor pentru exploatarea minereului de fierşi de mangan. j
ta t de Congres — programul de maşini electrice „Vladimir reprezenta, întrucit în cursul consul­ Şeful delegaţiei sovietice, V. A. Zo­
locuinţelor poate fi rezolvată în taţiilor preliminare între delegaţii şi, rin, şi-a exprimat satisfacţia pentru ho- In B ie lo ru s ia •
construirii comunismului. Cu­ Ilici“ din Moscova şi-a propus în particular, între delegaţiile U.R.S.S. tărirea unanimă a Adunării Generale,
15 ani în loc de 20. care a fost adoptată la recomandarea MOSCOVA 4 (Agerpres). — *
vintele lui Nikita I-Iruşciov : „La ca piuă în 1970 să tripleze pro­ Consiliului de Securitate, referitoare la
Siderurgistii din Magnito- In ultimii ani, în întreprinderile industriale din Bieloru­
muncă, tovarăşi ! Pentru noi ductivitatea muncii în compara­

ţie cu primul an al septenalu- şi S.U.A. nu s-a realizat o înţelegere numirea lui U Thant în postul de secre­ sia au fost date in exploatare sute de mecanisme, linii în
lui (1959) şi să o sporească de în această problemă (S.U.A. au insis­ tar general ad-interim al O.N.U. V. A.
şase ori pînă în 1980. Întreprin­ tat ca printre consilierii principali să Zorin l-a caracterizat pe U. Thant ca flux şi automate, maşini unelte-automate şi semiautomate, mii'
derile din raionul Lenin al Mos­ fie inclus un reprezentant al Euro­ fiind un om de stat şi militant pe tărîm
35Un uriaş exemplu social, eminent, al Uniunii Birmane — de metri de benzi rulante şi tra nsportoare. A avut loc o însem­

nată înnoire a parcului de ma şlni-unelte, s-a înfăptuit mo-

pentru popoare“ covei au hotărît să reducă cu pei occidentale, opuriîndu-se totodată stat asiatic neutru şi iubitor de pace. dernizarea unei mari părţi a utilajului industrial, se perfee- ,
încă o zi termenul de îndepli­ includerii unui reprezentant din partea In continuare V. A. Zorin a spus : de­
penează neîncetat tehnologia şi organizarea producţiei. Au fo st!

nire a sarcinilor celui de-al Europei răsăritene). legaţilor statelor reprezentante în Adu­ organizate noi întreprinderi specializate pentru producţia de,

HAVANA1 4 (Agerpres). — către om a început să fie crea­ treilea an al septenaluluî. U Thant a mulţumit pentru cinstea narea Generală le este cunoscut că ho­ maşini, maşini-unelte şi piese. >
Ziarul „Noticias de Hoy“ a tă baza materială a comunis­ Aminţindu-şi hoiărîrea fermă ce i-a fost făcută şi a dat asigurări tărîrea referitoare la numirea ambasa­
publicat declaraţiile mai multor mului. O dată cu sporirea rea­ că în activitatea sa, el va continua dorului U Thant în postul de secretar Tocite acestea au permis ca in 6 ani, volumul producţiei j
de a îndeplini sarcinile istorice general ad-interim al O.N.U. pînă la 10
industriale in Bielorusia să ere ască de aproape două ori. in >
miniştri ai guvernului revoluţio­ lizărilor în construirea societă­
nar din Cuba şi ai altor frun­ ţii comuniste se vor micşora tot ale Congresului al XXII-lea, oa­ să tindă spre obiectivitate şi să apere aprilie 1963 a fost rezultatul unor nu­ cei trei ani ai septenaluluî, vo lumul producţiei tn industria \
taşi ai revoluţiei cubane in le­ menii muncii sovietici sublinia­ idealurile prieteniei generale. meroase consultări între delegaţii. De­ constructoare de maşini a sporit cu 85 la sută, în industriaş
gătură cu importanţa Congre­ mai mult posibilităţile forţelor ză că Congresul a exprimat vo legaţia sovietică, care a dorit în mod
sului al XXII-lea al P.C.U.S. imperialiste reacţionare“. inţa întregului popor. Intenţionez, a spus U Thant, să invariabil ca în cursul acestor consul­ constructoare de maşini-unelte, scule şi radio-electronică ăe{
invit un număr limitat de persoane
tări să fie asigurată realizarea unei în­ două ori, în industria electronică şi de construcţii de aparate|

