Page 24 - 1961-11
P. 24
pag. 4 m w w m mOTALISMUUUf Nr 2136
sBSESţfsaaw^irowBaamwiaM
9H3ffi8fflK&BmS2TO*a
Şedinja festivă de ia Moscova consacrată T ELEGRAME EXTERNE
aniversării Marii Revoiyfii Socialiste din Ocfombri Sempoiifeitfa in tra i i . Hnişcia? şi 1. lise i
MOSCOVA 6 (Agerpres). — moscoviţii vor păşi Întotdeauna ştiinţe tehnice, laureat al pre ţ m , în ajunul aniversării re
TASS transmite : în primele rîndurl ale construc miului Lenin, a vorbit despre voluţiei, tineretul Jură încă o MOSQOVA 6 (Agerpres). — moi astfel putem aprecia pre rli oricăror blocuri militare şi
La 6 noiembrie, în Palatul torilor societăţii noi, că nu-şi uriaşa înflorire a ştiinţei şi dată să fie credincios măreţelor zentarea din nou de către dv. a baze militare pe teritorii străi
vor precupeţi nici forţele şl nici tehnicii sovietice. Geniul şl porunci lăsate de generaţiile de TASS tran sm ite:
Congreselor din Kremlin a avut munca în lupta pentru realiza munca poporului sovietio, a spus revoluţionari, măreţelor idei ale
loc o şedinţă festivă consacrată rea ţelului măreţ — construi el, au pus în slujba omului Partidului Comunist al Uniunii In numărul din noiembrie al unei probleme teritoriale, deşi ne. „Noi am încheiat un şir de
aniversării Marii Revoluţii So rea comunismului. energia atomului, încătuşată in Sovietice, revistei „Mejdunarodnaia Jizn“ ea a fost de mult soluţionată acorduri de asistenţă mutuală
cialiste din Octombrie. străfundurile materiei, şi au a apărut corespondenţa dintre prlntr-un şir de acorduri inter numai ca măsură silită, cu ca
Cuvîntărlie rostite de repre Participanţii Ia şedinţa fes şeful guvernului sovietic, Nikita naţionale“.
Peste 6.000 do persoane s-au zentanţii opiniei publice la şe tivă convocată de Sovietul din Hruşciov, şl primul ministru al racter de răspuns. Aceasta a de
adunat în uriaşa sală a Pala Moscova de deputaţi al oameni Japoniei, Hayato Ikeda în care „Voi spune fără înconjur că o venit necesar pentru că puterile
tului în care, nu de mult, a avut dinţa festivă au fost străbătute deschis omenirii calea spre Cos lor muncii şi de Comitetul oră occidentale au respins toate
loc istoricul Congres al XXII- de convingerea fermă că cel de mos. Acum, poporul sovietic îşi şenesc al P.C.U.S,, au adresat sînt abordate probleme ale re astfel de poziţie nu poate duce propunerile noastre ţintind spre
Ie al P.C.U.S. La şedinţa festi al 3-lea Program al P.C.U.S. va va plasa ţara pe orbita comu o scrisoare de salut Comitetului decit la agravarea relaţiilor so- lichidarea bazelor şi blocurilor
vă au participat conducătorii fi îndeplinit cu succes. nismului, deschlzînd întregii Central al Partidului Comunist laţiilor dintre cele două ţări, vieto-japoneze, lucru in care, militare, spre crearea uni^i, sis
partidului comunist şl ai guver omeniri calea spre viitorul lu al Uniunii Sovietice. precum şi unele probleme inter fireşte, nu slnt interesate po tem de securitate colectivă“.
nului sovietic în frunte cu N. S. La şedinţă au luat cuvîntul minos.
