Page 21 - 1961-11
P. 21
---------------, v u y , r -
Hunedoara-Deva \
PROLETAR/ 0/A7 TOATE ŢĂRILE, ÜNlŢf-VA
Anul XIII. Nr. 2138 Marţ! 7 noiembrie 1981 4 pagini 20 bani
A 44-a. aniversare a Marii Revoluţi
—. ' ' 1 .M- .. .-.r. ¦ •" ¦ " "1? " u " ¦1"'
Socialiste din Octombrie
Adunarea festivă din Capitală
Luni după-amlază a avut loc In sala Palatului R. P. Eo- lor noastre armate, ziarişti rom ini şi corespondenţi al presei
mlne adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc străine.
Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul executiv al Sfatului popular al Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi
Capitalei consacrată sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie, cea de-a in R. P. Romină, membrii Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucu
44-a aniversare a Marii Révolu ţii Socialiste din Octombrie. reşti şi alţi membri ai corpului diplomatic.
Pe fundalul scenei, dominat de portretul lui Vladimir Ilicl Au fost intonate imnurile de stat aie Uniunii Sovietice
Lenin, erau înscrise datele festive 1917-1961, iar dedesubt
urarea „Trăiască cea de-a 44-a aniversare a Marii Revoluţii şi R. P. Romîne. «
Socialiste din Octombrie“.
Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache,
In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bo- membru al C.C. al P.M.R., prim -secretar al Comitetului orăşe
rilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici,
Ion Gheorghe Manrer, Alexandru Moghioroş, I. K. Jegalin, nesc Bucureşti al P.M.R. i
ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Dumitru Coliu,
Leonte îlăutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Despre cea de-a 44-a aniversare a Marii Revoluţii Socia
Alexandru Bîrlădeanu, general maior I. V. Vinogradov, liste din Octombrie a vorbit tovarăşul Ion Gheorghe Maurer,
ataşatul militar naval şl al aerului al Uniunii Sovietice la
Bucureşti, Florian Dănălache, Isac Martin, Virgil Trofin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Con
membri ai C.C. al P.M.R., Dumitru Diaconescu, preşedintele siliului de Miniştri al R. P. Romine.
Sfatului popular al Capitalei, Maria Rosetti, preşedinta Con
siliului naţional al femeilor, acad. Horia Hulubei, acad. Z!a- Cuvintarea a fost subliniată in repetate rlnduri de puter
liaria Stancu, Badu Beligan, artist emerit, Eroul Muncii So nice aplauze.
cialiste Ştefan Lungu, mecanic de locomotivă, Tudorică Marin,
muncitor fruntaş la uzinele „23 August“, şi Androniţa Ioniţă, A vorbit apoi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar
ţesătoare fruntaşă la uzinele textile „7 Noiembrie". al Uniunii Sovietice la Bucureşti, I. K. Jegalin.
In sală se aflau membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Cuvintarea sa a fost prim ită cu aplauze îndelungate. Adunarea festivă din oraşul Seta hi regiunea Hunedoara
Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi Participanţii la adunare au ovaţionat îndelung pentru glo A
In sala cinematografului „Fi- şedintele Consiliului regional resalssafl
instituţiilor centrale, delegaţi ai oamenilor muncii din între rioasa aniversai'e a Marii .Revoluţii Socialiste din Octombrie,
prinderile şi instituţiile Capitalei, academicieni şi alţi oa pentru marea Uniune Sovietică, pentru gloriosul Partid Comu
meni de ştiinţă şl cultură, activişti de partid, de stat şi ai nist al Uniunii Sovietice şi Comitetul său Central în frunte
organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai forţe cu tovarăşul N. S. Hruşciov, pentru prietenia veşnică dintre
poporul romîn şi poporul sovietic, pentru Partidul Muncitoresc
Roiuîn şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheor
ghe Gheorghiu-Dej, pentru lagărul de neînvins al socialismului
şi păcii, pentru triumful atotbi ruitoarelor idei ale marxism-
leninismului, pentru pace în lumea întreagă.
A urmat un program artistic.
(Agerpres).
Cuoîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer limon Sîrbu“ din Deva a avut A.R.L.U.S., şi Ioan Mateş, mi «angajamentul anual
loc ieri adunarea festivă con ner fruntaş la mina Deva.