ţelegeri acceptabile pentru toate părţile de trei ori. <
interesate, se bucură sincer că în pre­
„Congresul al XXII-lea al care în prezent siut adjuncţi ai se­ In Bielorusia se dezvoltă cu succes industria chimică. Se (

P.C.U.S., a declarat ministrul p e ® p e ri® ® cretarului general, sau care vor ii zent această înţelegere a fost realizată. încheie construcţia primei părţi a Combinatului de potasiu de \
Finanţelor, Rolando Diaz Azta- la Soligorsk. cel mai marc din Europa, a început construirea i
numiţi adjuncţi ai secretarului, ca Poziţia Uniunii Sovietice în proble­

rian, cuprinde indicaţii dintre 2© d e a .n i sssa t sie e e & e ir© ci să funcţioneze în calitate de con­ ma conducerii principalului organ exe­ unei a doua întreprinderi sivul are. Se construieşte o rafinărie!
cele mai valoroase care confir­ cutiv al O.N.U. — secretariatul - - a de petrol la Poloţk, un combin at pentru îngrăşăminte azotoase \
Declaraţia unui economist francez —
mă construirea socialismului pe silieri principali ai mei în problemele vost expusă clar şi precis de preşe­ la Grodno. o uzină de fibre artificiale la Svellogorsk, precum

baza normelor democratice lă­ PARIS 4 (Agerpres). TASS Realizările în toate domeniile importante legate de îndeplinirea dintele Consiliului de Miniştri al şi o seric ăealte întreprinderi chimice. !
sate moştenire lumii de Lenin. transmite : posibile care sînt aşteptate pe funcţiilor ce incumbă secretarului ge­ U.R.S.S., N. S. Hruşciov la a 15-a se­
siune a Adunării Generaie a O.N.U. şi
Marcel Pellenc, raportor gene­ In re g iu n e a H a b a r o v s k i
Aceasta va constitui un uriaş bună dreptate, sînt în cea mai neral în conformitate cu Carta O.N.U. de ministrul Afacerilor Externe al
exemplu pentru popoarele care ral al Comisiei financiare a Se­ mare parte un rod al ştiinţei şi Adresînd această invitaţie, sînt pe U.R.S.S., A. A. Gromîko la actuala se­ MOSCOVA 4 (Agerpres). — 1
luptă pentru bunăstare mate­ natului francez, comentînd Pro­ de aceea aceasta din urmă da­ siune. Sîntem profund convinşi că a-
rială şi dreptate socială“. gramul P.C.U.S. a declarat unui torită cercetărilor, sistemului de deplin conştient de necesitatea asi­ ceastâ poziţie care ţine seamă de pro­ In primele nouă luni. ale anului curent volumul produc- 5
învăţămînt şi introducerii tehni­ gurării celui mai înalt nivel al ca­ fundele schimbări care au avut loc pe
..Din momentul încheierii lu­ corespondent TASS : Ca specia­ lităţilor profesionale, competenţei şl plan internaţional în ultima perioadă ţi ei. industriale a crescut numai în întreprinderile industriei,
list în domeniul economiei am cii deţine locul ce i se cuvine de probităţii, şi totodată ţin scama în şi în raportul dintre forţele mondiale
crărilor Congresului al XXII-lea drept. constructoare de maşini din regiunea Habarovsk cu 14.6 la '
studiat cu mare interes preve­
a! Partidului Comunist al Uniu­ derile economice ale Programu­ sută in comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 1960. ,

lui Partidului Comunist al Uniu­ După Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., în regiunea Haba­

nii Sovietice, a spus ministrul nii Sovietice. prevede o soluţie justă a problemei rovsk au fost construite obiec tive industriale noi. dc exem­

Comerţului Exterior, Alberto Personal consider, a spus el conducerii Secretariatului O.N.U. pe o plu. uzina ,,Amurlcabcl", uzina pentru instalaţii dc încălzire,
bază permanentă. Ţinînd însă seama de
Morra Becerra, începe era co­ că pentru o dezvoltare planifica­ l u c r ă r i ! © sesiunii ordinare necesitatea de a asigura cit mai rapid, fabrici de mobilă, dc frigidere şi de produse lactate, se apro­
tă planurile pe o perioadă de
pie dc sfirşit construirea uzinei constructoare dc maşini agricole
munismului, era fericirii noi 20 de ani, adică pentru o gene­
oare intr-o bună zi se va in­ raţie întreagă sînt necesare. A d u n ă rii P o p u la re a R. P. B u lg a ria încă în momentul de ţaţă, conducerea ,,Dalselhozmaş“ şi a altor obiective industriale.
staura în întreaga lume. Sîntem activităţii secretariatului, Uniunea So­
Se prevăd ritmuri ridicate de SOFIA 4 (Agerpres). — In dezvoltări este luminată de un vietică a acceptat să se declare de In întreprinderile industriale din regiune a fost asimilată
dezvoltare —•pentru întreaga in­ cadrul sesiunii ordinare a Adu­ far atît de puternic cum este producţia de transformatori, poduri, rulante, strunguri. auto­
convinşi că o dată cu înfăptui­ dustrie, ritmuri ale dezvoltării nării Populare a R. P. Bulgaria Programul P.C.U.S., adoptat la acord cu o soluţie provizorie a aces­ mate, cazane de încălzire, combine cu şenile etc.