Hruşciov, conducători şi mem reprezentanţi ai clasei munci Sărbătorirea Marelui Octom naţionale. poarele noastre“. Uniunea Sovietică, scrie iiiki-
bri al delegaţiilor partidelor co toare, ţărănimii, oamenilor de Nu putem uita, a spus el, că brie, se spune în scrisoare, este în scrisoarea lui Nikita Hruş Nikita Hruşciov relevă că gu ta Hruşciov, a lichidat toate
muniste şi muncitoreşti frăţeşti ştiinţă şi tineretului. luminată de lumina strălucitoa bazele saie militare de pe teri
care au participat la lucrările re a hotărîrilor Congresului ciov adresată primului ministru vernul sovietic a mai constatat toriul altor state. A fost lichida
Congresului al XXII-lea al Mfhail Krlucikov, strungar la forţele întunecate ale capitalis constructorilor comunismului. tă, printre altele şi baza mariii-
mului încearcă să ne împiedice Congresul a fost o emoţionan al Japoniei şi care a fost remisă netemeinicia referirilor guver
P.C.U.S. uzina „Boreţ“, delegat la Con construcţia, zăngănesc armele, tă demonstraţie a unităţii parti rnă m ilitară sovietică situată în
Şedinţa a fost deschisă de gresul al XXII-lea al P.C.U.S., a ameninţă să arunce lumea în dului şi poporului, a unităţii lui Ikeda de Anastas Mikoian în nului Japonez la faptul că noul apropiere de Japonia.
flăcările unui nou război. De mişcării comuniste Internaţio timpul vizitei pe care acesta a acord militar cu S.U.A. ar avea
Nikolai Dîgai, preşedintele So arătat că sărbătoarea Marelui aceea, oamenii de ştiinţă din nale, o strălucită mărturie a făcut-o în august la Tokio cu un caracter defensiv. Pe terito în încheiere Nikita Hruşciov
Octombrie este luminată astăzi Uniunea Sovietică împreună cu măreţului prestigiu internaţio riul Japoniei, inclusiv insula îşi exprimă convingerea că con
vietului orăşenesc Moscova. de lumina nepieritoare a istori nal al P.C.U.S. şl Comitetului prilejul deschiderii Expoziţiei Okinawa, a fost creat un Întreg tactele nemijlocite şi schimbul
Nikolai Dîgai a subliniat că celor hotărlri ale Congresului al său Central. Sovietice, se subliniază că „gu sistem de baze militare străine, sincer de opinii între conducăto
XXII-lea, a noului Program a- vernul sovietic năzuieşte în mod au fost amplasate Instalaţii de rii diverselor ţări, şl mai cu
anul acesta poporul sovietic săr Oamenii îhuncli din Moscova, sincer să stabilească cu Japo rachete străine şi alte mijloace seamă contactele între vecini, au
bătoreşte 44 de ani de la Marea doptat de el — programul feri întregul popor fac tot ce le stă se spune în scrisoare, aprobă in nia, vecinul nostru apropiat din întotdeauna o mare însemnăta
Revoluţie Socialistă din Octom cirii poporului. „Totul pentru în putinţă pentru a menţine unanimitate linia politică şi ac Orient, relaţii de pace, priete ale celei mai moderne tehnici te pentru realizarea unei mai
brie cu deosebită bucurie şi in om, totul în numele omului, puterea de apărare a statului tivitatea practică a Comitetu militare, care sînt îndreptate ne bune înţelegeri reciproce. Şeful
tr-o atmosferă deosebit de fes pentru înflorirea tuturor forţe socialist la nivelul c.elor mai lui Central al P.C.U.S., slăvesc nie, colaborare, pe baza egali guvernului sovietic a adresat
tivă. Recent a luat sîîrşit măre lor şi talentelor sale — iată noi realizări ale ştiinţei şl teh partidul lor Iubit care a dăruit tăţii, respectării reciproce a in mijlocit în direcţia U.R.S.S., primului ministru japonez uii
