Page 22 - 1961-11

PAP 5 miUMUD SOCIALISMULUI Nr. 2136

,„?.si^asamoaiimaatsii» ^gggMWjgWMggg^W WBEBSE3ÍSÍ.7TOKSSRnBSHSBOTW^TáBSnHSrlA^nBTJ»!^

?"fc

AM INVAJAT DE LA Bogat program lnterpretîndu-l
OfELARl! SOVIETICI de manifestări
pe Lemn
>0000000000 ŞTEFAN TRIPŞA ooooooooooo Intre 7 octombrie—7 noiem­
brie, In întreaga regiune au a- Ttnărul actor amator nu ară­ KovsJei, dedicate marelui geniu
Deşi slnt tlnăr maistru oţelar, mecanizat etc. Fi­ vut Ioc numeroase manifes­ ta să fi trecut încă pragul a al clasei muncitoare
şl ochiul meu e Erou al Muncii reşte, la început; tări închinate prieteniei de 30 de ani. Nici n-ai cre­ Partidul şi Lenin —
deprins cu gran­ a fost mai greu, nezdruncinat dintre poporul de că-n trupul său mai mult
dioasele construc- Socialiste, dar în cele din romfn şi marele popor sovie­ sint fraţi gernenl,
X ţii ale socîalismu- 6.S. Hunedoara urmă am reuşit, tic. Conferinţele, simpozioa­ scund de cit înalt, aproape fi­ Istoria-mamă
o lui, mă minunez Ca urmare, pro- g nele, 3erile literare, audi­ rav, se ascunde un suflet fră-
o ori de clte ori cuptorului Martin centul de reparaţii g ii socoate asemeni.

g compar Hunedoara de 400 tone. La la cald a scăzut O ţiile muzicale, concursurile mlntat, de om ce nu poate fi Iar noi,
g noastră de astăzi început credeam an de an. In Î9 o tematice, Intîlnirile cu cei ce niciodată mulţumit de sine, în­ spunlnd : Lenin —

g cu cea pe care am că nu voi fi in luni din anul în g au vizitat Uniunea Sovietică cercat de dorinţa de a da m e­ partidul numim,

o cunoscut-o cu ani stare să lucrez la curs, de pildă, s-a g ş. a. au făcut cunoscute unuii reu mai mult tovarăşilor săi. Cu partidul clnd spunem —
mare număr de oameni ai un an şl mai bine in urmă, la Lenin gîndim.
$ în urmă. Am fă- un asemenea agre­ înregistrat un pro- <? muncii uriaşele realizări ale directorul clubului „Filimon La discuţia avută cu tovarăşii
g cut paşi uriaşi, gl- gat (pe atunci la cent de reparaţii O poporului sovietic în toate do­ săi la club asupra repertoriului
g gantici, pe care Hunedoara nu e- la cald de 1,8 la g Sirbu“ i-a propus munca de in­