rea Programului adoptat la anuale de 9 şi 10 la sută, iar au continuat discuţiile pe m ar­ Congresul al XXII-lea al Parti­ tei probleme.
pentru producţia de oţel de 8-9 ginea proiectelor de legi cu pri­ dului Comunist al Uniunii So­ V. A. Zorin a urat secretarului ge­
Congres, care a oferit tuturor la sută. Aceste ritmuri însă nu vire la planul economiei naţio­ vietice. -M W
nale şi la bugetul naţional pe neral ad-interim al O.N.U. succese in
partidelor comuniste şi lumii sînt mai prejos decît acelea pe anul 1962. In şedinţa din 4 noiembrie a munca sa. V. A. Zorin i-a urat Iui
sesiunii Adunării populare a fost U Thant ca întreaga sa activitate să
dovezi strălucite de unitate şi de care industria sovietică le-a a- Luînd cuvîntul în probleme­ adoptată în unanimitate o de­ contribuie la interesele întăririi păcii
le dezbătute deputaţii au su­ şi dezvoltării colaborării internaţionale.
adevărată democraţie, noi vom vut in ultimul deceniu şi de a- bliniat in acelaşi timp în cuvîn- claraţie in problema încheierii
tările lor im portanţa hotărîri- Tratatului de pace cu Germa- Iu legătură cu alegerea sa în postul
vedea în acest secol societatea ceea consider că ele sînt desi­ mania. Tn declaraţie este spriji­ de secretar general ad-interim al O.N.U.
comunistă“. gur posibile din punct de vedere lor adoptate de Congresul al nită întrutotul în numele în­ U Thant a fost de asemenea felicitai
XXII-lea al P.C.U.S. pentru miş­ tregului popor bulgar hotărîrea de delegaţii Indiei, Indoneziei şi altor
tehnic. carea comunistă internaţională. guvernului Republicii Populare ţări.
Bulgaria, de a semna împreună
„Congresul al XXII-lea al Se pune mult accentul pe me­ în prezent, perspectiva de cu statele care vor dori, Trata­ Preşedintele S.U.A., Kennedy, prin
dezvoltare a ţării noastre, a su­ reprezentantul S.U.A. la O.N.U., Sie-
P.C.U.S., se spune într-o decla­ canizare şi chiar pe automati­ bliniat N. Gheorghiev, vicepre­ tul de pace cu Republica Demo­ venson, a adresat, de asemenea, lui
crată Germană, în cazul în ca­
raţie a ministrului Justiţiei, Al- zare. Părerea mea ca inginer şedinte al Prezidiului Adunării re statele occidentale vor refuza
este că automatizarea este de să-l încheie cu cele două state
fredo Yabur Maluf, a transmis j pe acum tehnica zilelor noastre Populare, a devenit şi mai stră­
întregii lumi un minunat me- care poate fi folosită pe larg

saj — pacea. In ţara unde nu | pen^ru avîntul producţiei şi

există exploatarea omului de j pentru eliberarea omului. lucitoare deoarece calea acestei germane existente. U Thant felicitările guvernului S.U.A.

