Page 26 - 1961-11

Tfm?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2137

ENERGIA ELECTRICĂ PE DRUMUL DESCHIS DE MARELE OCTOMBRIE

(ÎN M IL IA R D E K W h )

2700 “ 3000 —/-v—/— .¦—/ — /— —/—' r - r —r **—-* m , >-v v—v—y» —r ~ ' r m- r ~ r - < — —r - r —i—<—r - s r *

) D e l a economia producţia jde
„Sub conducerea încercată a Partidului Comunist, sub î socialistă,

I steagul marxism-leninismului, poporul sovietic a construit 1 OŢEL i

socialismul. (ÎNMILIOANETONE) 250

Sub conducerea partidului, sub steagul marxism-leninis•

mulul, poporul sovietic va construi societatea comunistă.

Partidul proclamă solemn: ACTUALA GENERAŢIE

[ A OAMENILOR SOVIETICI VA TRĂI IN COMUNISM“. \

î (Din Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) )

^0«<tK Pe0^04><S>««>0<D O «O O C C >00<t!4»<S>000«<3>1M »<!>

¦U -

Totul pentru linele omului In decurs de două decenii, începînd din 1961 pînă în 1980,
în U.R.S.S. va fi creată baza tehnică-materială a comunis­
o OOOOOOOOOOOOOC oooooooooooooo mului. Această sarcină econom ică este formulată în noul Pro­
,o gram al P.C.U.S. si în rapoartele prezentate de N. S. Hruşciov
g Programul P.C.U.S. trasează la Congresul al XXII-lea al P. C. U. S.
<> sarcina măreaţă ele a atinge din abundenţă la dispoziţia g
o in viitorii 20 de ani un nivel fiecărei familii bunurile ma- o Uniunea Sovietică, îndeplinind noul Program al P.C.U.S.,
o de trai al poporului care să teriale şi culturale necesare, o va cîştiga întrecerea economică cu capitalismul, Iăsînd mult în
urmă statul burghez, cel mai puternic din punct de vedere
„In ţara noastră — a spus %
economic — S. U. A.

L fie mai înalt decit in orice N. S. Hruşciov la Congresul 9 Ş-poduiciLa de,

L ţară capitalistă. al XXU-lea al P.C.U.S. — fie- g Investifii capitale cestor ramuri industriale va creşte de CEREALE
0 Pentru prima dată in isto- cărei familii ii va fi asigu- <> 10-11 ori, din care producţia de linii 18-19(ÎN MILIARDE PUDURI)
2 rie se va lichida pe deplin şi rată îndestularea, iar apoi şi o In următoarele două decenii se pre­ automate şi semiautomate — de peste
belşugul dc bunuri materiale o vede să se sporească aproximativ de 60 de ori.
definitiv insuficienta satisfa­ 5 ori rodueţia realizată în toate sfe­
cere a nevoilor oamenilor. So­ rele producţiei materiale. Producţia in­ Se prevede să se construiască 2800
dustrială va creşte de cel puţin 6 ori, noi întreprinderi constructoare de ma­
cietatea comunistă va pune si culturale“. oo iar producţia agricolă de 3,5 ori. şini şi de prelucrare a metalelor, cu
-k k precădere în regiunile răsăritene ale
„Este ca şi cum — a spus N. S. ţării, iar 1900 de întreprinderi vechi
ALIMENTE DE ÎNALTA CALITATE PENTRU ÎNTREAGA POPE-O Hruşciov la Congresul al XXII-lea al vor fi reconstruite.
P. G. U. S. — pc îmbelşugatul nostru
OL.AŢIE. Iii anii următori, toate păturile populaţiei U.R.S.S. s vor p u te a i pâmînt ar mai fi create încă 5 ţări Ga urmare a uriaşei dezvoltări pe
industriale şi mai mult de două ţări care o va lua industria constructoare
2 hrăni cu alimente bune şi de înaltă calitate. In anul 1070. fiecare om a agricole cit Uniunea Sovietică de de maşini, valoarea totală a produc­
astăzi“. ţiei acestei ramuri conducătoare a eco­
CREŞTEREA VOLUMULUI <Lsovietic, va putea consuma carne şi produse de carne de 2,5 ori m aig nomiei naţionale, va fi în 1980 de
In perioada 1961-1980, producţia
PRODUCŢIEI IN D U STRIA LE gm ult decit în anul LOGO. lapte şi produse lactate de 2 ori, unt — de 1,5 9 334-375 miliarde ruble.

(îrs p r o c e n te ) gori. untdelemn — de două ori, ouă — de 2,2 ori, peşte şi produse de peşte O

O — de 1,5 ori, zahăr — de 1,5 ori, legume şi culturi de bostănărie •—6
O
2 dc 2,3 ori) fructe — de aproape 5 ori mai mult. O

g Sistemul alimentaţiei publice va deveni precumpănitor în coniparaţieg

cu pregătirea meselor acasă. Volumul ei va creşte în viitorii 10 ani deO mijloacelor de producţie va creşte a-
proximativ de 7 ori. In aceeaşi perioa­
27.000 9 peste 3 ori, iar în decurs de 20 de ani de aproximativ 13 ori. Pre-g dă producţia mijloacelor de producţie Industria combustibililor
. s0 !urile la cantine vor fi reduse continuu. pentru întreprinderile industriei uşoare
şi alimentare, pentru agricultură, cons­ In perioada 1961-1980 producţia tu­
g ’ FIECĂREI FAMILII - O LOCUINŢA CONFORTABILA. Pînă mo trucţia de locuinţe şi deservirea nevoi­ turor tipurilor de combustibil va creşte
0 1980, fiecărei familii sovietice i se va asigura o locuinţă separată, con-Og lor culturale şi de trai a populaţiei va aproximativ de 4 ori. Extracţia de ga­
creşte aproximativ de t3 ori. ze va creşte de la 47 miliarde m. c. în
fortabilă. Spaţiul locativ al ţării va creşte în decurs de 20 de ani d e g 1900, h 680-720 miliarde m. c. în 1980, iSenîiui iraitoffoL
De fapt, în decursul acestor două adică de 14-15 o ri; extracţia de ţiţei
aproximativ 3 ori. Volumul mediu anual al construcţiei de locuinţe vag decenii se va produce o reînnoire tota­ va creşte de la 148 milioane tone. Ia a l U.R.S.S.
690-710 milioane tone; extracţia de
creşte de la circa 135 milioane m.p. suprafaţă locativă globală în 1961—0

>1965. la -100 milioane m.p. în 1976— 1980. g

0 In decursul celui de-al doilea deceniu, fiecărei familii sovietice îi va O

-fi asigurată, în mod gratuit, o locuinţă bine amenajată şi cu principa-g

x lele servicii comunale. O lă a aparatului de producţie al Uniunii cărbune — de la 513 milioane tone Ia
Sovietice. El va fi cel mai puternic, 1.180-1.200 milioane tone.
g REDUCEREA CONTINUA A ZILEI DE MUNCA. In Uniunea Sovie- 0

gtică s-a înfăptuit pe deplin trecerea la ziua de lucru de 7 ore, iar într-og cel mai tînăr şi cel mai perfecţionat.

O serie dc ramuri — la ziua dc lucru de 6 ore. In primul deceniu v a g Chimia

Oii introdusă ziua de muncă de 6 orc. sau săplămîna de lucru de 35 ore g Siderurgia In decurs de două decenii producţia
industriei chimice a Uniunii Sovietice
O pentru masa principală a lucrăto rilor şi un timp de lucru mai redus, y In 1980. uzinele siderurgice din va creşte aproximativ de 17 ori. Va
U.R.S.S. vor elabora 250 milioane to­ cunoaşte un deosebit avint chimia po­
gsăptăm îna de lucru de 30 de ore. pentru alţi lucrători. Uniunea Sovie- > ne de oţel faţă de 65,3 milioane tone limerilor. Producţia de răşini sintetice
în anul 1960. încă în anul 1970 pro­ şi mase plastice va creşte de 60 de ori,
g tică va deveni ţara cu cea mai scurtă zi de muncă din lume, fără ca ducţia de oţel a Uniunii Sovietice va de fibre artificiale şi sintetice, care au
ciepăşî cu aproximativ 55 milioane o însemnătate deosebită pentru pro­
Oaceasta să afecteze asupra salariului. Dimpotrivă, se va realiza o sala- tone nivelul actual al producţiei de ducţia de mărfuri de larg consum —
de aproximativ 15 ori. In 1980 produc­
<• rizare mai mare.->decifc în . orice ţară, ^