9 generaţia dinain- rau cuptoare mai sută faţă de 6 la g meniile vieţii, au popularizai structor artistic, la secţia tea­ in cinstea zilei de 7 Noiembrie,
tru. In anii din urmă a glnăurile l-au dus la intîlnirile
o tea noastră nici mari de 60 tone), sută cit era în g succesele deosebite obţinute jucat pe scenă ca artist amator avute cu marele artist sovietic, „PAROŞENI — UZINA PR IETENIEI" (fragment).
O nu i-a visat mă- încet, încet, în­ 1959. Aceasta fără c de poporul nostru pe drumul in diferite roluri, dar de aici interpretul Iul Lenin. Atunci
X car. să m-am obişnuit. a mai vorbi de L desăvîrşirii construcţiei so­ ptnă la munca de instructor s-a hotărlt să pună in scenă Proiect de comp oziţie murală (gravură în lemn) de
X Dar, vorbind des- Prietenii m-au în­ creşterea indicilor cialiste. Numai în raionul Alba artistic... piesa „Orologiul Kremlinului“.
9 pre toate acestea, văţat, m-au aju­ de utilizare şi îm­ şi în oraşele Hunedoara şi 3. FODOR şi F. IMLING — Petroşani.
o nu pot să nu-mi tat, ml-au insuflat Deva au avut loc în această) ...Se apropia ziua de 7 Noiem­ Instructorul le-a arătat însă
o îndrept gindul plin curaj. Mai mult bunătăţirea cali­ perioadă peste 400 de aseme­ brie, ziua Marii Revoluţii So­ tovarăşilor săi ce greutăţi îi aş­ enii trainice
g de recunoştinţă dectt atlt, el m-au tăţii oţelului. nea manifestări la care au cialiste din Octombrie. Colecti­ tepta pentru montarea ei.
9 spre prietenii noş- făcut să înţeleg că participat aproximativ 100.000 vul de artişti aviatori al clubu­ La .reîntoarcere, după va Intre preşedinţi al colho­
g trî de la Răsă- nu există culme Intre timp şi la oameni ai muncii. lui I.C.S.H. s-a consultat mult — Eu cred că o să le putem
o rit, spre oamenii pe care omul să Hunedoara s-au $ ce piesă să aleagă pentru in- învinge! l-a încurajat el, con-
construit cuptoare g vinglnău-se intll pe el că pen­
de 400 tone. Cit X
Umptnarea cu cinste a acestei tru aceasta vor avea nevoie de aporape o lună, peste tot, zurilor, directori de sovho­
L sovietici, deoarece n-o poată cuceri. de folositoare mi-a g
zile. S-au făcut diferite propu­ multă m uncă; mai ales că rolul acasă, pe stradă, la sediul zuri şi colectivişti veniţi in
$ cu ajutorul lor am !A’ şadar, m-am fost p e r i o a d a g m neri, dar toate depăşeau posibi­ de interpret al lui Lenin li re­
9 reuşit să ajungem întors din Uniunea lităţile colectivului. In vara ace­ venea lui. Nu s-a speriat insă gospodăriei îl înconjurau co­ vizită In Uniunea Sovietică,
o aici. Ei ne-au îm- Sovietică cu cu­ de specializare in o M I !§© v luiaşi an. Boris Mlhailovici Mo- de această muncă Era convins
o părtăşît din boga- noştinţe noi, pe hovski, Maestru Emerit al Ar­ că o va duce cu cinste la în­ lectiviştii, dornici să afle cit Anghel Căndrolu, preşedintele
9 ta experienţă a care le-am aplicat Uniunea SovieticăI Im s a t e tei din R.S.F.S.R., ne-a vizitat deplinire, aşa rum arătau însăşi
g plămădirii metalu- ţara intr-un turneu. Cu acest cuvintele lui Lenin, rostite in mai multe despre minunatul G.A.C. din Spini îşi nota în
o lui cu agregate in producţie, aici Ar tuncl cină din Această manifestare cultu­ prilej a fost şi pe la Timişoara, piesă:
o modeme, mecani- la Hunedoara. îm ­ ral-educativă deosebită se la un spectacol prezentat cu popor sovietic, despre ora­ carn et: „Colhoznicii au con­
g zate şi autornaţi- preună cu tovarăşii primul cuptor ’de bucură de mult succes în sa­ piesa „Orologiul Kremlinului“ „De crezi cu adevărat în vi­
g zate cu care am fost la tele în care a fost organizată. de N. Pogoăin, dină indicaţii sul tău, priveşte cu luare amin­ şele veşnic tinere, despre cei cediu, bătrinii sînt ajutaţi“...
specializare (mai­ 400 tone a fost Astfel, în localităţile Robra, preţioase interpretului rolului te viaţa şi munceşte fără pre­
g Eu, personal am strul Aurel Stan- Vinerea, Cristur şi Miercurea, lui Lenin din acest teatru, pen­ get, cu străşnicie şi dîrzenie care făcuseră paşi uriaşi în Astăzi la G.A C. din Spini,
o vizitat de mai ciu şi ştlcarul A- evacuată prima au avut Ioc 35 spectacole cu tru o mai adtncă înţelegere a pentru înfăptuirea lui... Să nu
o multe ori Uniunea vram Crăciun), filmele „Cer senin“, „Evdo- rolului. Şi B. M. Mohovslci era te temi de deosebirea dintre vis toate domeniile de activitate. tuturor colectiviştilor care
o Sovietică, m-am şarjă, emoţia mea chia“, „Raidul vărgat“, „Fii cel mai indicat să dea aceste şi realitate“.
g înttlnit cu oţelaril am introdus rină atentă, bunicuţo“ şi „învierea“ indicaţii. El interpretase doar Şi colectivistul Vasile Viorel din cauza bătrîneţil nu mai
g sovietici, am legat pe rind metodele a fost altfel dectt (seria I-a) îa care au parti­ rolul lui Lenin la Moscova, după Şi nici instructorul, nici cei­
0 prietenii cu ei. avansate de mun­ cipat peste 5.500 oameni ai un studiu de ani de zile. lalţi muncitori constructori in­ din Şibot, îşi începea relată­ pot munci, li se dă anual
o Hu-i voi uita ni- că învăţate de la a celorlalţi. Eu cu- , muncii de la sate. terpreţi din piesă, nu s-au te­
g clodată pe maiş- oţelaril sovietici. La această discuţie a fost mut. Prin munca plină de strg rile, prin descrierea primelor clte 150 kg. grlu, 150 kg. po­
g trii Lîsih Abramo- rAst*el, am început noşteam deja cup- o Festivalul continuă să se prezent şl I. Văran, care asis­ au reuşit să prezinte un specta­
g viei şl Dmitrl Iva- şl noi să suflăm tase la spectacolul timişorean. col închegat, tn care interpre­ emoţii simţite în momentul rumb şl alte produse...... Se
o novici de la uzine- vetrele cu aer torul, ştiam să-l desfăşoare şi în satele Pui şi De-atnnci a îndrăgit piesa ..Oro­ tul lui Lenin l-a redat just pe
o le Zaporojstal, ca- comprimat, să re­ Geoagiu. Despre popularita­ logiul Kremlinului“ mai. mult, „cel mai uman 'dintre oameni“, clnd a păşit pe pămintul so­ aplică retribuţia suplimenta­
g re folo'seau fiecare parăm vetrele cu stăptnesc şi ’deci înţelegînd-o mai bine, dar mal strădulnău-se să-l facă înţeles
g c l i p ă prielnică straturi groase, să tea filmeior sovietice la sate cit mai mult de spectatori, la vietic, primele imagini şl Im­ ră, zeci de membri ai colho­
g pentru a mă tn- construim praguri nu mă temeam de ne vorbeşte următoarea cifră : ales a îndrăgit, rolul principal reprezentaţiile prezentate in
0 văţa pe mine, un false cu ajutorul în Geoagiu, la deschiderea faţa muncitorilor hunedorenl. presii despre Moscova, mă­ zului „Maxim Gorki“ dintr-o
g tlnăr oţelar, mă- buncherulul, să fa­ el. Prima dată in­ festivalului filmului sovietic, al piesei, rolul lui Lenin. Cu Dar clte „înttlniri“ a trebuit să
cem ajustarea pe­ cu care prilej a rulat filmul aibă tln&rul artist amator reaţa capitală a U.R.S.S. localitate situată in apropie­
să — acolo în U- „Cer senin“, au participat gindul la el, deseori ti reveneau
— Clnd ni s-a spus că ne rea Moscovei, şi-au construit
craina — credeam
apropiem de Moscova — po­ In ultimii doi ani case, şi-au
că n-o să pot lu­
vesteşte Viorel Vasile — toţi cumpărat aparate de radio,
cra la un astfel
călătorii s-au repezit la fe­ televizoare“. In ultimul an
de agregat. c
restrele vagoanelor. De de­ aproape 20 de colectivişti
Da, am avut o
parte, deasupra oraşului, se din satul Spini şi-au con­
profesori buni —
zărea o pădure de braţe me­ struit case noi sau le-au re­
oţelari sovietici —
talice, macarale tum ce ridi­ novat pe cele vechi, sînt re­
prieteni adevăraţi.
caseră pînă atunci mii de tribuiţi după producţia obţi­
'Am învăţat de la
apartamente în contul celui nută Ia fia. şi în sectorul
ei lucruri folosi­
de-al treilea an al septena- zootehnic ;.......Producţia me-
toare, fapt pentru c
lului. 'die ’de lapte a vacilor colho­
care le mulţumesc 9
împreună cu Gheorgfie Or- zului amintit, întrece anual
X iestria conducerii retelui din faţă din toată inima. peste 500 de spectatori.
in minte cuvintele lut Maia- plnă a ajunge aici. Pentru mlndeanu din Foit, cu Aurel 3.500 litri;' ...îngrijitorii şl
OOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
a putea reliefa cele mai înalte Maier din Bej an, Gheorgfie mulgătorii de la ferma 'de