Două Germanii sau una? ter Lippmann scria recent că tiv că nu a întîm pinat obiec-
încă în 1958, pretutindeni — ţiuni serioase“.
Ce împiedică au stabilit ce orinduire soeial- niei ar fi putut fi o cauză se­ Colectivul uzinei constructo arc de maşini din Briansk >
recunoaşterea R.D.G.? politică trebuie să fie instau­ rioasă pentru nerecunoaşterea şi la Bonn, şi la Paris, şi la Acest lucru nu-1 doreşte Bon­ :(U.R.S.S.) a trecut la producţia în serie a motoarelor Diesel
rată în zonele de ocupaţie ale R.F.G. de către Uniunea So­ Londra — se considera că „reu- nul. !pentru vapoare cu o putere de 9,000 C.P.
Imaginaţi-vă că aţi citi in­ celor patru mari puteri. Şi fap­ vietică. Acţionind după reţeta
tr-un ziar: „Astăzi la Casa tul că 17 milioane de germani puterilor occidentale, Uniunea nificarea nu este posibilă prin De ce totuşi conducătorii pu­ IN FOTO : Un asemenea m pţor destinat flotei maritime
Albă, ambasadorul Republicii din estul Germaniei au ales ca­ Sovietică ar putea ignora fap­ terilor occidentale nu fac pa­ !comerciale.
Democrate Germane şi-a pre­ lea socialistă de dezvoltare, in tul existenţei Republicii Fede­ alegeri generale“. sul care ar fi indiscutabil lo­ *
zentat scrisorile de acreditare timp ce germanii din Occident rale Germane. Uniunea Sovie­ gic şi nu declară că recunosc
preşedintelui S.U.A.“. au continuat să trăiască în ca­ tică nu a procedat aşa. Deşi toate acestea îmi erau Republica Democrată Germană? S ă S M i^ ie §
pitalism, nu a fost o încălcare cunoscute, arată Lippmann, m-a De ce întreţinînd relaţii diplo­
Este oare de necrezut ? Se a acordului dintre aliaţii din Ramificare ? uimit ceea ce am auzit de la un matice cu celelalte ţări socia­ MOSCOVA 4 (Agerpres). — La 3 DJAKARTA 4 (Agerpres). — 'La
poate garanta că 99 de persoa­ coaliţia antihiţleristă. reprezentant sus-pus bine infor­ liste puterile occidentale refu­ noiembrie, Nikita Hruşciov, Alexei 4 noiembrie, ministrul Afacerilor Ex­
ne din 100 ar primi această şti­ Motivind nerecunoaşterea R.D. mat de la Bonn pe care nu-1 voi ză pînă acum să facă acelaşi Kosîghin, Frol Kozlov, Anastas Ali- terne al Indoneziei. Subandrio, a pă­
re cu profundă satisfacţie. Ea Dar acordurile de la Potsdam Germane, puterile occidentale numi. El mi-a povestit pe larg lucru cu R.D.G. koian, Nikolai Şvernik, membri ai răsit Djakarta plecînd cu avionul la
ar însemna o adevărată destin­ au stabilit altceva şi anume : afirmă că o asemenea acţiune că în ultimii 15 ani cele două Prezidiului G.6. al P.C.U.S., au asis­ New York. Pe aeroport Subandrio a
dere a încordării internaţionale, şi in estul şi în vestul Germa­ ar împiedica reunifioarea Ger­ Acest lucru nu-1 doreşte Bon­ tat la prezentarea baletului naţional declarat ziariştilor că, potrivit hotâ-
o acţiune importantă în vederea niei să se efectueze demilita­ maniei intr-un singur stat. Dar state germane au devenit atît nul care apără planurile sale de chinez „Felinarul vrăjit". Spectacolul, rîrii guvernului Indoneziei, el inten­
rezolvării problemei germane rizarea, denazificarea şi decar- atunci cînd Adenauer, iar după înglobare a Republicii Democra­ care a avut loc la Teatral Mare dc ţionează să participe la lucrările Adu­
şi normalizării situaţiei din cen­ telizarea, adică să se lichideze el unii politicieni şi unele ga­ de puţin asemănătoare unul cu te Germane prin război. Faptul Operă şi Balet, s-a bucurat de un
trul Europei. atotputernicia clicii militariste zete din occident, vorbesc des­ că poziţia lor agravează încor­ mare succes. nării Generale pentru a obţine retro­
a fasciştilor şi monopoliştilor. pre „reunificare“, înţeleg prin altul, incit în prezent nu are nici
Ce împiedică recunoaşterea aceasta înghiţirea Republicii darea internaţională nu neliniş­ TUNIS 4 (Agerpres). — Ziua de cedarea către Indonezia a Irianului
de către Occident a Republicii In estul Germaniei aceste ho- Democrate Germane. un sens să vorbeşti despre uni­ 1 noiembrie — Ziua naţională de
Democrate Germane aşa cum tărîri au fost îndeplinite in mo­ teşte cercurile guvernante ale luptă pentru independenţa Algeriei de vest.