O " SPORIREA DURATEI- CONCEDIILOR PLĂTITE. Pentru muncitori şi g

0 funcţionari, concediile plătite vor spori la început la 3 săptămîni, iar o

gapoi la o lună. Treptat, sistemul concediilor plătite se va extinde şi asu-g

g pra colhoznicilor. g oţel din S.U.A. ţia de îngrăşăminte minerale pentru
nevoile agriculturii va creşte de 9-10
g CREŞTEREA URIAŞA A FONDURILOR SOCIALE DE GONSUM.g Electrificarea ori fată de 1960.

g Se prevede ca, î»nII d. Je^cmuras dv.e.. .2..0. vd.e^ ani, să ose. Csp[oi urie«aisac\ ăa vvou liuu mm uu l. uaniiuuauliqg U.R.S.S. ocupă primul loc din Eu­ D e p e întinsul
ropa şi al doilea loc din lume în ce
OOpuaillorfsoonvdiuertiicloi r sociale de consum (satisfacerea gratuită saocinaelev,oilobreneofaicmiie--OO9
pe' seama bugetului de stat, asigurărilor

xlor întreprinderilor şi a veniturilor colhozurilor de peste zece ori), de la o

a 24.5 miliarde ruble în 1960, la 255—265 miliarde de ruble în 1980. l.a o priveşte producţia de energie electri.că. T ării S o v ie tic e
XO In 1960 s-au produs in Ţara Sovietică
o capătul celor 20 de ani, aceste Ion duri vor reprezenta aproximativ ju- O 292 miliarde kWh. de energie elec­
O9 trică. In 1980 producţia de energie elec­
O mătatedin totalul veniturilor reale ale populaţiei. O trică va creşte la ,2700-3000 miliarde
kWh., ceea ce înseamnă că nivelul a- O nouă unitate energetică în Kirghizia
CREŞTEREA IN URMĂTOARELE g Dacă în prezent partea principală a cheltuielilor pentru întreţinereaO nului 1960 va fi depăşit de 9 sau 10
ori. In 1980, U.R.S.S, va produce a- A început să dea curent prima turbină a termocentralei de la Prjvalsk.
iOOUĂ DECENII Â VOLUMULUI O copiilor o suportă oamenii muncii înşişi, la sfirşitul viitorilor 20 de ani,g proximativ de 1,5 ori mai multă ener­ situată la mare altitudine în Kirghizia.Toate procesele principale de dirijare
' PRODUCŢIEI AGRICOLE gie electrică decit produc în prezent a acestei mari termocentrale sînt auto matizate.
g aproximativ 75—80 la sută din cheltuielile pentru întreţinerea şi educareaO toate celelalte ţări ale lumii la un loc.
(ÎN PROCENTE] In 1980, U.R.S.S. urmează să ajungă In anul curent, puterea totală a centralelor electrice din Kirghizia a
g copiilor vor fi suportate de societate. G helfuielile statului pentru intre-; din urmă S.U.A. nu numai în ceea ce crescut de două ori. Această republică muntoasă din Asia Centrală produce
850 priveşte volumul producţiei de ener­ în prezent pe cap de locuitor de aproape 40 de ori mai multă energie elec­
O ţinerea copiilor şi adolescenţilor vor spori în 1961-1980 de peste 10 ori.9 gie electrică, ci şi în ce priveşte nu­ trică decit Pakistanul şi de 14 ori mai mult decit Iranul.
mărul de kWh. pe cap de locuitor.
g Pensiile se vor mai majora treptat. Reţeaua de case — pensiunig Ea sfirşitul septenalului, Kirghizia va produce aproape 3 miliarde kWh.
Se prevede să se construiască 180 de energie electrică, — de două ori mai mult decit se producea in toată
O pentru bătrini şi invalizi — va fi extinsă într-o asemenea măsură încîtg hidrocentrale puternice ; circa 200 ter­ Rusia prerevolul !ouară.
mocentrale raionale cu o putere de pînă
g s ă se satisfacă cerinţele în această privinţă. Paralel cu asistenţa medi-p la 3 milioane kW. fiecare; 260 de ter­