Dragi tovarăşi, tovarăşi, marea bucurie resimţi gîndirea marxist-leninistă, mar- Dintr-o ţară a uneltelor celor sacrată celei de-a 44-a aniver Sa e c o n o m i ?
cind o etapă nouă în dezvolta mai primitive, cum ca era pe sări a Marii Revoluţii Socia Despre importanţa celei de-a
Alături de popoarele marii tă de delegaţia partidului nos vremea ţarismului, Uniunea So liste din Octombrie. La adunare 44-a aniversări a Marii Revo Şi în anul în curs colectivele
Uniuni' Sovietice, de toate po tru, în frunte cu tovarăşul rea teoriei revoluţionare a lui vietică a devenit ţara tehnicii au participat activişti de partid luţii Socialiste din Octombrie a de muncă din regiunea noastră
poarele ţărilor socialiste, de oa Gheorghe Gheorghiu-Dej, de a fi Marx, Engels, Lenin. înaintate, a maşinilor şi a apa şi de stat, fruntaşi în muncă vorbit tov. Aurel Bulgărea, se au acordat multă atenţie redu
menii muncii de pretutindeni, ratelor de înaltă precizie, a li din întreprinderile şi instituţiile cretar a! Comitetului regional cerii preţului de cost al produ
poporul romîn întîmpină cu în asistat la cel de-al XXH-lea După cum se .ştie, Congresul niilor automate şi a maşinilor oraşului, cadre didactice, elevi. de partid Hunedoara. Cei pre selor.
sufleţire glorioasa aniversare a Congres al P.C.U.S., eveniment a făcut bilanţul marilor reali electronice de calcul, a navelor La masa prezidiului au luat loc zenţi în sală au aplaudat în re
Marii Revoluţii Socialiste din zări obţinute de poporul sovie cosmice şi a celor mal puternici tovarăşii Andrei Cervencovici, petate rînduri, manifestîndu-şi Drept urmare, majoritatea
Octombrie. istoric, care a constituit pentru tic în perioada de excepţională giganţi energetici din lume. Aurel Bulgărea, ©heorghe Vuş- dragostea şi simpatia pentru întreprinderilor au depăşit anga
noi, ca şi pentru delegaţiile ce dea, Ioan Ardeleanu, secretari Uniunea Sovietică, ţara con jamentul anual. Cele mai multe
în Octombrie 1917, sub con lorlalte partide frăţeşti, o ade însemnătate care a trecut de la Congresul a relevat vasta ac ai Comitetului regional de structorilor comunismului, pen economii au fost obţinute. de
ducerea partidului făurit de Le- vărată şcoală a marxism-leni- Congresul al XX-lea al P.C.U.S. tivitate desfăşurată de P.C.U.S. partid Hunedoara, Dumitru De- tru Comitetul Central al colectivul C.S. Hunedoara. De
nin, muncitorii şi ţăranii vechii pentru dezvoltarea agriculturii. jeu, preşedintele Comitetului P.C.U.S., pentru victoriile po asemenea, rezultate frumoase'
Rusii ţariste au răsturnat pu nismului creator (aplauze). Aşa cum s-a arătat la Con Consolidarea bazei tehnico-ma- executiv al Sfatului popular porului sovietic în toate dome în reducerea preţului de cost
terea capitaliştilor şi moşierilor Ne-a impresionat profund înal gres, cea mai importantă tră regional Hunedoara, Carol Sza- niile de activitate. au obţinut colectivele Combina
şi au instaurat dictatura pro sătură a acestei perioade este teri ale a colhozurilor şi sovho bo, prim-secretar al Comitetu tului carbonifer Valea Jiului,
letariatului pe a şasea parte a ta principialitate cu care zurilor, valorificarea pămlntu- lui regional U.T.M., Elena Bor Adunări festive consacrate fabricii „Sebeş“ din Sebeş,
globului pămîntesc. Aceasta a au fost abordate probleme ritmul accelerat al construcţiei rilor virgine şi inţelenite şl alte za, preşedinta Comitetului re celei de-a 44-a aniversări a I.R.T.C. Deva, întreprinderilor
fost prima mare victorie istorică le hotăritoare ale dezvoltă comuniste. Sarcinile pianului măsuri de mare însemnătate gional al femeilor, Ladislau Marii Revoluţii Socialiste din
repurtată sub steagul învăţătu septenal pe această perioadă Fedoranici, prim-secretar a! Co Octombrie au avut loc şi la Pe de industrie locală ş.a. Pe re
rii lui Marx, Engels, Lenin, — rii societăţii pe căile încă au fost nu numai îndepli (C oniim are In pag, 3 -a) mitetului orăşenesc de partid troşani, Hunedoara, Alba lulia. giune, în 9 luni s-au reali
care a inaugurat era trecerii de nebătătorite ale construcţiei co nite, ci şl considerabil de Deva, dr. Rormtlus Rusu, pre- Orăştie şi în alte localităţi ale zat economii în valoare de
la capitalism la socialism, era păşite, producţia industrială din regiunii noastre. 55.138.000 lei faţă de 41.541.000
victoriilor triumfale ale comu muniste, spiritul de combativi primii doi ani şl jumătate al lei, cît este angajamentul anual.
tate, unitatea şi coeziunea
septenalului fiind echivalentă
Partidului Comunist al Uniu
nismului (aplauze puternice).
nii Sovietice in jurul conducerii
sale leniniste, în frunte cu emi
nentul luptător pentru cauza
comunismului şi păcii, Nikita
Au trecut numai 44 de ani de Sergheevici Hruşciov (aplauze cu cea obţinută In cursul Intre- r
cînd poporul sovietic a păşit pe
căile neexplorate ale construirii puternice, prelungite). gului cincinal 1951—1955 ; fon Q,0Ginind dela {
societăţii noi, socialiste, dar ce Programul P.C.U.S. şi rapoar durile de investiţii alocate in oameni, lunar ss montează i
uriaşe transformări revoluţio anii 39&6—1961 reprezintă mai acestei neaşteptate invitaţii, dintre ele este cea condusă de
nare s-au produs în viaţa ome tele prezentate de tovarăşul mult decit s-a investit în toţi „Vreo şedinţă? Nu, nu se Nicolae Lungu. Be ce este cea 45—50 cutii de avans. f
nirii in acest răstimp ! Hruşciov, atît de cuprinzătoare anii Puterii sovietice pînă la poate. Aş ţi fost anunţat din mai bună ?
şi bogate in idei, constituie un Congresul al XX-lea. vreme. Ceva la atelier? N-are Nu cu mult timp in urmă
Pe drumul deschis de Revolu nesecat izvor de învăţăminte nu ce fi“. Lăslnd la o parte faptul că
ţia din Octombrie au pornit noi numai pentru Uniunea Sovie Cit de mult s-a 'dezvoltat eco îşi. îndeplineşte şi depăşeşte conducerea sectorului a primit
popoare, în lume a apărut siste tică, ci şi pentru mişcarea co nomia U.R.Ş.S., In anii care au Pînă la urmă tot in atelier planul de producţie lună de
mul mondial socialist care a de munistă mondială, pentru toate trecut de la Marea Revoluţie a ajuns. După trei ore, cu sim- lună, că dă lucru de bună ca o altă propunere din partea
venit factorul hotărîtor al dez mişcările democratice şi pro Socialistă din Octombrie se vede belul pe buze, ieşi pe poarta litate, in activitatea ei s-a în
voltării societăţii. A crescut şi gresiste din lume. Programul din faptul că producţia el in Uzinelor metalurgice Cugir. Era cetăţenit un obicei demn de brigăzii: piesele din bronz,
s-a întărit mişcarea comunistă denumit pe drept cuvînt Ma- dustrială globală o întrece pe lăcătuşul montor, şeful de bri toată lauda: lupta cu vechiul,
şi muncitorească Internaţională cea din 1913 de 45 de ori, iar gadă in atelierul de montaj promovarea noului. Iată un nefuncţionale, ale cutiei de
nifestul Comunist al epocii noa- producţia mijloacelor de pro al sectorului maşini unelte, exemplu.