Uniunea Sovietică a recunoscut dul cel mai riguros şi nimeni Richard Crossman, membru ficarea lor sub autoritatea unui s-a desfăşurat cu succes pe tot teri­
Republica Federală Germană ? RF.G. a căror politică externă toriul Algeriei. Viguroase demonstra­ PARIS 4 (Agerpres). — Trupe vest-
nu poate nega acest lucru. al parlamentului englez, care a guvern eligibil unic. se întemeiază tocmai pe agra­ ţii ale poporului algerian au avut loc germane se instalează din nou la
O persoană obiectivă, fără în conformitate cu directivele guver­ baze militare din Franţa. După cum
idei preconcepute, va constata In vestul Germaniei aceste studiat situaţia din ambele sta­ în aceste condiţii nu este de varea contradicţiilor existente. nului provizoriu (G.P.R.A.) şi sub transmite agenţia France Presse, 2.0UU
că nu există nici un motiv se­ te germane, a ajuns la urmă­ lozincile formulate dc el — se spune de soldaţi ai diviziei a 2-a de infan­
rios pentru a nu se recunoaşte hotăriri obligatorii nu au fost mirare că o parte a unor poli­ Delimitarea forţelor în occi­ în declaraţia G.P.R.A. publicată la terie şi tancuri a R.F. Germane au
R.D. Germană. In ultima ana­ toarea concluzie : „Adenauer re­ dent în problema recunoaşterii Tunis. sosit la Sissonue pentru „aplicaţii care
liză, toate obiecţiile se reduc la îndeplinite şi, de asemenea, petă din nou faimoasa sa lo­ ticieni de frunte şi organizaţii, vor avea loc în tot cursul lunii no­
aceea că Occidentului nu îi zincă că este necesară nu uni­ Republicii Democrate Germane iembrie“.
este pe plac orînduirea socia­ acest fapt nu-1 poate nega ni­ precum şi influente organe de
listă instaurată în R.D.G. Dar, ficarea, ci eliberarea. Dacă la este limpede. împotriva recu­
oare în lumea zilelor noastre, meni. Acest lucru trebuie subli­ presă ale ţărilor occidentale noaşterii se pronunţă acele
împărţită în două sisteme so- o conferinţă la nivel înalt va fi
cial-politice, se poate să te că­ niat cu toată tăria, deoarece propus un oarecare compromis (dintre acelea care nu pot fi de cercuri care sînt interesate în
lăuzeşti numai după sentimen­
te de simpatie sau antipatie ? calea pe care a păşit Germa­ în problema germană, sau un loc acuzate de simpatie faţă de aţîţarea conflictelor, pentru re­
oarecare mijloc de slăbire a în­
Două Germanii — nia occidentală oferă cheia comunism) se pronunţă încă de cunoaşte e se pronunţă acele
două politici cordării dintre cele două zone,
pentru a înţelege politica ţări­ mult pentru recunoaşterea exis­ forţe care refuză să urmeze o r­
'Acordurile de la Potsdam nu Adenauer le va respinge, consi-
lor JN.A.T.O. în problema ger­ tenţei celor două state germane, beşte orientarea periculoasă a
derîndu-le drept politică a con­ pentru recunoaşterea de drept
mană, pentru a înţelege adevă­ Bonnului...
cilierii“. sau de fapt a Republicii Demo­ Recunoaşterea R.D.G. este de
ratele cauze ale actualei încor­
Comentatorul american Wal- crate Germane. Să amintim nu­ mult o problemă urgentă. Dacă
dări din centrul Europei.
mele citorva politicieni cunos­ istoria se dezvoltă nu aşa cum
Neîndeplinirea hotărîrilor de ar dori-o domnii Adenauer şi
cuţi care au făcut declaraţii in Strauss, aceasta este nenoroci­
la Potsdam în vestul Germa­
acest spirit în ultimul timp : rea lor, nu vina omenirii. Tra­

feldmareşalul englez Montgome­ tatul de pace cu cele două sta­
ry, reprezentantul personal al
preşedintelui S.U.A. la Berlin te germane trebuie să ducă la
Clay, senatorul american Mans-
field, primul ministru al Dane­ normalizarea situaţiei în Euro­
marcei, Kampmann şi alţii. pa Centrală şi la destinderea

Declaraţiile Iul Clay şi Kamp­ generală a încordării.
mann publicate în presă au
provocat „dezminţiri“. După S. VLADIMIROV,
cum scrie Lippmann, ceea ce a
spus Clay în favoarea reçu-, comentator al agenţiei „Novdsti"
noaşterii R.D.G., „nu a fost dez-:
minţit de fapt şi esté semniîica-

Reda'cţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188: 189: 75. Taxa olătifă în numelui conform aprobării Direcţiunii Senerale P.T.T.R. nr. 263,320 diri 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva