Page 30 - 1961-11

caí?, l?
Experienţa noastră în sporirea
indicilor de utilizare
Colectivul 'de muncă de la
secţia Il-a furnale a primit cu
mare bucurie sarcina trasată
de cei de-al n i-lea Congres al
P.M.R. de a spori indicii de uti­
lizare ai furnalelor cu 40 la
sută.
La îndemnul şi sub conduce­
rea organizaţiei de partid, au
fost organizate în cadrul sec­
ţiei mai multe consfătuiri de
analiză cu fruntaşii în produc­
ţie, cu maiştrii şi inginerii, pen­ răşii Mihai Militaru, Nicolae
tru descoperirea de noi metode
şi rezerve care să ducă la creş­
terea într-un ritm susţinut a
acestor indici.
In focul luptei pentru rezol­
varea acestei probleme am luat
nenumărate măsuri. In vederea
îmbunătăţirii activităţii noastre
economice, pentru sporirea pro­
ducţiei şi productivităţii mun­
cii, am acordat o atenţie deo­
sebită ridicării temperaturii ae­
rului insuflat. Organizaţia de
partid şi conducerea secţiei au
insistat asupra acestei măsuri,
cbemînd pe toţi lucrătorii noş­
tri la susţinerea ei, convingîn-
du-i practic şi teoretic că ridi­
carea temperaturii vintului este
o măsură de mare eficacitate
economică. Ridicarea cu numai
100 grade a temperaturii vîn-
tului, reduce cu 45—50 kg. con­
sumul de cocs pe tona de fon­
tă şi duce la o creştere a pro­
ducţiei de fontă cu circa 60 kg.
Colectivul nostru şi-a însuşit
această metodă. Dacă în anii
1955—1957 temperatura vîntu-
lui era în jur de 500—600 gra­
de, astăzi lucrăm cu 800—850
grade. Prin aplicarea acestei
măsuri s-au îmbunătăţit indi­
cii de utilizare ai furnalelor cu
peste 8 la sută.
Acţiunea de sporire a produc­
ţiei de fontă, a indicilor de uti­
lizare, nu am privit-o izolat. In
paralel, ne-am ocupat şi de re­
ducerea preţului de cost al pro­
ducţiei, îndeosebi pe seama re­
ducerii consumurilor specifice.
In acest sens adunarea gene­
rală a organizaţiei de partid din
luna decembrie 1960 a însărci­
nat un colectiv de comunişti şi
tovarăşi din activul fără de
partid să studieze posibilităţile
de ..r&ducere a consumului de
cocs.
Colectivul a întocmit un stu­
diu foarte bun. Concluzia Iui a
fost că consumul de cocs poate
fi redus prin folosirea mai ju ­
dicioasă a volumului util, prin
conducerea mai corectă a pro­
cesului tehnologic, prin ridica­
rea temperaturii aerului insu­
flat ş.a. Acest colectiv, condus
de tov. ing. Ioan Dinu, a pro­
pus adunării generale a comu­
niştilor din secţie, aplicarea
unei iniţiative noi şi anum e:
,,Să lucrăm o si pe lună cu cocs
economisit“. Adunarea a hotă-
rît aplicarea ei şi a stabilit mă-
Comitetele şi comisiile de femei
1rs sprijinul muncii cultural-educative tiviste, a adus colectivei un ve­ mobiliza un număr mult mai
Zilele trecute a avut loc la rile petrecute în viaţa poporu­ a muncitoarelor prin încadrarea rea colectivistelor din Toteşti, cu perseverenţă promovarea fe­
Deva consfătuirea Comitetului lui nostru, s-au recenzat roma­ lor în cursurile de calificare. raionul Haţeg, conducerea gos­ meilor cu mai mult curaj în
regional al femeilor cu activul ne ca „Setea“, „Mama“, „Cu Dintre femei s-au ridicat peste podăriei colective a cumpărat munci de răspundere, nu au
