Page 3 - 1961-11
P. 3
Nr. 2131 DRUMUL SOCIALISMULUI pa rr 3
¦QJSaOBB
ar.!yr.LgCT^xg3spTg».toiR3qsir^y.CT3CT5«>0fMaMawanz»g^ ^
Scrisori sosite Din activitatea BINE AR FI
ia redacţie organizaţiilor de p artid
DACÁ o o o
-y t—i I— U
...cetăţenii oraşului Orăş-
tie s-ar putea bucura de
Desfăşurarea muncii culiural-edueaisve - P rim ele lecţii binefacerile energiei elec
* trice şi in silele de dumi
în discuţia plenarei lărgite Zilele trecute s-a deschis la nică. In mod obişnuit,
uzina „Victoria" Călan noul an insă, duminica la oruştie
a Comitetului raional de partid şcolar în învăţământul de p ar nu există curent electric.
tid. In cadrul uzinei, pe lingă Numai in această lună,
Recent a avut loc plenara lărgită toate colectivele de redacţie ale ga două duminici la rină, de
a Comitetului raional de partid Brad, alte forme ale învăţămîntului dimineaţa şi pină spre
la care au participat secretarii comi zelelor de perete au răspuns la chema de partid s-au organizat şi 8 seară, cetăţenii acestui oraş
tetelor comunale de partid, secretarii n-au putut să asculte
staturilor populare, conducătorii de în- rea la întrecere, lansată de către co cercuri de economie concretă în
care sînt încadraţi 160 munci
lectivele de redacţie ale gazetelor tori, tehnicieni, ingineri, mem
„ru rn alistu r clin secţia il-a iurnaie
l'eprinderi, instituţii, organizaţii de ma- de la C. S. Hunedoara şi G.A.G. Cil - bri şi candidaţi de partid pre emisiunile posturilor noa
/iâ . şi activiştii din domeniul muncii nic, raionul Sebeş. cum şi din activul fără de p ar stre de radio, gospodinele
cultdrale. au fost nevoite să renun
In raportul prezentat, cit şi în dis tid. La fiecare cerc de economie ţe la utilajele de uz cas
Plenara a analizat desfăşurarea mun cuţiile purtate a reieşit de asemenea concretă tematicile au fost în nic, acţionate prin curent
cii politice, cultural-educative de masă că unele obiective prevăzute în planul tocmite de către propagandist, electric.
şi a adoptat un plan de măsuri pri de măsuri al biroului comitetului ra
vind îmbunătăţirea activităţii în perioa ional de partid nu au fost realizate* sprijinit fiind de către biroul or T. LAZARFSCU
da lunilor de iarnă. Unele cămine culturale ca cele de la ganizaţiei de bază. Zilele trecu
Ribiţa, Buceş şi altele nu au desfăşu muncilor
Din raportul prezentat de către tov. rat o activitate satisfăcătoare, datorită te s-a ţinut la toate cercurile de
Şerban, secretar al comitetului raional lipsei de îndrumare şi control din par economie concretă lecţia „Pro ...factorul poştal din
de partid, a reieşit că în ultimul timp. tea comitetelor executive ale sfaturilor gramul desăvîrşirii construcţiei Clopotiva ar difuza cu
munca politică şi cultural-educativă s-a populare. Acelaşi lucru s-a spus şi mai mult simţ de răspun
îmbunătăţit simţitor, aceasta fiind în socialiste trasat de Congresul al
IU-lea al P.M.R."
k
dreptată în direcţia mobilizării oame- despre activitatea Gasei raionale de La şcoala tehnică de contabi Cu fiecare zi creşte construcţia spălătoriei de cărbune de la Coroîeşti Vulcan. Fotogra dere ziarele la abonaţi.
mior muncii la realizarea şi depăşirea cultură care nu este sprijinită de către litate din oraşul Sebeş s-au des fia noastră prezintă un aspect al şantierului. Deşi se află cu abona
sarcinilor de plan, extinderea şi con comitetele sindicale şi de către condu mentele achitate la si,
solidarea sectorului socialist al agricul chis cursurile învăţămîntului ?3.C mulţi cetăţeni din Clopo
turii. educarea patriotică a oamenilor cătorii de întreprinderi şi instituţii din tiva primesc cu întirziere
muncii etc. oraşul Brad. politic U.T.M. alelierele afivei de cîleva zile ziarele.