ţul Congres al constructori principala idee a Programului nicii. poporului Programul măreţ al dependenţei şi suveranităţii, ne R. P. Chineze şi R. P. D. Co
lor comunismului. Acest Con care cucereşte inimile şi minţi construirii comunismului, a ară reene — subliniază şeful guver apel chemîndu-1 să acţioneze îti
gres, cel mai reprezenta le oamenilor“. „In slujirea măreţelor idea tat omenirii calea spre culmile amestecului reciproc în treburi direcţia dezvoltării continue a
luri ale comunismului se mani celei mai drepte şl mal perfec nului sovietic. legăturilor reciproce avanta
tiv, din istoria partidului co Astăzi, a declarat Miliail festă profundul umanitarism al te societăţi care statorniceşte pe le interne“. „încheierea noului tratat mi joase şi colaborării constructive,
munist, a demonstrat unitatea Kriucikov, patria noastră este ştiinţei noastre“, a declarat Va pămînt pacea, munca, liberta In scrisoarea sa, Nikita Hruş la construirea relaţiilor dintre
ide monolit a rîndurllor armatei cel mai strălucitor far care lu lentin Venikov. tea, egalitatea, frăţia şi ferici litar contribuie la cultivarea pe cele două ţări în spiritul păcii
de zece milioane de comunişti, minează Întregii omeniri calea rea tuturor oamenilor. ciov subliniază că în Uniunea şi prieteniei.
a spus el. „Spiritul leninist, nor spre pace, muncă, libertate, e- Sovietică se acordă „o deose pămîntul japonez a seminţelor
mele şi principiile leniniste au Cu o uriaşă însufleţire, se bită importanţă extinderii legă militarismului şi agresiunii şi
trium fat pe deplin la lucrările galitate, frăţie şl fericire. Acea Fiecare aniversare a Revolu arată In scrisoare, am aprobat
Congresului al x x n -le a “. stă cale pe care am deschis-o condamnarea făţişă şl curajoasă turilor comerciale între cele implică consecinţe periculoase
primii a devenit magistrala ţiei din Octombrie este o mare a cultului personalităţii lui două ţări“. El şi-a exprimat to t
Toţi oamenii cinstiţi şl pro parincipală pentru sute de mi Stalin şi a consecinţelor sale şi odată speranţa că între U.R.S.S. pentru cauza păcii, In primul
gresişti de pe pămînt, a decla lioane de oameni al muncii din sărbătoare pentru întregul po definitiva zdrobire ideologică a rînd In Extremul Orient" — scrie
ra t Nikolai Dîgai, aprobă rezul ţările socialismului. Sîntem con participanţilor la grupul frac- şi Japonia va fi încheiat un a- Nikita Hruşciov.
por sovietic, a spus vestita tex- ţionist antipartinic care a în cord în problemele schimburilor
tatele Congresului al XXII-lea vinşi că mai devreme sau mai tilistă sovietică Seraflma Ko- cercat să submineze . unitatea Nikita Hruşciov a amintit că
al P.C.U.S., aprobă cel de-al 3- tlrziu toate popoarele vor păşi tova, delegată Ia Congresul al partidului şi poporului. Oamenii culturale, după tipul acorduri Uniunea Sovietică se pronunţă Scrisoarea lui Nikita Hruşciov
lea Program al partidului care XXII-lea al P.C.U.S. Anul aces muncii din Moscova sprijină cu lor existente între Japonia, pe cu consecvenţă împotriva creă- poartă data de 25 septembrie.
reprezintă o culme a gindirii pe această magistrală. hotărîre critica adusă de Con de-o parte, şi Anglia, Franţa şi
marxist-leniniste din epoca ta Insă, această sărbătoare este gres actualilor conducători al
noastră. Comunismul este ziua Partidului Muncii din Albania, alte state, pe de altă parte.
de mîine a tuturor popoarelor. ale căror acţiuni scizioniste ur
SIntem mîndri că actuala gene măresc subminarea bazelor prie Primul ministru al Japoniei Discursul radiotelevizat
teniei şi coeziunii ţărilor socia a transmis şefului guvernului
raţie de oameni sovietici va înăl
ţa prima acest splendid edifi Vera Reznik, şefă a brigăzii deosebită. Congresul al XXII- liste, dau apă la moară duşma sovietic un mesaj de răspuns al preşedintelui Finlandei
ciu plin de lumină, căldură şi care a fost publicat în revistă.
nilor comunismului.
fericire. Răspunzînd la acest mesaj ai
Locuitorii Moscovei asigură
Nikolai Dîgai a salutat cu căl de muncă comunistă din sov lea al partidului este un nou şi primului ministru Japonez, Ni HELSINKI 6 ,(Agerpres). — maritime a Finlandei, sau a
dură pe conducătorii şi mem că îşi vor consacra toate forţele kita Hruşciov şi-a exprimat re TASS transmite : spaţiului el aerian“.
brii delegaţiilor ţărilor socialis hozul „Bolşevik“, a declarat că puternic izvor tnsufleţitor. El ne
te, partidelor comuniste fră şi întreaga energie traducerii in gretul că modul în care Ikeda In seara de 5 noiembrie, pre „ştiu bine — a continuat
cuvintele proclamate solemn de dă forţe noi, năzuinţa, dorinţa a abordat problema necesităţii şedintele Finlandei, Urho Kek Kekkonen — că în Uniunea So
ţeşti şi pe toţi invitaţii sosiţi la viaţă a noului Program al încheierii Tratatului de pace în
Moscova pentru a participa la Congresul ai X X II-lea: „Ac de a lucra şl mal bine şi mai
sărbătorirea a 44 de ani de la P.C.U.S. — Programul luptei
Marea Revoluţie Socialistă din tuala generaţie de oameni so rodnic. Poporul sovietic este tre U.R.S.S. şl Japonia „nu do konen a rostit un amplu discurs vietică există o mare îngrijo
întregului popor pentru minu vedeşte de fel tendinţa de a urni radiotelevizat In care a vorbit rare In legătură cai înarmarea
Octombrie. vietici va trăi în comunism“, ferm hotărît să-şi consacre for din punctul mort această pro despre rezultatele vizitei sale ln rapidă a Germaniei occidentale
Numai cu clteva zile In urmă natul viitor comunist. blemă importantă“. Canada şi S.U.A. şl a analizat şi nu am ascuns oamenilor de
însufleţesc poporul sovietic la ţele, munca, capacităţile şl cu în mod detailat situaţia Finlan stat din Occident că personal
Palatul Congreselor din Kremlin Se creează Impresia, arată mai dei pe planul politicii externe resimt, din punctul de vedere
a fost martorul unui eveniment o muncă plină de abnegaţie. noştinţele traducerii în viaţă a departe Nikita Hruşciov, că gu
istoric. Cel aproape 5.000 de de vernul japonez înclină să creeze
legaţi ai Partidului Comunist al Fiecare om sovietic, a subli Programului construirii comu şi mal departe obstacole artifi în legătură cu nota sovietică al Finlandei, o îngrijorare de
Uniunii Sovietice, care numără niat ea, este animat de hotă- nismului, îndeplinirii cu succes ciale pe această cale. „Doar nu-
zece milioane de membri, au a- rîrea de a îndeplini mal repede a hotărîrilor Congresului al din 30 octombrie. terminată do acelaşi motiv“.
doptat aici noul Program al botărlrile Congresului, de a XXII-lea. —O— Preşedintele s-a referit la
P.C.U.S. — manifestul comunist !Kekkonen a subliniat că Fin
al epocii contemporane, planul apropia prin munca sa comunis „Soarele comunismului se ză liivernul argentinian discursul său din Los Angelos landa este decisă să continue
construcţiei comunismului în In care a arătat că propunerea politica de neutralitate. „Pro
Uniunea Sovietică. mul. Este o mare fericire pen reşte deja, el se ridică tot mai se răfuieşte Uniunii Sovietice referitoare la movarea unei politici de neu
consultări nu Introduce nici un tralitate de către Finlanda, a
Astăzi s-au Întrunit aici re tru noi să trăim şi să muncim sus deasupra ţârii noastre. Şi, m mimeiîariî grevişti element principial nou In rela declarat al, constituie ţelul vie
prezentanţi ai vieţii publice din ţiile contractuale existente în ţii mele“.-
Moscova pentru a declara că în numele acestui viitor minu asemenea unul far puternic, el BUENOS AIRES 6 (Agerpres). tre Finlanda şi Uniunea Sovie
Agenţia France Presse anun tică. Amintind că „ameninţarea In încheiere, preşedintele Fin
nat. arată omenirii calea spre liber ţă că guvernul argentinian a de unui război ln Europa creşte“, landei a declarat:
cretat „starea de urgenţă g ra Kekkonen a declarat: „Dacă
Măreţele planuri ale partidu tate, pace şl fericire“. vă“ şl a ordonat rechiziţionarea va Izbucni un mare război din „Fundamentul securităţii noa
feroviarilor care au intrat în a cauza Berlinului occidental, sau stre în domeniul politicii exter
lui ne bucură inima.- N-au decit Iuri Maşin, secretar al Comi doua săptămînă de grevă. Echi din vreo altă cauză, situaţia ne o constituie relaţiile bazate
să spumege de furie duşmanii tetului orăşenesc Moscova al pe speciale de poliţie au fost geografică a Finlandei, in cali pe încredere cu Uniunea Sovie
însărcinate cu aducerea forţată tatea sa de stat baltic, este de tică şi politica noastră de neu
de peste hotare care proorocesc U.T.C.L'. din U.R.S.S., l-a salu a muncitorilor feroviari la lu aşa natură Incit ln condiţiile tralitate întemeiată pe aceste
cru. Cel care se vor opune sînt relaţii, precum şl pe recunoaş
că planurile noastre nu se vor tat pe participanţii la şedinţă pasibili de amenzi, pedeapsa cu
îndeplini. Ei se înşeală şl de în numele detaşamentului de
data aceasta. Planurile parti 700.000 de comsomolişti din
dului, planurile poporului vor Moscova, în numele întregului
fi Îndeplinite, a declarat Vera tineret din capitala sovietică.
Reznik ln aplauzele asistenţei.
Valentin Venikov, doctor In Iuri Maşin a declarat că as-
A d u n a re a fe s tiv ă d in C a p ita lă închisoare pe termen do 30 de mijloacelor moderne de război terea ei de către puterile occi
zile şl concediere. Guvernul a nu se poate nega posibilitatea
adus ln capitală 1.000 de mari violării frontierei terestra sau dentale. Nu avem nevoie de
nari de la bazele navale pentru altă înţelepciune".
a prelua paza instalaţiilor con
Cuvîntarea tovarăşului L K„ Jegalin siderate a îl de interes strate „Wâes mis f e l d e t r a p e gea»m îane
pe p ă m în tu l  ia g lie i!“
justă este indicaţia leninistă că, mondiale comuniste şi muncito ţinerea şi întărirea păcii. Tnde- gic.