din regiune privind munca po­ focul inimii“ etc. Demn de re ­ 2.000 de fruntaşe în producţie trei incubatoare care în 1961 acordat atenţia cuvenită parti­
litică şi cultural-educativă des­
făşurată de comitetele şi comi­
siile de femei, pentru creşterea
conştiinţei socialiste a femeilor
de la oraşe şi sate. Referatul
prezentat cu acest prilej, ca şi
discuţiile purtate de participan­
tele Ia consfătuire, a scos în
evidenţă o serie de succese obţi­
nute pe acest tărim de către
comitetele şi comisiile de femei
sub îndrumarea organelor şi or­
ganizaţiilor de partid. Astfel, în
acest an a fost mobilizat un nu­
măr mult mai mare de femei
decît în anii precedenţi la ac­
ţiunile cu caracter politic şi la
manifestările cultural-educati­
ve. De pildă, pentru educaţia
politică a celor mai active fe­
mei în munca obştească, au
funcţionat 560 cursuri de îndru­
mare care au cuprins peste
15.000 femei. Ciclul de 18 lec­
ţii expuse la aceste cercuri au
contribuit la îmbogăţirea cunoş­
tinţelor politice ale participan­
telor, la cunoaşterea mai pro­
fundă a sarcinilor puse de Con­
gresul al lll-lea al P.M.R. in
faţa oamenilor muncii, Ia mo­
bilizarea femeilor pentru înfăp­
tuirea sarcinilor ce le revin.
Tot în vederea educării femei­
lor în spirit socialist, în regiu­
ne au funcţionat peste 3.500
cercuri de citit. La aceste cercuri
s-au prelucrat documentele ce­
lui de-al lll-lea Congres al
P.M.R.. materiale apărute în
presă ce oglindeau transformă - dicarea calificării profesionale participă efectiv la muncile rală.
GH. RO/VIAN
şeful secţiei furnale 5^6
Combinatul siderurgic Hunedoara
suri şi sarcini concrete pentru
fiecare comunist la locul său de
muncă. Această iniţiativă a fost
aplicată cu succes, ea aducind
colectivului nostru mari econo­
mii. O contribuţie deosebită la
înfăptuirea ei au adus-o tova­
Gută, Victor Semen, Ioan Dia-
conu, Damian Cripturenco şi
alţii.
Folosirea minereului aglome­
rat la furnalele noastre a avut
o contribuţie de seamă la creş­
terea producţiei de fontă în anii
trecuţi. Dar această metodă de
aglomerare, simplă, a minereu­
lui, nu a mai corespuns sarci­
nilor actuale de sporire a pro­
ducţiei de fontă. De aceea, în
scopul folosirii mai raţionale a
volumului util, s-a trecut la fa ­
bricarea aglomeratului autofon-
dant.
Prin folosirea acestui aglo­
merat, a fost posibilă sporirea
producţiei de fontă la furnalele
noastre cu aproximativ 11 la
sută şi îmbunătăţirea proceselor
tehnologice în favoarea elabo­
rării fontei cu mangan scăzut.
Discutînd în adunarea gene­
rală de partid din luna februa­
rie a.c., posibilităţile de înde­
plinire şi depăşire a planului,
ţinînd cont de realizările de
pînă atunci, şi în dorinţa de a
da patriei cît mai multă fontă,
comuniştii din secţie au pornit
încă o iniţiativă: ..Să realizăm
planul fiecărei luni cu o si mai
devreme“.
Cu această ocazie, au fost in­
dicate căile şi măsurile ce tre ­
buie luate pentru reuşita ini­
ţiativei, ca de exemplu : mări­
rea intensităţii de funcţionare
cu 10 la sută, reducerea timpu­
lui de mers încetinit înainte şi
după oprire cu 30 la sută etc.
Am avut mult de muncit pen­
tru aplicarea acestei iniţiative.