Ţov. Livia Ciorogar — propa
Succesele obţinute se datoresc unei Pe baza raportului prezentat şi a meşteşugăreşti „Mofsu din Brad 1051F TRIE Li
"'une îndrumări a muncii politice şi discuţiilor purtate s-a elaborat apoi un gandistă a predat lecţia „Ani
culturale de către biroul Comitetului versarea a 40 de ani de luptă a învăţător
raional de partid, care a reuşit să mo plan de măsuri. partidului".
bilizeze factorii de răspundere din do ...secţia de drumuri şi
meniul muncii culturale la desfăşura I. FAUR TIMIŞ ANTON poduri a Sfatului popular
corespondent CONSTANTIN BSSCA
corespondenţi
rea unei activităţi sistematice şi pe Organizaţiile de' bază sprijină dezvoltarea Cooperativa meşteşugărească secţiilor de croitorie din Gura- ratori cum ar fi de exemplu cea raional Haţeg ar lua mă
baza unor planuri de măsuri concrete. „Moţul" din Brad are o sea barza, foto din Brad şi Gura- sornicarul Iaroslav Careta, au sura pentru repararea po
şi întărirea sectorului socialist ai agriculturii mă de unităţi de deservire, barza, croitorie bărbaţi catego apucături învechite. Acesta lu dului de beton din satul
S-a apreciat d? asemenea că a fost răspândite re întreg cuprin ria l-a Brad şi altele. Coopera crcazâ cum vrea şi cînd vrea şi, Chitid, pod defect încă
îmbunătăţită informarea politică a oa Organizaţiile de partid din zilor. Comunişti cum sînt Ivaş- sul raionului. Majoritatea mun tori ca Alexandru Iancu, Cra- ce este mai grav, nu înregis din luna mai.
menilor muncii şi propaganda prin satele raionului Haţeg, desfă cu ion, Nicolae Bota şi alţii, sînt citorilor cooperatori ce lu ţian Cotişel, Nico ae Stoica, ioan trează unele lucrări, însuşindu-
conferinţe. Au fost ţinute peste 400 şoară o vie activitate pentru în fruntea tuturor acţiunilor. crează în aceste unităţi se stră Barbara, Virgil Lupu, Elisabeta şi sumele respective. Defectuos IL!E CIOCADE
conferinţe în faţa muncitorilor, ingine mobilizarea oamenilor muncii duiesc să deservească oamenii Clej şi alţii s-au străduit şi au lucrează şi secţia instalaţii elec
rilor şi tehnicienilor în cadrul cluburi din agricultură la înfăptuirea Organizaţia de partid din muncii din întregul raion în mod reuşit să deservească cetăţenii trice din Brad care amină clien corespondent
lor şi colţurilor roşii, precum şi Ia sarcinilor reieşite din Raportul civilizat. Dar să dăm cuvîntul
sate. Şi munca de difuzare a presei prezentat de tovarăşul Gheor- G.A.C. Sarmisegetuza a orientat faptelor. intr-un mod civilizat. In afară ţii zile întregi. Tovarăşul Petru ...comitetul c o m u n a l
s-a îmbunătăţit. Peste 16.000 de locui ghe Gheorghiu-Dej la plenara conducerea gospodăriei colecti de faptul că ei execută lucrări Jude, şeful secţiei se plimbă U.T.M. din Teliuc ar de
tori din raionul Brad sînt abonaţi la ve spre mărirea numărului de C uvinîe eîe laudă de bună calitate şi respectă ter- prin oraş, sau pierde vremea pune mai mult interes
diferite publicaţii, astfel că ia fiecare C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iu animale. Aceasta a impus şi a- prin restaurante in loc să se pentru organizarea, in mod
trei locuitori revine o publicaţie. lie a.c. sigurarea unor adăposturi co Cooperativa meşteşugărească M3>0<r> ocupe de munca secţiei. O im cit mai plăcut şi instruc
respunzătoare. Deşi această uni „Moţul" din Brad cuprinde 61 tiv, a timpului liber al ti
Gazetele de perete, la rîndul lor au Organizaţiile de partid din tate are abia un an şi jum ăta secţii. Ele execută o gamă va Pentru om presie nu prea bună au cetăţe nerilor. Sînt Dini de zile