O cală gratuită, care în U.R.S.S. exis tă de multă vreme, va fi introdusăg mocentrale mari.
Electrificarea completă a Uniunii
g folosirea gratuită a sanatoriilor de către blonavi, precum şi distribuirea o
Sovietice va mări de 8-9 ori înzestra­
O gratuită a medicamentelor populaţiei. g rea electro-energetică a muncii în in­
dustrie, va asigura electrificarea masi­
OO© ÎOOOC-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO vă a transporturilor, a agriculturii, sa­
tisfacerea cu ajutorul energiei electrice
Eisa: a nevoilor casnice ale populaţiei oră­
şeneşti şi săteşti.
In Azerbaidjanul sovietic Cale ferată electrificată spre lacul Sevan
Construcţia de maşini
Dacă pînă nu de mult Azer­ nieră, constructoare de maşini, Feroviarii armeni lucrează la electrificarea căii-ferate care leagă oraşul
baidjanul deţinea primul loc în electrotehnică şi altele. Valoarea totală a producţiei indus- j Erevan de lacul Sevan. Linia trece prin tocuri situate la o altitudine de aproape
Uniunea Sovietică în privinţa triei constructoare de maşini şi de pre­
extracţiei de ţiţei în prezent el Intr-un ritm deosebit de ra ­ 2000 m. Electrificarea va permite spor !rea considerabilă a traficului de măr­
pid se dezvoltă în ultimii ani in­ lucrare a metalelor a fost în 1960 dt furi pe această linie, care face legătura între cele mai multe centre industria
a cedat prioritatea altor regiuni, dustria chimică. Azerbaidjanul ah republicii.
continuînd însă să rămînă una dispune de toate cele necesare 34 miliarde ruble. In decurs de două ,
din principalele regiuni petroli­ dezvoltării acestei ramuri in­ Găile ferate sovietice trec tot mai mult la tracţiunea electrică. Numai IM ;
fere ale U.R.S.S. dustriale — ţiţei, gaze, o puter­ decenii, volumul loial al producţiei a- j
nică bază energetică. gimea liniei ferate electrice Moscova- Irkutsk depăşeşte lungimea tuturor li­
Perioada dintre Congresele niilor electrificate din S.U.A.
XXl-lea şi XXU-lea ale P.C.U.S. In prezent la Sumgait se cons­
a fost perioada unei noi ofensi­ truieşte, iar în 1964 va fi pus în La Ţelinograd se construieşte
ve împotriva adincurilor pă­ funcţiune un combinat petro­
mântului. Pînă în prezent son­ chimic care va folosi gazele Pe zi ce trece devine tot mai bine amenajată capitala Ţinutului pămin-
dele cele mai adinei din Azer­ drept materie primă. Recent a turiior desţelenite — Ţelinograd. Pretu tinderii in oraş se văd macarale,
baidjan erau cele de 5.000 m. fost dată în exploatare uzina de schele de construcţii. Din panouri mari se înalţă blocuri de cîte 3 şi 4 .etaje
In 1962 se va realiza însă o a- gazolină din Karadag.
dîncime de 6.000 metri, iar mai Dar toate acestea nu constituie d ecît începutul unor ample lucrări. Nu
tîrziu — de 7.000 şi chiar de Subsolul Azerbaidjanului este va trece nici un an şi uriaşele macarale se vor muta în stepă in partea
10.000 metri. bogat nu numai în ţiţei şi gaze. de sud-est a oraşului. Aici va lua naştere un nou Ţelinograd, care nu va li
Zăcămintele de alunit descope­ construit pe baza vechiului oraş ci paralel cu acesta., !n prezent acolo se
rite nu de mult aici, constituie
Azerbaidjanul se mândreşte cu o preţioasă bază de materii p ri­ execută lucrări de ridicare. In afară de cvartaluri de case de locuit în noile
me pentru dezvoltarea indus­ microraioane se vor înălţa clădirile unor teatre, ale citorva instituţii de in-
schelele sale unicale din largul triei de aluminiu. văţămînt, localuri de şcoală, combinate pentru deservirea nevoilor curente ale
populaţiei. Iar în afara oraşului se vor înălţa corpurile de clădiri ale unor
In prezent Azerbaidjanul pro­ uzine ale industriei construcţiilor, aie întrcprindeidor pentru prelucrarea
duce aproape de patru ori mai
mării. La 100 kilometri de Baku, multă energie electrică de cit produselor agricole. (Agerpres).
producea toată Rusia ţaristă in
se ridică un oraş întreg de 1913, iar la sfirşitul septenalu- i •w.iuajTOiwnTTUiimi III— «MU ~hll |UIT~T '
lui producţia de energie electri­
Stîlpi — ai exploatării petroli­ că va depăşi de două ori nive­ iiiiiüiir
lul anului 1958.
fere Neftianîe Kamni. Estacade­
Azerbaidjanul este situat în
le ei pătrund departe în mare, sudul Uniunii Sovietice. Clima
sa blinda, caldă, creează condi­
avînd o lungime totală de peste ţii minunate pentru dezvoltarea
agriculturii.
160 km. Folosirea unor metode
Anul trecut veniturile ob
eficiente permite sporirea con­ ţinute de colhozuri de pe urma
vînzării către stat a produselor
tinuă a extracţiei de „aur negru“ agricole au crescut faţă de 1958
cu 6,3 milioane ruble.
la schelele marine, cheltuielile
In ultimii ani s-a schimbat
f P e n tru ] de extracţie fiind de 2,5 ori mai foarte mult şi aspectul satelor
l mici decit pe uscat. azerbaidjene. Au devenit tipice
Instaurarea com unism ului este pentru republică satele mari cu
Petroliştii înaintează tot mai numeroase construcţii gospodă­ Peisaj indus­
[ n e v o ie d e o b a z ă m a te r ia lă tr a in ic ă şi d e ; mult în adîncurile mării. Aceas­ reşti, cu case de locuit bine a- trial ; Uriaşul
tă înaintare este însoţită de fo­ menajate, unde locuitorilor li laminor „1.700“
iu n b e lş u g de b u n u ri m a te ria le şi spiritu-, losirea tot mai largă a automa­ s-a creat acelaşi confort ca la din cadrul uzi­
nei „Ilici“ din o-
ta le . Acest lu c ru nu se poate o b ţin e p rin ’ ticii şi telemecanicii în di­ oraşe. raşul Jdanov do
rijarea proceselor de pro­ pe Ţărmul mării
de Azov, care
[ d e s c în t e c e şi în d e m n u r i. C o m u n is m u l* ducţie, de înlocuirea cons­ produce foi de
oţel. —
trucţiilor metalice prin cons­
[ p o a t e fi c o n s tr u it p rin m u n c ă , p rin m u n -| trucţii de beton armat. Au şi >o
fost construite sute de metri de
[c a a m ilio a n e d e o a m e n i şi n u m ai prin estacade de beton armat.

m u n c a lor. Economia Azerbaidjanului nu
se dezvoltă însă în mod unila­

(Din cuvîntarea lui N.S. Hruşciov la rne/ti-] teral — republica dispune de o
economie puternică cu multe ra ­

dsrea Congresului al XXU-lea al P.C.U.S.! ^ muri bazată pe dezvoltarea ar­
monioasă a industriilor energe­

7 I----I U. > f U J \~ J w / Wt J V y tică, chimică, metalurgică, mi­UÍ L -fU w J u J u / w 'w J U u / u / > . - / v J v J wJ W ,/w /u /v J, 1