Totuşi ea a prins viaţă. Azi ne
mîndrim cu tovarăşi ca Alexan­
dru Olaru, prim-îurnalist la
furnalul nr. 5, care a realizat
un indice de 1,190 tone fontă'
pe muc. ivolumi util, sSimion Jur-> nem 'ca în viitor să ne îndrep­
ca, prim-furnalist la acelaşi fur­
nal, care a realizat un indice
de 1,181, Ioan Ciolacu, furna-
list, Ionel Lupu, încărcător, Ioan
Taloş, dozator, Haralambie Co-
valciuc, cauperist, Victor Pail,
maistru, Dumitru Birzuică, ingi­
ner şi alţii. Prin aportul aces­
tora, a întregului colectiv, chiar
în prima lună iniţiativa a fost
îndeplinită şi depăşită cu 10
ore, iar în luna aprilie, planul
a fost realizat cu două zile mai
devreme. Cred că această iniţia­
tivă a fost una din cele mai
valoroase pe care organizaţia de
bază le-a organizat şi susţinut.
marcat este faptul că majori­
tatea cercurilor de citit ca, de
exemplu, cele din Petroşani,
Deva, Hunedoara, Miercurea,
Teiuş ş.a., şi-au desfăşurat ac­
tivitatea pe baza unor planuri
de muncă concrete, respectînd
întocmai graficul de funcţiona­
re stabilit.
Comitetele şi comisiile de fe­
mei, in colaborare cu conduce­
rile instituţiilor culturale, au
organizat pentru femei o serie
de manifestări interesante, cu
un bogat conţinut de idei. Din­
tre acestea, amintim serile li­
terare, simpozioanele, expune­
rile, şezătorile etc., pe teme ca
„Lupta partidului pentru elibe­
rarea socială a femeii“, „Rolul
femeii în viaţa familiei“, „Fe­
meia oglindită în literatura
noastră“ şi altele.
In ceea ce priveşte mişcarea
artistică de amatori, în forma­
ţiile de teatru, dansuri popu­
lare, în coruri şi în brigăzile
artistice de agitaţie, ca solişti
vocali şi instrumentişti, la ca­
sele de cultură, cluburi şi că­
minele culturale, participă un
număr mare de femei. Din rin-
dul acestora s-au ridicat şi con­
tinuă să se ridice autentice ta ­
lente.
In întreprinderile şi institu­
ţiile din regiune muncesc nume­
roase femei. Comisiile de femei
de aici s-au preocupat de ri­
Se ştie că durata reparaţii­
lor influenţează direct asupra
indicilor de utilizare a agrega­
telor. De aceea, atenţia noastră
a fost îndreptată şi asupra
scurtării timpului planificat de
reparaţii. Analizind rezervele ce
pot fi folosite în acest domeniu
de activitate, am ajuns la con­
cluzia că timpul' de reparaţii
poate fi scurtat cu circa 45-50
la sută.
Astăzi, prin pregătirea în mai
bune condiţiuni a lucrărilor de
reparaţii, prin pregătirea de an-
samble de piese ce uimează a fi
înlocuite, prin înlocuirea la
timp a pieselor mici, dar cu
mare importanţă în funcţiona­
rea agregatelor, noi am redus
timpul de reparaţii cu 45-50 la
sută, îndeplinind prin aceasta o
sarcină de partid şi dînd econo­
miei naţionale, în plus, circa
5.000 tone fontă.
Toate aceste măsuri şi meto­
de, cît şi altele, au dus la creş­
terea indicilor de utilizare ai
furnalelor, la îmbunătăţirea ac­
tivităţii economice a secţiei,
ne-au apropiat de înfăptuirea
sarcinii trasate de cel de-al III-
lea Congres al P.M.R. cu privi­
re la sporirea indicilor de uti­
lizare. Astfel, dacă luăm ca
bază anul 1959, la sfirşitul anu­
lui 1960 aveam realizată o creş­
tere a indicilor de utilizare a
celor două furnale de 19,2 la
sută, iar la sfirşitul trimestru­
lui III a.c., de 31,8 la sută.
Aceasta ne dă posibilitatea să
afirmăm că sarcina de creşte­
re a acestor indici, cu 40 la
sută în 1965 faţă de 1959, va fi
înfăptuită cu mult înainte de
termen.
Realizările amintite oglindesc
preocuparea colectivului nostru
pentru întărirea continuă a ac­
tivităţii economice a secţiei. Nu
încape îndoială că dacă în mun­
ca noastră am fi căutat mai
multe forme de îmbunătăţire a
muncii, dacă am fi dezvoltat şi
mai mult iniţiativele existente,
dacă am fi rezolvat cu mai
mare operativitate unele defi­
cienţe, succesele ar fi fost şi
mai frumoase.