desfăşurat o activitate vie. Aproape Livadea, Sălaşul Inferior, Ruşor, te de la constituire, aici s-au riată de lucrări către populaţia nii şi despre felul cum sînt de
şi grupa de partid din Ohaba de construit două grajduri cu o ca din întregul raion. Se execută
LITERATURA POLITICA sub Piatră, sprijină în mod efec pacitate de 220 capete vite mari, astiel încălţăminte şi îmbrăcă şi cerinţele lui serviţi de coafura şi frizeria de de cină la Teliuc n-a mai
tiv gospodăriile noi Înfiinţate. o maternitate pentru scroafe, o minte la comandă, reparaţii ra lux din Brad. secţia de încălţă fost organizată nici o ma
Constantin \ Iad : Mar- Astfel, ele au ajutat noile con magazie pentru cereale, o groa dio, ceasornice etc. Datorită ri nifestare cultural-artistică
xism-leninismui d e s p r e silii de conducere la întocmirea pă pentru siloz, unde au fost irt- nei bune organizări a muncii, minte din Baia de Criş etc. pentru tineri, nici o Joie
stat şi dictatura pro planurilor de producţie, la silozate 30 tone furaje şi altele. desfăşurării unei însufleţite în a tineretului, sau alte ac
letariatului (retipărire). procurarea unor materiale pen treceri socialiste, in cea mai kO0>«t>0O9<C»<V4|» Iată deci unele aspecte care ţiuni, asemănătoare.
(„Probleme de bază ale Organele şi organizaţiile de
teoriei marxist-leniniste"). tru construirea de grajduri, partid din raionul Haţeg se ocu mare parte colectivul de meşte menele de predare a lucrărilor, umbresc activitatea fructuoasă
144 pag. — 2,90 lei. magazii etc. Deşi gospodăria co pă de îmbogăţirea permanen şugari a obţinut unele rezultate au o atitudine cuvincioasă faţă a majorităţii cooperatorilor din
Ed. politică. de cetăţeni, caută să-i atragă Brad. întregul colectiv, şi mai
lectivă din satul Ohaba de sub tă a cunoştinţelor tehnice şi frumoase. Astfel' planul produc
* * * In ajutorul celor spre aceste secţii. ales conducerea cooperativei, CONSTANTIN VLAD
ce urmează cursurile sera Piatră, a fost constituită abia economice ale pieşedinţilor din ţiei globale pe primele trei tri
le de partid — anul I ora Conducerea cooperativei s-a are datoria să ia atitudine corespondent
şe şi sate. la 6 august, aici au fost con gospodăriile colective. La schim mestre a fost îndeplinit în pro
preocupat, de crearea unor con împotriva unor asemenea lip ...gestionarul Traian Bi-
480 pag. — 5,60 lei. fecţionate 100.000 bucăţi cără bul de experienţă organizat la porţie de 101 la sută şi au fost
Ed. politică. diţii din ce în ce mai bune de suri, astfel incit cetăţenii din bolar ăe la magazinul ali
mizi, s-au transportat la locul Geoagiu au participat 50 pre realizate beneficii in valoare de
FILOZOFIE muncă cooperatorilor şi de des raionul Brad să meargă la uni mentar din Zlăina n-ar
construcţiei peste 150 m.c. pia şedinţi uin acest raion. 332.000 lei. Bine au muncit in
* 41 * Dezvoltarea con chidere a noi secţii care să sa tăţile respective cu tot mai mai servi pe unii clienţi
ştiinţei socialiste în Repu tră, s-au tăiat si transportat 100 SIDONIA BARBU această perioadă colectivele
blica Populară Romină — tisfacă cerinţele. Astfel, au fost multă încredere. De asemenea după ochi, prietenie şi ru 1
Contribuţii la cercetarea m.c. lemn pentru arsul cărămi corespondentă reamenaiate secţiile de ceasorni conducerea cooperativei are
problemei. Sub redacţia 4
tfenerală a prof. Marcel cărie şi foto din Brad, s-a datoria să ţină mai mult sea denie. Adeseori se întîm- 4
Breazu. dat în folosinţă complexul ma de sugestiile şi propunerile plă — aşa cum s-a intim-
520 patj. — 15,40 lei. de deservire din Gurabarza .cetăţenilor. Multe lucruri bu plat şi în ziua de 10 oc J
Ed. Acad. R.P.R.