trăsături de caracter ale per­ Andriş din Beriu şi cu mulţi vaci a gospodăriei din Spini

sonajului iubit, ttnărul artist a alţi colectivişti din regiunea,, sînt în întrecere pentru a de­

văzut zeci de filme tn care apa­ noastră, Vasile Viorel s-a păşi producţia de lapte pla­

re Lenin ca, „Omul cu arma“, plimbat ore In şir cu Me­ nificată pe cap de vacă fu­

„Lenin in Octombrie“, „Neuita­ troul ale cărui linii Impln- rajată cu 100 litri;... „Peste

tul an 1919“ etc., a citit din zesc Moscova pe zeci şi zeci 10 tone ’de furaje însllozate

operele sale, amintiri despre el de kilometri. Au vizitat îm­ pentru flecare vacă“ ;'... Ace­

semnate de tovarăşa lui de via­ preună Kremlinul, Universita­ eaşi cantitate însiiozată şi

tă, N. Krupskaia, romane, poe­ tea Lomonosov, Expoziţia Ia gospodăria din Spini.

zii ; a studiat fotografii, pic­ Unională şi fnulte altele. Şirul notiţelor însemnate

turi... S-ar părea că a făcut to­ — Mereu se construieşte, 'de preşedintele gospodăriei
mereu apar lucruri noi, mă­ din Spini In caietul său ar
tul pentru a-l cunoaşte. Şi cu reţe — povesteşte Uskat Sl- putea sluji drept documen­
mion colectiviştilor din Cli­ tare pentru un volum cu
toate acestea, la noua „tntilnl- nic. note de călătorie In U.R.S.S.
Fiecare filă, fiecare slovă în­
re cu Lenin“ din acest an. s-a Cel care au vizitat în ulti­ grijit aşternută pe hîrtia al­
mul timp Uniunea Sovietică, băstruie a carnetului, li 'des-
documentat din nou. o carte de au! învăţat mult din expe­ tăinuie lui 'Anghel Căndroiu
rienţa bogată a muncitori­ clte ceva din experienţa col­
căpăta fiindu-t „Biografia lui lor şi colhoznicilor din hoznicilor sovietici !n lucra­
U.R.S.S. Cu prilejul întîlnl- rea pămîntului, în creşterea
Lenin“. editată nu de mult... 'A rilor ce se organizau seară animalelor, In organizarea
de seară la Casa prieteniei
fost si aceasta o ..intilnire“ la

fel de emoţionantă şi plină de

învăţăminte...

1RIMIH STRAUŢ

Puncte noi pe harta ţă rii: ORA­ sovieto-romîne din Mosco- muncii. v p e t r e s c U
ŞUL NOU MUNCITORESC GALAN.

fflassmaggsssfflasnaqi ntcv.n \a>aaw;usa

Ritmuri, te rm e n e , 0vi»? >00000e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 tx x x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0/

oam eni rezistat la termenele fără pre­ murlle progresului se accele- laşi număr de muncitori ca in de ani, se construieşte acum 9
cedent ale lucrărilor grandioa­ rează şi termer.ele se reduc 1958, anul acesta se constru­ in numai trei a n i!...