care mobilizează masele largi stre, sintetizează uriaşa expe- ducţie de 93 de ori. Industria Nicolae Lungu. avans, să fie înlocuite cu piese
rienţă universal-valabilă in esen- constructoare de maşini şi de Odată cu lansarea fabrica
de oameni ai muncii la lupta prelucrare a metalelor produce ¦k ţiei la maşina de frezat uni din fontă normală. Propune
pentru socialism, progres, pace. ţa ei a construirii socialismului astăzi de 350 de ori mai mult versală, brigada a primit fişa
Se prăbuşeşte întregul sistem în U.R.S.S., experienţa altor ţări decît In 1913, cea de energie Reperul 93 al cutiei de tehnologică. Citva timp oame rea e în studiu şi dacă se va >
colonial zdruncinat de puterni socialiste, a mişcării comuniste electrică de 160 ori mai mult. avans a maşinii de frezat uni nii au muncit după indicaţiile
ca mişcare de eliberare a po internaţionale, a mişcării de versale e o bucşă. Plnă acum ei. 'Apoi au constatat că flu considera ca fiind posibilă de \
poarelor (aplauze puternice). eliberare naţională, îmbogăţeşte un an, conform proiectului, se xul de montaj nu e cel mai
făcea dintr-un metal îmbună corespunzător, că pe parciirsul înfăptuit, fără ca prin aceasta )
Daţi-mi voie să exprim, dragi tăţit. In exploatare, citva
calitatea maşinilor să sufere,
va prinde în mod sigur viaţă. ?
Am face o greşeală dacă L
toate aceste lucruri le-am (
atribui şefului brigăzii. In ace- ^
eaşi măsură sini: preocupaţi f
Cuoîntarea tovarăşului 1. Jegalin de bunul mers al muncii şl ^
ştefan Ursu, şi Vasile Mata.- }
muncii se ivesc timpi morţi. che şi. Avram Şutu, cel mai >
In faţa acestei situaţii, In urma
In această zi plină de bucu tul influenţa Marelui Octom teţea concluziilor lui teoretice timp, piesa cu pricina se com observaţiilor zilnice, a cltorva „proaspăt“ om al brigăzii, cum ţ
rie, şi-a început vorbitorul cu- brie. Nu există nici un colţişor şi a orientării lui politice, a li porta normal, pentru ca apoi scurte consfătuiri in brigadă,
vîntarea, permiteţi-ml ca in pe pămlnt unde să nu fi pă niei lui generale leniniste. să intervină anumite defec s-a ajuns la concluzia că rit ţine să precizeze tovarăşul \
numele popoarelor Uniunii So truns vintul proaspăt al lui Oc ţiuni ia schimbarea avansului. mul ar fi mai rapid dacă s-ar
vietice să vă transmit dv. şi tombrie. In faţa succeselor gi Spre Moscova, spre Congres, Ce era de făcut? adopta amimite modificări me Lungu. \
prin dv. tuturor oamenilor gantice ale Uniunii Sovietice, a fost aţintită atenţia întregii todei ăe montaj. Lucru care,
muncii din Republica Populară popoarele lumii se conving tot opinii publice mondiale, pentru Soluţia a dat-o tovarăşul bineînţeles, a fost deîndată fă Recent, la *sectorul maşini ii;
Romină, un fierbinte salut fră mai mult de justeţea măreţei că aici s-au discutat problemele Lungu. Piesa respectivă să fie cut. Rezultatul: o creştere
ţesc şi să vă urez succese con învăţături a lui Lenin, de carac cardinale, cele mai importante, confecţionată dintr-un mate simţitoare a productivităţii unelte au fost consemnate \
tinue In construirea socialismu terul nemuritor al cauzei Re ale dezvoltării sociale mondiale, rial cimentat, să fie' acoperi muncii. Natural, şi însuşirea
lui şi In înflorirea minunatei voluţiei din Octombrie, de su viitorul tuturor popoarelor pla tă cu un strat superficial (0.3- operaţiunilor, repartizarea de două victorii: 5 maşini ăe \
dv. patrii. perioritatea socialismului asu netei noastre. 1 mm.) de carbon, să fie că sarcini concrete fiecărui om
pra capitalismului. 'Astăzi nu lită. Zis şi făcut. Be un an de din brigadă, specializarea aces frezat universale peste planul \
Arunclnd o privire retrospec Imperialismul, ci socialismul de Noul Program al partidului zile reperul 93 se face aşa tora pe operaţiuni şi-au spus
tivă asupra drumului parcurs termină ' principala orientare a constituie un model de aplicare după cum a prevăzut lăcătu cuvintul. Bar să lăsăm cifrele lunii octombrie şi 1.430.000 lei y
în aceşti ani care au trecut de dezvoltării mondiale ! şi dezvoltare creatoare a teo şul Lungu şi rezultatele sînt să vorbească.