unde s-au deschis secţii noi ne, care ar putea duce la îm- 1
ECONOMIE tombrie a.c. — că gestio 1
de croitorie pentru femei; '’Ijunătătireâ activîtăţîi, se pof narul nărăvaş nu ţine cont 4
* * :v Studii de economie
socialistă. ceasornicărie, coafură, repa afla din consfătuirile cu cetă de ordinea prezentării 4
raţii radio si încălţăminte ţenii. Se pare însă, că condu
332 pag-. — 13,10 lei. 4
Ed. Acad. R.P.R. &pedări „gospodari comandă. La Baia de Criş, au cerea cooperativei fuge de ase cumpărătorilor în magazin. i
mai fost deschise o secţie de menea acţiuni, probabil din tea In ziua amintită, cină la j
lenjerie şi una de fiori artificia ma de a nu fi criticată. Este magazin se distribuia făi i
le etc. Aceste unităţi, in majori drept că în acest an s-a orga
tatea lor, au fost înzestrate cu nizat o consfătuire cu cetăţenii nă ăe mălai, una din ve -1a
Cine vizitează Hunedoara, pe mentele in care locuiesc să fie Blocul nr. 132 a fost dat de mobilier şi utilaj corespunzător Dar ea a fost organizată defec cinele gestionarului a fost
lingă marile construcţii indus cit mai bine întreţinute. Ei ştiu curind in folosinţă. Printre ce
triale, admiră şi zecile de că in aceste apartamente vor tăţenii repartizaţi a se muta Unii c s r c nM'ŞS la c d a t o r i a tuos şi nu a dat rezultatele servită peste rină. •J
blocuri înălţate aici in anii re locui vreme îndelungată, că scontate. In faţa cetăţenilor nu
gimului democrat-popular. In sint ale lor şi deci te păstrea aici, s-a afiat şi Tiberiu Hirş. IOAN ZLATNEANU 1
oraşul muncitoresc şi în cele ză cu cea mai mare grijă. Dar Acesta, cu de la sine putere, a s-a prezentat cum era normal muncitor
lalte cartiere ale Hunedoarei, nu numai apartamentele sint spart un perete pentru a intro Există insă unii cooperatori un referat pe marginea căruia 1
s-au mutat in apartamente noi întreţinute ci şi scările şi exte- duce in apartament un dulap. care nu-şi fac datoria în mod să se poarte discuţii, ci s-a pre
mii de familii. Alături de La blocul nr. 78 din O.M., exis conştiincios, fapt pentru care o zentat doar o paradă a modei. ...Uniunea cooperativelor 4
blocurile in care s-au mutat si- Locuinfa e a ia, tă un dormitor (apartament 7) Tn unele localităţi se simte ne i
derurgiştii şi constructorii Hu pentru tinerii de la I.C.S.H. parte din lucrări lasă de dorit. voia deschiderii de noi unităţi de consum din Haţeg ar 4
nedoarei. se construiesc noi îngrijeşfe-o ! Dormitorul este complet degra La secţia de reparat încălţămin Acest lucru nu este suficient lua măsuri corespunzătoa 4
blocuri cu sute de apartamente. dat. Parchetul, baia, pereţii sînt te din Gurabarza. de pildă, se studiat de către conducerea
riorul. La multe blocuri s-au stricaţi, lipsesc întrerupătoare, fac multe lucrări de proastă ca cooperativei. Considerăm de ase re pentru ca gestionarul 1
Locatarii, muncitorii hunedo- organizat acţiuni de muncă pa prize etc. Slab întreţinute sînt litate şi cu întirziere. Pe bună menea că conducerea cooperaţi
reni — constructori şi siderur- triotică pentru amenajarea unor şi blocurile 12 şi 14 din O.M. dreptate cetăţenii care vin aici vei nu controlează, decît inci cooperativei din satul Sîm- 1
gişti -— se îngrijesc ca aparta- zone verzi, părculeţe etc. A in au toate motivele să fie nemul dental unităţile. Ca urmare, o petru, N. Micloşoni, să res 4
trat în obişnuinţa majorităţii Aceste fapte, desigur rare, ţumiţi de felul cum sînt deser pecte programul funcţio
dau o notă de proastă gospo viţi. Cooperatori ca Traian Bo- serie de deficienţe care se fac 4
dărire. Ele sint „opera“ unor nării cooperativei.. In acest 4
oameni care subestimează mun tici şi Haralambie Grosaru nu
ca constructorilor şi care le caz, cetăţenii n-ar mai fi 4
obligaţi să bată drum de 4
1
se străduiesc să mulţumească simtite, persistă. Toate măsu 14 km. pină la Haţeg şi 4
înapoi. 1
exigenţele cetăţenilor, dau lu rile ce se impun a fi luate sînt
A. GEORGESCU 4
cru de mîntuială. Slab lucrează în interesul deservirii populaţiei corespondent
şi secţiile de tîmplărie din Băi- la nivelul cerinţelor. ».
ta si Baia de Criş. Unii coope- A. VASILE ; I -m J I_J W
locatarilor să măture scările in place să trăiască la voia intim-
fiecare zi. Fiecare face acest plării. Şi aceasta este cu atît.
lucru prin rotaţie, după un gra mai grav, cu cit lor li s-au creat
fic bine stabilit. Este plăcut să de către statul nostru condiţii L e L a l e e k iţte l m & n to ti
vizitezi in special blocul nr. 1 deosebite de locuit.
Bucătăreasa şefă, Faranda Gagyi, 'de la restaurantul „Car- din O.M. Locuinţele se găsesc Dacă în unele blocuri se mai Cocoţaţi pe o lo mai auzit rostit în aplice în practică în jurul şefului de
păţi“ din Petroşani (pe care o vedeţi in fotografia noastră), intr-o perfectă, stare de cură manifestă asemenea atitudini, comotivă R 1, ase darea de seamă, cele studiate cu răb echipă. Printre ei,
împreună cu întreg colectivul de la bucătărie, depune mult ţenie. La ferestrele tuturor o parte din vină revine şi co menea unui roi de fiind evidenţiat îm dare din manualele veteranul Mudriczki
suflet in prepararea unor mincăruri variate, pe gustul consu apartamentelor se află ghive mitetelor de blocuri care nu au albine, montorii dă preună cu echipa sa şi revistele de spe Iosif, specialist în
matorilor. F.a, găteşte silnic peste 20 de sortimente de mincă ciuri cu flori, ceea ce dă o notă luat atitudine împotriva unor deau zor cu termi de montori de la cialitate, din cele în camerele de fum, Ni
ruri. Pentru acest fapt, restaurantul „Carpaţi“ este frecventat de buni gospodari. Dar nu nu astfel de abateri. Dar trebuie narea reparaţiei. A- Atelierele R.M .R. văţate de la munci colae Benkd ăe la
de numeroşi consumatori. mai blocul nr 1 este bine între spus că la ora actuală majori plecat peste îmbră pentru frumoasele torii mai în vîrstă, îmbrăcămintea caza
ţinut. In apartamentele locata tatea comitetelor de blocuri nu cămintea domului de rezultate obţinute la ăe la inginerii şi teh nului, Nicolae Benţa
rilor Petru Uzura şi Gheorghe activează aşa cum trebuie. Sfa apă, un tînăr, înar locul de muncă. nicienii atelierelor. de la marchiză, Tra
Mold din blocul 92, Vasile Pă- mat cu o cheie, strîn- ian Popescu, bun cu
dureanu şi Mihai Toader din tul popular al oraşului Hune gea ultimele şuru Cel întrebat urcă Zaharie Scrîndiţă noscător al instala
blocul 101, Mircea Sanda din doara a organizat în anul tre buri. Altul fixa ţea sprinten scara loco este şeful unei echi ţiilor de nisip şi cei
blocul 52, există o curăţenie cut o întrecere între comitetele va ăe admisie a pom motivei. Cu priviri pe de montori care lalţi muncitori mon
perfectă. de blocuri care a dat rezultate pei de aer, în timp ăe bun cunoscător, se afirmă tot mai tori. Reparaţia loco
bune. De atunci însă, comitetele ce, ciţiva mai veri controlă lucrarea, îşi mult prin reparaţii motivei era termina
Unii locatari însă nu îngri au fost lăsate să muncească la ficau odată dispozi notă ceva in carne le efectuate înainte tă. In gheretă s-a
jesc locuinţa aşa cum trebuie. voia întîmplării. Credem că şi tivele de ungere, con ţel, apoi îl trimise de termen şi de bună instalat o echipă de
Din această cauză, unele apar acesta este unul din motivele trolau ţevăriile. Sub pe muncitor la o altă calitate. recepţioneri. Meca
tamente s-au degradat. In blo pentru care o parte din locatari colosul metalic, un locomotivă. nicul a dat presiune.