0000 00000000000000c se atit in deceniul al treilea, prin eforturile minţii şi braţe­ ieşte o suprafaţă locativă de Cei care se aflau In sala
Congresului In ziua aceea, o'
‘OOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO< O O O O O O O O O O O O O O G O Q Q Oamenii au observat de mult de V. KOMOLOV ştiinţa minunea din ultima clnd nivelul de plecare al eco­ lor fiecărui om al muncii. aproape 1,5 ori mai mare — de putut auzi cit de furtunos a
că istoria îşi grăbeşte treptat jumătate de veac — transfor­ nomiei era scăzut, cit şi în 3.700.000 metri pătraţi. aplaudat Congresul fiecare g
paşii. Schimbări in viaţa so­ mondial a răpit poporului so­ marea unei ţări cu o tristă deceniul ai cincilea şi in de­ In sala plină de lumină a nume citat, fiecare cifră men- g
cietăţii, egale ca profunzime vietic cu mult mai mult declt faimă de înapoiere economică, ceniul al şaselea. El rezistă Şl Congresului P.C.U.S. am simţit — Spuneţi delegaţilor la ţionată. Delegaţii şi oaspeţii o
şi însemnătate, au avut loc in cei patru ani de război. Au intr-o mare putere a lum ii? acum, clnd in ce priveşte am­ deosebit de puternic acest lucru, Congres, s-a adresat vorbito­ au salutat fierbinte orînduirea X
capitalism, de pildă, cu mult pierit milioane şi milioane de Nu. Căci atunci, s-ar părea ploarea producţiei se situează ltttă-i de pildă, la tribună, pe rului N. S. Hruşciov, deoarece şi noile relaţii remarcabile g
mat repede declt sub regimul oameni. Cit de departe ar fi că o asemenea accelerare ar pe primul loc in lume. Urmă­ solii Moscovei şi ai Leningra­ probabil nu toţi ştiu acest lu­ dintre oameni, care permit fie- g
feudal. Pentru unele procese ajuns astăzi Uniunea Sovietică, trebui s-o cunoască toate ţă­ toarele două decenii vor per­ dului. cru — că înainte de revoluţie cărui om al muncii să ţină in o
au fost necesare secole, pen­ dacă nu ar fi fost aceşti ani rile, In special cele mai mari, mite U.R.S.S. să lase cu mult Moscova nu dispunea de mai mlinile lor firele istoriei. Din 6
tru altele au fost suficiente şi aceste distrugeri colosale, cu un înalt nivel de dezvol­ în urmă lumea, capitalistă. Leningrădenil — a relatat mult de 11 milioane metri pă­ îndeplinirea tn termene scurte g
clteva luni. Dar istoria nu cu­ dacă nu ar fi existat încercui­ tare. Totuşi, in aceeaşi jumă­ delegatul la Congres I. V. Spi- traţi de suprafaţă locativă, de către milioane de oameni a g
noaşte cazuri cină pentru in­ rea capitalistă ostilă, care au tate de veac, cină s-a creat 'Atunci unde este cheia pen­ ridonov — vor reuşi să atingă construită sub ţari şi cneji in planurilor bine gindite, funda- g
staurarea unei noi ortnduiri silit-o să trăiască regimul unei tru înţelegerea măreţei trans­ în numai cinci ani nivelul pro­
sociale să fi fost suficiente nu­ cetăţi asediate. Despre toate formări a Rusiei ? Ea constă ducţiei şi al productivităţii
mai citeva decenii. acestea a amintit N. S. Hruş- muncii prevăzut pentru sftrşi-
ciov în raportul la proiectul socialismul, cele mai puterni­ in faptul că acceleratorul ge­ tul septenalului, şi el a citat 800 de a n i! Or, acum intr-un mentate ştiinţific se realizea- g
Din orice manual şcolar se de Program al P.C.U.S. ce state ale lumii fie că au
ştie că pentru un asemenea înaintat foarte lent, fie că au neral ai istoriei — forţele de nume. Frezorul Ivan Leonov, singur an moscoviţii constru­ ză, în ultimă instanţă, ritmul g
gen de fenomene, unitatea de Şi astfel, poporul sovietic a bătut pasul pe loc. fie că au producţie in continuă dezvol­ delegat la Congres, a îndepli­ iesc 3.700.000 metri pătraţi! accelerat de dezvoltare, atit g
măsură a timpului au fost de construit paşnic timp de nu­ cunoscut chiar un declin. tare — s-a dovedit a fi înmul­ nit de la începutul septenalu­ Gindiţi-vă, tovarăşi, ceea ce de caracteristic comunismului, g
totdeauna secolele şi chiar ze­ mai un sfert de veac — peri­ ţit cu un coeficient principal lui pînă la deschiderea Con­ s-a construit sub ţarism in 800
cile de secole. O perioadă de oadă care chiar şi In viaţa Iată clteva rezultate mate­ n o u : relaţiile socialiste din­ gresului 8.5 norme anuale ; Se- o
clteva decenii pare fantastică, unui om este doar suficientă (Agerpres). vg
de neconceput. ca el să ajungă la maturitate...
Totuşi rezultatele, bilanţurile riale ale dezvoltării ţării so­ tre oameni. Acest factor nu menov, cel mai vechi struji-
Puterea Sovietică împlineşte sint incontestabile : în prima vietice în condiţiile socialis- poate fi reprezentat sub forma
44 de ani de existenţă. Dar jumătate a secolului, pe pla­ mului. In 1961 se va produce ior al Uzinei „Ruslcii Dizel“,
oare tn toţi aceşti ani poporul neta noastră s-a consolidat te ­ o cantitate de energie electri­ unei mărimi matematice. In şi-a îndeplinit norma de pro­
sovietic în frunte cu Partidul meinic socialismul, iar in a că de aproximativ 160 de ori schimb, este absolut evidentă, ducţie prevăzută pentru sep-
Comunist a avut posibilitate doua jumătate a secolului se mai mare declt în 1913 şi de palpabilă, vizibilă, puternica tenal in 2.5 a n i; ţesătoarea
să-şi dăruiască toate forţele va consolida pe ea comunis­ 650 de ori mai mare declt în Antonina Krnsilcova. delegată
construirii societăţii noi ? mul. 1919. Uniunea Sovietică ocupă influenţă pe care o exercită
primul loc in lume in ce pri­ astăzi relaţiile socialiste asu­ la Congres, îşi îndeplineşte
Războiul imperialist şi inva­ Cu ajutorul ştiinţei, oame­ pra mersului dezvoltării ome­ zilnic norma pe şapte ore in
zia intervenţioniştilor au rui- veşte pregătirea inginerilor, in nirii. numai şase ore...
ce priveşte zborul omului in
Cosmos. Vent.ru toate aceste Isloria in toată măreţia ei — Astăzi se poate raporta
Congresului — a spus delegatul
este alcătuită dintr-o nesfîr-