- “A vW '-îîT'fSfă tabloul reali-
«sărilOF-^o-pînă^-aGumr ne -pvonu-
tăm atenţia spre rezolvarea
unor probleme ce influenţează
în mare măsură eficacitatea eco­
nomică a activităţii noastre
cum ar fi : ridicarea în conti­
nuare a temperaturii vintului,
fabricarea fontelor cu mangan
redus, mărirea capacităţii de
încălzire a cauperelor. realiza­
rea unei presiuni înalte la gitul moase. Astfel, prin lucrul de calitate
furnalelor şi altele, convinşi că efectuat, punctajul a fost redus de la
prin aceasta vom contribui în 290 puncte în septembrie, la 235 punct.
mai mare măsură la îndeplini-
iea înainte de termen a sarci­
nilor stabilite de Congresul al drul acestui district s-au realizat eco­
lll-lea al partidului.
care, alături de ceilalţi munci­
tori şi muncitoare contribuie cu
elan la mărirea producţiei şi
productivităţii muncii, la redu­
cerea preţului de cost şi reali­
zarea de însemnate economii.
In munca politico-educativă
desfăşurată la sate, comitetele
şi comisiile de femei au urmă­
rit atragerea femeilor în gospo­
dăriile agricole colective, edu­
carea colectivistelor în spiritul
noii atitudini faţă de muncă şi
avutul obştesc, pentru partici­
parea activă la întărirea eco-
nomico-organizatorică şi dezvol­
tarea multilaterală a G.A.C. etc.
Una din formele eficiente de
activitate folosită de comitetele
şi comisiile de femei pentru
atingerea acestui scop a fost
organizarea vizitelor în gospo­
dăriile agricole colective frun­
taşe. Astfel de vizite au avut
loc în raioanele Sebeş, Orăştie,
Haţeg şi altele. La această for­
mă de activitate s-au adăugat
adunările tematice, şezătorile,
serile de întrebări şi răspun­
suri etc.
Rezultatul creşterii conştiin­
ţei socialiste a colectivistelor se
oglindeşte în participarea lor
tot mai activă la muncă în ca­
drul gospodăriilor agricole co­
lective, la iniţierea unor ac­
ţiuni ce au dus la sporirea ve­
niturilor în G.A.C. etc. La Te­
iuş, de pildă, din cele 780 braţe
de muncă, 400 sînt femei care
•DRUMUL SOCI Al.ISMUI.Ul
Cu 15—20 la sută îşi depăşeşte norma rectificatorul Aurel
Vasilica de la U.M. Cugir. Piesele executate de el sînt de cea
mai bună calitate.
CARNET CULTURAL
S i M P O Z I O A ME
Zilele trecute, la că­ soarele luliana Spinea- tea comunistă etc.
minul cultural „Nico­ nu, Elisabeta Văideanu,
lae Bălcescu“ din llia Maria Mitrofan şi Dr. eaşi temă au mai avut
a avut loc un simpo­ Alaria Gîţiu au vorbit loc şi la Brad şl în
zion pe tema „Totul în participanţilor despre
numele omului, totul munca omului în co­
pentru fericirea lui". munism, cum este ocro­
Gu acest prilej, profe- tită familii în societa-
Cu planul anual
de hanfri depăşii
In campaniile agricole de primăva­
ră şi vară, membrii brigăzii a V-a
de tractorişti de la S.M.T. din Miercu­
rea şi-au realizat sarcina de plan în
proporţie de 116 şl respectiv 127 la
sută. Obţinînd succese însemnate şi
,în acitjglq, .cpmpanic, brigada a V-p
a reuşit să-şi realizeze planul anual
de harilri în^pfoporţîe de' 115 Ta"istităl,
siţuîndu-se astfel pe primul loc în
întrecerea ce se desfăşoară între me­
canizatorii staţiunii.
JLa districtul
'9 vLFa-«i^iiLl©
In luna odombrie colectivul distric­
tului L Orăştic a obţinut realizări fru­
La întreţinerea curentă planul a fosl
{ realizat în proporţie de 100 la sută.
Tot în cursul Junei octombrie, în ca­
nomii în valoare de lei 1.158.
agricole. Numai echipa legumi­
colă de la G.A.C. din această
localitate, formată din 20 colec­
nit de peste 150.000 lei. Sau mare de femei la cercurile agro­
încă un exemplu. La propune­ zootehnice. Ele nu au urmărit
au produs 4.928 pui, aducind un
venit gospodăriei de peste 10.000
lei.
Dar, evidenţiind succesele ob­
ţinute, atît referatul cît şi to­
varăşele care au luat cuvîntul
la consfătuire, au arătat o serie
de lipsuri în activitatea comi­
tetelor şi comisiilor de femei.
Astfel, vorbind despre cercurile
de citit, s-a arătat că au mai
existat unele în care activita­
tea s-a dus sporadic, fiind lip­
site de îndrumarea şi controlul
comitetelor de femei (de exem­
plu în raionul Brad). De aseme­
nea, comitetele şi comisii­
le de femei nu s-au preo­
cupat cu suficient simţ de
răspundere de atragerea unui şi
mai mare număr de femei în
activitatea cultural-artistică, nu
au acordat atenţia cuvenită co­
laborării cu conducerile insti­
tuţiilor culturale de la oraşe şi
sate în întocmirea şi prezenta­
rea programelor cultural-edu­
cative.
Comisiile de femei din între­
prinderi s-au preocupat prea
puţin de organizarea unor pro­
grame specifice femeilor, de
completarea studiilor de cultură
generală a muncitoarelor, orien-
tindu-se mai mult spre activi­
tatea practică. Astfel, la clu­
buri au fost organizate cursuri
de croitorie, broderie etc. şi mai
puţine cursuri de îmbogăţire a
cunoştinţelor de cultură gene­
Simpozioane pe ace-
alte localităţi din re­
giune.
T. TRAIAN
corespondent
§p ecfacol prezentai
de c ei m ci
De curind, biblioteca comunală din
Luncoiul de Jos, raionul Brad, în co­
laborare cu conducerea şcolii de 7 ani
a organizat cu elevii claselor I—IV,
dramatizarea basmului „Sarea în
bucate“ de P. Ispirescu.
La spectacolul prezentat de micii
artişti amatori au participat peste 2UU
de spectatori,, aplaudînd cu căldură
¦reuşita interpretare.,. ,
B. FLORESCU . Clţiva călători au vrut să re-
corespondent j clame acest lucru la staţia din
B I N E AR F I D A C A . .
...conducerea I. R. T. A. Hune- minului cultural din satul Chi-
doara ar lua măsuri pentru a titl. In acest fel, cu siguranţă
pregăti de iarnă şi autobuzele ar luat măsuri şi de pregătirea
care circulă pe ruta Hunedoa- localului în vederea iernii şi de
ra-Călan-Boşorod şi retur. La repararea aparatului de radio
aceste autobuze mai sînt şi în pe care cetăţenii doresc sâ-1 as-
prezent geamuri sparte, iar uşi- culte.
le defecte stau deschise în tim-
pul mersului.
...Sfatul popular al comunei ...s-ar satisface cerinţa locui-
Boşorod s-ar îngriji mai mult torilor din Cugir, de a se pune
de bunul mers al activităţii că- ^ p u n c t
In ceea ce priveşte munca la
sate, comitetele şi comisiile de
femei aveau posibilităţi de a
cipării în masă a femeilor la
acţiunile organizate de căminul
cultural în sprijinul gospodăriei
agricole colective. De aseme­
nea, munca de educare a colec­
tivistelor în spiritul participării
efective şi permanente la mun­
cile gospodăriei agricole colec­
tive, nu a fost peste tot in aten­
ţia comitetelor şi comisiilor de
femei. Numai aşa se explică
faptul că în unele localităţi fe­
meile tinere nu participă la
muncă sub pretext că se ocupă
de gospodăria personală (de
exemplu, la Minerău, Sintim-
bru etc.).