cul nr. 40, unde locuiesc fami nu întreţin apartamentele. Iată tînăr meşterea la in Numai in luna oc
liile lui Nicolae Zamfir şi Iulian pentru ce, Sfatul popular al stalaţia de nisip. In De aproape 17 ani tombrie a.c., cei 19 Forţa aburilor puse
Maier, apartamentele sînt într-o oraşului Hunedoara are datoria iureşul acesta al hăr comunistul Zaharie montatori din echi
stare deplorabilă. Pereţii sint să Îndrume mai atent comite niciei, din marchiza Scrîndiţă lucrează la pa lui Scrîndiţă au in mişcare roţile. Lo
stricaţi, chiuveta spartă, uşile tele de blocuri şi să le sprijine locomotivei se auzi atelierele din Sime redat circulaţiei fe
şi cazanul de la baie distruse. în activitatea lor. Este necesar strigat un nume. ria, ani în care a roviare douăisprezece comotiva porni uşor,
Văzind asemenea lucruri, pe de asemenea ca la noile blocuri trecut pe la toate locomotive, dintre
bună dreptate te întrebi : cum date în folosinţă să se înfiin — Tovarăşe Scrin- sectoarele secţiei lo care 3 au necesitat u.lunecînă spre ieşirea
de este permis ca aceşti oameni ţeze comitete în cel mai scurt dtţă, am montat gea comotive, perioadă în reparaţii capitale. A-
să distrugă bunuri pentru care timp. N-ar fi rău dacă sfatul murile. Trec la lo care a cunoscut, ăe ceste date le poţi din incinta ateliere
s-au cheltuit sume mari ? Oare popular ar organiza o nouă în comotiva cealaltă ? la ultimul şurub şl găsi atît în carneţe
nu-i mustră conştiinţa că au trecere între comitetele de lor. Montorii priviră
distrus un bun făcut din munca blocuri cu obiective concrete, Scrîndiţă! ? unde pină la camera ăe lul şefului de echi
tuturor oamenilor muncii? O si care să fie urmărite şi stimu bucuroşi în urma ei.
tuaţie asemănătoare există şi late. Asemenea măsuri ar duce am mai auzit acest fum, toate mărunta pă, cit şi la servi
in apartamentul locatarului ia- fără îndoială la o mai bună în — Deocamdată, to
noş Meszaroş din blocul 29, treţinere a blocurilor, la menţi nume ? E xact! Cu iele locomotivelor de ciul planificării, în
nerea unui aspect plăcut atît tul e perfect — con
O.M., precum şi în apartamen cîteva zile în urmă, felurite modele şi fa fişa fiecărei locomo
in interior cit şi în exterior. tive. chise şeful de echi
tul locatarilor Ioan Toader şi la conferinţa Comi bricaţii. An de an a
V. ALBU * pă. Pare-se că vom
Ţanţoş din blocul 3 Peştiş. tetului orăşenesc de acumulat noi cunoş
Ca la un semnal, obţine calificativul
partid Simeria, l-am tinţe profesionale, zi montorii s-au adunat
cu care ne-am obiş
de zi s-a străduit să •/'zv ~J^\,
nuit : admis la re
cepţie.
GH. LUPAN