conţinutul principal al expe plinindu-şl datoria internaţio- Potrivit agenţiei UPI şeful po
rienţei construirii socialismului reşti şi au confirmat încă o dată nallstă, Republica Populară Ro-
are o importanţă general vala că toate partidele marxist-le mînă îşi aduce contribuţia la liţiei din Buenos Aires a decla
bilă ; acest lucru uşurează în- niniste aprobă şi sprijină poli întărirea sistemului mondial
(Urnicir1 din pag. l-a) tr-o mare măsură celorlalte ţări tica leninistă a P.C.U.S. socialist, la eforturile comune rat că ln cazul cînd muncitorii LONDRA 6 (Agerpres). — dentale. Pe pancartele depuse ’a
frăţeşti calea spre comunism. ale ţărilor socialiste. argentinieni vor declara la 7 no La 5 noiembrie locuitori al soclul monumentului amiralului
mărilor sale, a zdrobirii ideolo In continuare vorbitorul a iembrie grevă generală în semn Londrei s-au adunat la un mi Nelson era scris: „Nici un fel de
gice, politice şi organizatorice a Un factor de cea mai mare spus : Uniunea Sovietică şi Republi de solidaritate cu feroviarii, au ting în Piaţa Trafalgar. Parti trupe germane pe pămîntul An
grupului antipartinic, a victo importanţă în lupta pentru co ca Populară Romlnă sînt unite torităţile vor lua măsuri „fără cipanţii la acest miting organi gliei !“, „Nu daţi arma atomică
riei liniei leniniste a Congre munism este coeziunea ţărilor Ţările socialiste duc o luptă prin legăturile frăţeşti de prie precedent“. zat de „mişcarea foştilor mili Germaniei occidentale !“.
sului al XX-lea al P.C.U.S. socialiste, unitatea partidelor activă şi consecventă pentru re tenie- indestructibilă şi colabo tari în apărarea păcii“, In me
Omenirea, a spus vorbitorul, a marxist-leniniste, care reprezin zolvarea problemei principale — rare multilaterală care s-au Feroviarii cer anularea măsu moria englezilor căzuţi în timpul Adresîndu-se participanţilor
primit un document însufleţi- tă unul din izvoarele puternice preîntimpinarea unul nou răz dezvoltat şi se dezvoltă în toa rilor hotărîte de guvern privind celor două războaie mondiale, au la miting vicepreşedintele „miş
tor care deschide In faţa tu tu ale forţei noastre şi succeselor boi mondial. Dar această luptă te domeniile pe baza principii predarea In mîini particulare a protestat energic împotriva re cării foştilor militari In apăra
ror popoarelor şi ţărilor, calea tuturor ţărilor socialiste, che întîmplnă rezistenţa dîrză a im lor leniniste ale internaţionalis unor servicii ale căilor ferate învierii militarismului german şi rea păcii“ a subliniat că în pre
ştiinţific fundamentată şi prac zăşia menţinerii păcii. Partidul perialiştilor în frunte cu cercu mului proletar. O puternică de precum şi reangajarea a 75.000 a reînarmării Germaniei Occl- zent cînd In Germania occiden
tic verificată a înaintării spre Comunist al Uniunii Sovietice rile conducătoare ale S.U.A. monstraţie a relaţiilor frăţeşti de muncitori care au fost con
socialism şi comunism. consideră ca o datorie a sa, să Duşmanii noştri sînt gata să a- romîno-sovietice, un nou aport cediaţi. spaniolă Asturias — Gijon şl Aviles tală reînvie iarăşi militarismul,
ducă o luptă, neobosită pentru runce omenirea In viitoarea unui la dezvoltarea continuă a cola — poliţia franchistă a arestat şapte
Programul P.C.U.S. adoptat întărirea unităţii lagărului so război mondial catastrofal, pen TEHERAN 6 (Agerpres). - 3.000 persoane sub acuzaţia că ar fi răs- toţi englezii trebuie să partid)
la Congresul al XXII-lea s-a cialist şi a întregii mişcări co tru a întîrzia marşul victorios borării intre popoarele noastre a de studenţi din Teheran au participat pîndit „literatură subversivă“ pe te