Una din lipsurile principale
in munca comitetului regional
şi a comitetelor raionale şi oră­
şeneşti ale femeilor, este aceea
că nu au urmărit permanent
activitatea comisiilor de femei,
munca de îndrumare şi control,
rezumîndu-se doar la organiza­
rea adunărilor de dări de seamă.
Participantele la discuţii au
mai ridicat şi alte probleme le­
gate de activitatea comitetelor
şi comisiilor de femei, făcind
totodată propuneri preţioase
pentru activitatea de viitor.
In încheierea consfătuirii, bi­
roul Comitetului regional al fe­
meilor, ţinînd cont de aceste
propuneri a prezentat un plan
de măsuri cu privire la îmbună­
tăţirea muncii politice şi cultu­
ral-educative în rîndul femei­
lor.
V. CH1Ş SUS: Volga, Volga.
p* i m
j MM/nJ A T / y ÇL â *
10 grF
Să se manifeste grija cuvenită
faţă de transportul nostru ia locui de muncă
Pentru transportul muncitori­
lor şi funcţionarilor Exploatării
miniere Deva la uzina de pre­
parare, I.G.O. Deva a pus la
dispoziţie autobuzul nr. 50.151
HD. Maşina este frumoasă, con­
fortabilă, dar şoferii care o con­
duc nu-şi fac în mod conştiin­
cios datoria.
Conducerea I.G.O. Deva, (di­
rector Ostaficiu Mircea), a fost
anunţată de nenumărate ori
prin adrese, telefoane şi verbal,
că maşina ce ne-a fost pusă la
dispoziţie întîrzie sistematic
cite 10 pînă la 30 minute faţă
de orarul stabilit. Ea este pro­
gramată să ajungă în strada
Călugăreai la ora 6,10 minute
O c e rin ţă le g itim ă
Satul Nădăştia Inte- pe stradă a fost luat
rioarâ a fost electrificat de către Sfatul popular
aj comunei Hă.şdat şi
încă din anul 19->0. De
atunci şi pînă în luna folosit la arie. Rău este
iunie a anului 1960 au că nici pînă acum fi­
existat becuri şi pe rul respectiv n-a mal
stradă. In anul trecut fost montat pe stradă.
însă, firul electric de
„Cu musca pe căciulă“
In dimineaţa silei de 6 no-
iembrie, cu autobuzul care plea-
că la orele 9 dimineaţa din
Deva, călătoream la Hunedoa-
ra. La Sintuhalm se urcă un
nou pasager. Taxatoarea ii cere
pină la Peştlş 3,50 lei. Omul
plăteşte. Bilet însă nu i se dă.
Tîrziu, cetăţeanul respectiv in-
sistă şi primeşte biletul. La
Cristur se urcă alţi trei cală-
tori. Plătesc, dar nu primesc
bilete. Merg, cum s-ar zice, pe
blat“. Taxatoarea se face că
uită. Dar „uitarea“ ei nu este
intîmplătoare. Seamănă a... ne-
cinste.
ILIE CIOCADE
corespondent
n
şi 23 August). Pentru aceasta,
conducerea I. G. O. trebuie să
completeze mai întîi becurile 'de
pe străzi şi apoi să lase lumina
să ardă noaptea şi nu ziua cum
10 NOIEMBRIE 1961
Programul 1 : 6,30 Jocuri popu­
lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului:
Corectarea defectelor de vorbire la co­ Programul I I : 12,15 Muzică popu­
pii ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
Prietena noastră cartea: „Nopticica“
de Leonid Panteleev; 10,45 Muzică
uşoară din Guba; 11,42 Solişti şi for­
maţii de tineret; 14,00 Interpreţi de
muzică uşoară din ţări socialiste;
14,30 Gintă orchestra de muzică popu­
lară „Doina Moldovei“ a Filarmonicii
de Stat din Ia ş i; 15,50 Din cîntecele
tineretului lum ii; 16,15 Vorbeşte Mos­ 18,05 Formaţii artistice de amatori
cova I ; 18,30 „Gine-i amicul“. Din
schiţele lui Garagiale; 19,00 Jurnalul
satelor; 20,20 Noapte bună, copii.