la Marea Revoluţie Socialistă riei marxist-leniniste în epoca din cele mai bune. Iată insă economii suplimentare la pre- \
din Octombrie, a spus In conti Referindu-se Ia Congresul al Istorică contemporană, el Înar că, printr-o intîmplare, la una Bacă la început, acum un
nuare vorbitorul, putem aTirma XXII-lea al P.C.U.S., ambasa mează partidul cu înţelegerea din maşinile asamblate recent, an şi mai bine, in prima lună ţul de cost planificat de la ^
cu legitimă tnindrie că eroicul dorul Uniunii Sovietice a spus : clară a situaţiei, a perspective s-a găsit o bucşă netratată,- de muncă, brigada celor ce
nostru popor şi-a transformat lor ce se deschid şi a căilor „Lungu Nicolae. Lăcătuş fapt pentru care, intr-o după- montau cutia de avans a ma începutul anului şi pînă la 1 \
patria intr-o perioadă istorică Oamenii muncii de la oraşe concrete ale construcţiei comu montor, sectorul maşini unel amiază, tov. Lungu a fost che şinii de frezat universale a
scurtă, intr-o mare putere so şi sate au salutat din toată niste. Programul P.C.U.S. expri te. Brigada pe care o condu mat la uzină. realizat Intr-o lună doar ’două octombrie. Şeful sectorului >
cialistă şi a obţinut succese care inima şi au aprobat pe deplin mă înţelepciunea colectivă a ce a fost declarată fruntaşă cutii (e drept, brigada a fost
stîrnesc admiraţia întregii ome rapoartele pătrunse de spiritul partidului nostru, a Comitetului pe sector. îşi depăşeşte nor * compusă numai din 2 oameni) ne-a asigurat că la aceste rea
niri progresiste şi fac să tre combativ al marxlsm-leninismu- său Central, In frunte cu pri ma cu 35 la sută“. in următoarele luni s-a ajuns
mure lumea capitalistă care lui prezentate de Nikita Ser- mul secretar, tovarăşul N, S. Sectorul maşini unelte al la 20 cutii, cu 5 oameni in lizări contribuţia brigăzii lui
şi-a trăit traiul. gheevlci Hruşciov la Congres. Hruşciov. Aceasta a devenit po Toc, toc, to c ! Omul puse Uzinelor metalurgice Cugir are brigadă. In prezent, tot cu 5
Cu o nouă forţă se Înfăţişează sibil ca rezultat al M ăturării cartea pe măsuţă ţi plecă să două ateliere. !Atelierul uzina- Lungu trebuie neapărat lucită
Astăzi, nu există In lume în faţa poporului măreţia şi în cultului personalităţii şi a ur- deschidă. In pragul uşii, un re şi atelierul montaj. La aces
popor asupra căruia să nu se ţelepciunea Partidului Comu tinăr. ta din urmă lucrează mai in considerare.
fi exercitat intr-un fel sau al nist al Uniunii Sovietice, jus (^oniipuare în pag. 4-*) multe brigăzi. Cea mai bună
— Tovarăşul Lungu ? ‘Şi pentru a înţelege şi mal
— Ba.
— Slnteţl chemat la uzină. bine cele spuse pînă acum, ne
Ce s-a putut intîmpla ? Gin-
simţim datori să subliniem, că
durile i se învălmăşeau in
cap, căutind să prinăă rostul tovarăşul Lungu a fost ales ca
¦i secretar al organizaţiei ăe
partid pe sector, că scurta ca
racterizare cu care ant înce
put reportajul se găseşte la
panoul fruntaşilor uzinei, sub
fotografia tovarăşului Nico
lae Lungu. s
" T A'. JURGA’