bucurat de aprobare unanimă duminică dimineaţa la o demonstra ritoriul Spaniei. la lupta pentru pace. c
în rîndurile mişcării comuniste muniste Internaţionale pe baza al socialismului şi comunismu fost vizita făcută în august în ţie de protest împotriva politicii gu
şi muncitoreşti internaţionale. vernului Amini de „suprimare a drep LONDRA 6 (Agerpres). ¦— Agen Preşedintele Comitetului en
principiilor rnarxlsm-leninlsmu- lui pe pămînt. Uniunea Sovietică de delegaţia turilor politice şi cetăţeneşti". ţia Reuter anunţă că la 6 noiembrie glez pentru apărarea Păcii, Gor-
Luînd cuvîntul la Congresul a sosit Ia Londra o delegaţie afri don Schaffer. a rostit o cuvîn-
al XXII-lea al partidului nos lui şi a internaţionalismului Puterea Uniunii Sovietice şi a de partid şl guvernamentală a GENEVA 6 (Agerpres). — La 5 cană în frunte cu Jomo Kenyatta. De tare in care a arătat că singura
tru, tovarăşul Gheorghe Gbeor- noiembrie, şeful delegaţiei guvernu legaţia urmează să se înttlnească cu oale pentru rezolvarea proble
ghiu-Dej, prim-secretar al Co proletar. celorlalte ţări socialiste stă de Republicii Populare Romîne în lui regal al Laosulul, Folsena, şi şe ministrul Qoloniilor al Angliei, Mau- mei germane şi a problemei Ber
mitetului Central al P.M.R., a ful delegaţiei Partidului Neo Lao dling, pentru a discuta problema în linului este calea tratativelor.
spus: „Congresul al XXII-lea Comitetul Central al P.C.U.S. strajă păcii. Ele dispun în pre frunte cu tovarăşul Gheorghe Haksat, Vongvicit, care au fost ple treruperii tratativelor de Ia Nairobi
are o uriaşă însemnătate Inter caţi citeva zile în Laos, s-au înapo şi pentru a cere convocarea imediata Participanţii la miting au a-
naţională, deoarece lui îi revine a procedat In spirit leninist zent de toate mijloacele nece Gheorghiu-Dej. O manifestare a iat la Geneva pentru a participa la a unei conferinţe care să fixeze data probat în unanimitate o rezolu
misiunea de a adopta noul Pro lucrările conferinţei pentru reglemen acordării independenţei Kenyei. ţie !n care se cere să se pună ca
gram al P.C.U.S., programul spunînd la Congres tot adevă sare pentru a împiedica dezlăn dragostei poporului romin faţă tarea problemei laoţiene. păt politicii de reînviere a pute
construirii fazei superioare a rii militare a Germaniei occiden
comunismului. Partidul Munci rul despre poziţia antimarxistă, ţuirea unul nou război. de poporul frate sovietic este şl LONDRA 6 (Agerpres). — ln sea tale şl să se promoveze o politi
toresc Romîn, a relevat el, vede ra zilei de 5 noiembrie, în faţa clă că pentru crearea in Europa a
în proiectul de Program al greşită a conducerii Partidului In această zi de sărbătoare Luna prieteniei romîno-sovieti dirii ambasadei vest-germana din
P.C.U.S., un strălucit document Muncii din Albania. ce. unei zone libere de arma nu
ai marxism-leninismului crea noi relevăm cu bucurie succe cleară, pentru semnarea tra ta
Partidul nostru va continua Poporul sovietic se bucură din tului de pace cu cele două sta
tor — manifestul comunist al sele ţârilor frăţeşti în construi te germane şl recunoaşterea Re
să ducă o luptă hotărîtă împo toată inima de succesele pe care publicii Democrate Germane.
rea socialismului. In marea co „Acţiunile provocatoare, asemăn
triva revizioniştilor de toate le obţineţi In construcţia socia nătoare celor săvîrşite recent de
munitate a ţărilor socialiste fră americani la Berlin, trebuie să
listă sub conducerea Partidului Înceteze şi problema viitorului
ţeşti un Ioc demn îl ocupă Re Berlinului occidental trebuie
publica Populară Romlnă. Ne Muncitoresc Romîn. Marxlsm-le-
rezolvată pe calea tratativelor“,
bucurăm şi ne mîndrlm de suc nlnlsmul, unitatea de vederi şl se spune în rezoluţie.