„Gutia cu scrisori“ de Jeannc Gon-
10 NOIEMBRIE 1961
DEVA: Raidul V ărgat; HU­
NEDOARA: El Halcim ; PETRO­
ŞANI : Omul nu se p re d ă ; Cer
senin ; SEBEŞ : Alba Regia ;
ALBA IULIA : La începutul se­
colului ; Alexandru Nevski; SI-
MERIA: Primul raid spre ste­
le ; HAŢEG : Cer senin ; ORĂŞ­
TIE : Două v ie ţi: BRAD: Ce-
rasella ; LONEA : Strada Pre­
riilor : TEIUŞ : Poveste nordică;
ZI.ATNA : Pe cărările junglei ;
ILIA : Oocoşatul; APOLDUL DE
Nr. 2138
yy
şi vine zilnic între orele 6,20—
6,35 minute. Datorită acestui
fapt, sîntem nevoiţi să aştep­
tăm sosirea maşinii în frig 20-30
de minute, întîrzieni de la lu­
cru, pierdem timp preţios din
producţie. Această sîtur 'A
dăinuie de mal bine de - două
luni.
Considerăm că este de datoria
Sfatului popular al oraşului re­
gional Deva, să ia măsuri pen­
tru ca conducerea I.G.O. să ma­
nifeste grija cuvenită faţă de
transportul nostru la locul de
muncă.
UN GRUP DE MUNCITORI
DE EA EXPLOATAREA
MINIERA DEVA
Cetăţenii din Nădăştia
Inferioară se întreabă 5
cînd vor fi luate mă­
suri de iluminare a
străzii ‘i
CAROL'BUDIUL
corespondent
Hunedoara. Simţindu-se insa cu
„musca pe căchilă“, taxatoarea
s-a dat jos din autobuz, fără
a mai merge pînă la ultima
staţie. Este şi asta o m etodă!
s-o fi dus să numere „ciubu-
cui“.
Judecind lucrurile prin priz-
ma unor asemenea fapte, soco-
cg esţe necesar: să se in-
tărească controlul asupra mun-
C22- desfăşurate de către taxa-
torii de pe autobuzele Deva—
Hunedoara şi, atunci cină se
întîlnesc asemenea oameni, să
fie traşi la răspundere cu toată
seriozitatea. Oameni care nu-şi
fac cinstit datoria, nu au ce
căuta în asemenea funcţii.
se întîmplă, 3estul de des, în
prezent.
...toate conducerile întreprin­
derilor şi instituţiilor din ora­
şul Sebeş ar lua măsuri să se
ridice la timp abonamentele de
la centrul de difuzare a presei.
Deşi s-a întocmit un program
în care s: a precizat ora la care
se pot ridica ziarele, mai sînt
unele colective ca fabrica „Sebe­
şul“, Sfatul popular raional şi
D.C.A., care nu ridică şi nu di­
fuzează abonamentele în ziua
sosirii lor.-
ROMAN BUŞTEA
corespondent
¦\ !
RADIO
tra s ; 21,30 Muzică uşoară; 00
Goncert popular,
lară romînească; 13,30 Gronică dc
uzină; 14;03 Arii şi duete din ope­
rete; 16,50 Curs de limba rusă; 17,35
Muzică populară din R.P. Polonă;
participante la ccl de-al Vl-lea Gon-
curs pe ţa ră ; 18,30 Din viaţa de
concert a Capitalei; 19,30 Teatru la
microfon: „Lizzie Mac-Kay“ — adap­
tare radiofonică după piesa lui J. P.
S artre; 21,45 Muzică populară romî­
nească; 23,15 Goncert de muzică
uşoară. / N ţ’
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7ţpk;
10,00; 11,00; 13,00; 15,00; ‘ Î7.00;
20,00 ; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30;
23,15 (programul II).
-O -
KÎHorol<M |i<:
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ umedă cu cerul mai
mult acoperit. Vor cădea ploi slabe.
Temperatura staţionară, ziua va fi
cuprinsă între 7 şi 12 grade iar
ncapfea între 3 şi 7 grade. Vînt po­
trivit din sectorul vest şl Sud-vest,
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă cu cerul nbros ¦şl
temperatura staţionară.