fapte nu există intr-adevăr şită mulţime de cele mai di­ P. N. Demicev — că in ce pri­

termene de comparaţie. ferite fapte mari şi mici ale veşte ritmul de creştere, indus­

O nat economia naţională a Ru- nii au descoperit de mult cau­ Este adevărat, desigur, că omului. Atunci, insă clnd rela­ tria Moscovei ciştigă deja un

g siei, care şi aşa, din punct de za progresului istoric accele­ este greii de rezistat unui ritm ţiile dominante dintre oameni an din şapte...

g vedere economic, rămăsese cu rat — dezvoltarea impetuoa­ înalt atunci clnd înalt este ni­ permit omului să creeze liber In decurs de un deceniu, m» O
g 50—100 de ani în urmă faţă să a forţelor de producţie — velul de la care se porneşte. şi clnd acest lucru are loc în moscoviţii au reuşit să măreas­ 9
g de principalele ţări capitalis- care merge pe o linie ascen­ Dar socialismul îşi are rezer­ condiţiile unei economii cu un că de şapte ori ritmul de con­ 99
X te. Cel de-al doilea război dentă. Dar va lămuri oare va sa de rezistenţă. Doar el a înalt nivel de dezvoltare, Tit­ strucţie a locuinţelor. Cu ace­ Vedere de pe şantierul de construcţie a hidrocentralei Dneproderjinsk. g

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0000 OOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOe o îOflflrtAAftArt«AAAAAAAA/sAAftA, ô ô ô < A ô ô ô ftu u o A ô ô O â O u O fto n o o ftA e r.rtftA/wvv'xftArtiV-sArtrtOOOOOftoOOOOooôOOOOCOOOOOOOOOOO