cesele poporului romîn frate de ţeluri uneşte pentru totdeau
care sub conducerea partidului na popoarele noastre.
epocii contemporane“. nuanţele, urmind ferm princi său muncitoresc, urmînd calea Astăzi sărbătorim împreună Londra a avut loc o demonstraţie de SPO RT
Mai trebuie oare să subliniem piile Declaraţiei Consfătuirii Marelui Octombrie, construieşte cu dv. 44 de ani de la Marea protest împotriva numirii lui Hasso
partidelor marxist-leniniste. El socialismul. Călăuzlndu-se de Revoluţie Socialistă din Octom Von Etzdorf, membru activ al parti Campionatul regional de fotbal
cit de mult preţuim această va lupta de asemenea în per măreaţa învăţătură leninistă, brie. In această zi vreau să su dului nazist Încă din anul 1933, în
apreciere a Partidului Muncito manenţă împotriva dogmatis folosind în mod creator expe bliniez încă o dată cit de mult postul de ambasador al R.F.G. tn An CATEGORIA I-A Minerul Ghelar 3-1 (1-0); Minerul
resc Romîn frăţesc ? mului şi împotriva tuturor ce rienţa P.C.U.S., Partidul Mun apreciază oamenii muncii din glia. Demonstranţii purtau pancarte Aninoasa — Minerul Petrila 3-0 (0-0);
citoresc Romîn conduce poporul ţara noastră prietenia cu p o pe care era sc ris: „Afară din An
Vorbitorul s-a referit apoi la
realizările obţinute de poporul lorlalte abateri de la marxism- romin pe calea desăvîrşirii con porul frate romîn şi că ei vor glia r . Etapa a XI-a a campionatu G.F.R. Teiuş — A.S.A. Alba luha
sovietic şi la prevederile Insu- lenlnlsm. strucţiei socialismului. depune toate eforturile pentru NEW YORK 6 (Agerpres). - La lui regional de fotbal a fost do 1-1 (1-0); Minerul Deva — Sebeşul
fleţitoare cuprinse in Progra Ouvlntările rostite la Con Republica Populară Romlnă lărgirea şl întărirea acestei prie 5 noiembrie, primul ministru al In minată de echipele gazdă, care Sebeş 1-0 (1-0) ; Minerul Vulcan —
mul P.C.U.S. gresul al XXXI-lea al P.C.U.S. de luptă cu consecvenţă împreună tenii şi a colaborării rodnice diei, Jawaharlal Nehru, a sosit la au clştigat majoritatea meciu
reprezentanţii partidelor comu cu toate ţările lagărului socia dintre ţările-noastre, spre blne- New York pentru o vizită în Statele rilor. Doar un singur rezultat Dinarno Barza 3-0 (2-0) ; Dacia Orăş-
Comunismul, a spus el, îna niste şi muncitoreşti din întrea list pentru normalizarea rela lt popoarelor Uniunii Sovietice Unite de egalitate la Teiuş. Iată re
intează nestăvilit. Marşul lui ga lume, au reflectat marea ţiilor internaţionale, pentru dez şi Republicii Populare Romlne, zultatele tehnice: tie — Victoria Gălan 3-0 (2-0).
victorios nu poate fi oprit de voltarea colaborării între state, spre binele întregului lagăr so MADRID 8 (Agerpres). — Agenţia
France Presse, anunţă că în două Parîngul Lonca — G.F.R. Simeria Citiţi ln ziarul nostru de mli-
ne la rubrica sport, amănunte
despre manifestările sportive
nici o forţă. Viaţa arată cit de unitate a rîndurllor mişcării se pronunţă activ pentru men-- cialist; oraşe industriale mari din provincia 3-0 (0-0) ; Metalurgistul Gugir — din regiune.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Qenerale P.T.T,_R. nr. 263.820 din 6 noiembria 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva
