Page 31 - 1961-11
P. 31
tVr. 2138 DRUMUL SOCIALISMULUI nnct
1
Activitatea de partid — mai Pregătiri de iarnă P U B L IC IT A T E
organizată, mai eficientă! In secţorul forestier, ca; peste luat măsuri de aprovizionarea T ~ r r - ' t — ' t—>r i p p p p p p r~>/¦—*r~>i—11—*r*i—' *—1 r~j
tot de aitfel, în prezent se des magaziilor cu materiale tehn
Complexul C.B’.R. Teiuş—Coş- organizatorice propuse, ceferiştii mai persistă pe alocuri. Desco făşoară mari lucrări de pregă ce, unelte, piese de schimb şi KJ
lariu este un nod principal de reviziei de vagoane Teiuş, a a- perirea şi lichidarea lor duce în tire în vederea iernii. La în tre combustibil pentru mecanisme
cale ferată. Pe aici trec zilnic ră ta t tov. Gh. Stoica, şi-au luat mod implicit la îmbunătăţirea prinderea forestieră Sebeş, îm le din pădure. CLîn trep rin d erea de industrie locală ]
preună cu organele cooperaţiei,
zeci de trenuri de călători şi de angajamentul să realizeze sar activităţii de viitor. s-au stabilit magazinele care O atenţie deosebită s-a acor „V iS IL E R O M T Â “
vor fi aprovizionate de pe acum dat şi pregătirii condiţiilor de
marfă. De aceea, munca fiecă cinile de plan anuale în 11 luni. E drept, au arătat tovarăşii cu stocuri suficiente de alimente. muncă. In acest sens, pentru' din Haţeg
rui ceferist în parte este de m a Pentru aceasta fiecare membru Vaier Domşa, Nicolae Cristea transportul materialului lemnos
re răspundere. Fiecare se stră şi candidat de partid, are sar şi alţii că în cadrul complexu Astfel, în magazinele de pe cu autocamioanele din parche produce şi desface mărfuri prin unifăfile
duieşte să asigure regularitatea cini concrete de îndeplinirea lui, în ce priveşte munca de edu Valea Sebeşului, ca Ciban, Oa- tele puse în exploatare după 1 comerciale de staf si cooperatiste :
circulaţiei trenurilor în cele mai obiectivului propus. şa, Prigoana, Bistra, unde acce octombrie, se amenajează dru
caţie, s-au făcut multe lucruri sul cu camioanele pe timp de murile de acces şi sînt în con
bune condiţiuni de siguranţă. Birouri'e organizaţiilor de bune. Dar aceasta nu înseamnă iarnă este întrerupt, s-au ame strucţie rămpile pentru încărca
de partid au spus mai mulţi najat magazii pentru păstrarea re din depozitele intermediare.
După 9 luni din acest an co tovarăşi, nu s-au limitat nu că s-a făcut totul. Sînt încă ca alimentelor, s-au amenajat be Muncitorilor de la plutirea lem € mobilă, de bo cătăfleş
lectivele de muncă din cadrul mai să dea sarcini fiecărui zuri de indisciplină în procesul ciuri pentru depozitarea carto nului pe'rîul Sebeş li s-a pus la
membru şi candidat, ci, perio filor, zarzavaturilor şi legume dispoziţie cisme lungi şi haine • mobilă cam ere
i’.oţnplexului au raportat depă- dic, au analizat modul cum a- de producţie. Şi aceste cazuri lor. de protecţie.
/ drea indicilor de plan ce le-au ceştia şi-au îndeplinit sarcinile com bin ate;
se petrec tocmai acolo unde bi Magazionerii Irimie Bogdan şi Cu toate că pregătirile 'de
'enit. în urma rezultatelor ob încredinţate. Aşa s-a procedat rourile organizaţiilor de bază au Vasile Moga, împreună cu maiş iarnă se desfăşoară în condiţiuni • diferite tipuri de dorm eze; j
ţinute, colectivele reviziilor de manifestat lipsuri în activitatea trii de exploatare Dumitru Ba- bune, sint şl unele aspecte n e
vagoane Coşlariu şi Teiuş, sta la Depoul de locomotive, Staţia lor. Aşa, de exemplu, biroul or nu, Mihai Romoşan şi alţii au gative. La puhCtul Tău, unde
Coşlariu, revizia de vagoane stabilit împreună necesarul de este sediul sectorului de exploa
ţiilor C.F.R. Teiuş şi Coşlariu Teiuş şi în alte unităţi. In felul ganizaţiei de bază de la revizia alimente pe timpul de iarnă, în tare Oaşa şi magazia interme € divanuri-pat; ^
şi depoului de locomotive Teiuş, acesta— au arătat tov. loan funcţie de numărul m uncitori diară a cooperaţiei, nu s-a reu
au primit diplome de onoare Buţu, Alexandru Mareş, Emil de vagoane din Coşlariu nu a lor care vor lucra în parchetele şit pînă în prezent să se repa • scauue-fotolli ta p isa te ; *1î
aplicat în activitatea sa princi din raza magaziei de alimen re şi amenajeze un beci încăpă
ale C. C. al Sindicatului munci te Oaşa şi Ciban. tor pentru depozitarea cartofi • dulapuri cu trei uşi;
torilor din transporturi şi ale piul muncii colective. De aceea, lor şi zarzavaturilor pe timp de
activitatea acestuia nu s-a ri Tot pentru a asigura munci
torilor condiţii bune de viaţă în iarnă. Atît sectorul Oaşa cît şi
Departamentului C. F. R., fiind dicat la- nivelul sarcinilor. Şi perioada de iarnă, conducerea 1
întreprinderii, împreună cu ser organele cooperaţiei Şugag a- 1
declarate unităţi fruntaşe in Conferinţa organizaţiei tocmai aici au avut loc abateri viciul de aprovizionare, a în
munca pe regionala C.F.R. Ciuj. de la disciplina în muncă. Ase tocmit un plan de măsuri p ri runcă vina unul pe celălalt, in € dulapu ri biblioteci etc« i
vind pregătirea cabanelor, în 1
De asemenea, districtul Coşlariu de partid de ia Complexul menea abateri de la disciplina care s-a prevăzut, printre altele, loc să treacă împreună la re
a fost declarat fruntaş pe tri de producţie s-au manifestat şi completarea geamurilor sparte, U U U u /U ii
repararea sau înlocuirea sobelor zolvarea practică a problemei.
mestrul II a. c. pe regionala C.F.R. Teiuş-Coşlariu în cadrul staţiei C. F. R. Teiuş.
C. F. E. Cluj. Sînt rezultate cu Discutînd despre aceste aba necorespunzătoare, completa Este necesar în acest sens, ca cei
care ceferiştii de aici se mindresc teri tov. Iacob Lazăr, de la re rea cazarmamentului etc. S-au în drept să ia de urgenţă mă
Ionaş şi alţii — s-a întărit spi vizia Coşlariu, Nicolae Tănase, suri.
pe bună dreptate.
CLEMENT BODEA
ritul de răspundere al membri din staţia C.F.R. Teiuş şi alţii, Exploatarea minieră M u n c e l
In centrul activităţii, lor şi candidaţilor de partid. corespondent
au apreciat că este necesar în A N U N Ţ Ă CÂ
n Un accent însemnat s-a pus viitor să se pună un accent mai
sarcinile de plan şi pe informarea membrilor şi mare pe educarea socialistă a ANGAJEAZĂ PERSONAL j
a candidaţilor de partid, a ac tuturor lucrătorilor complexului.
In centrul dezbaterilor confe tivului fără de partid. Docu Trebuie îm bunătăţită frecvenţa
rinţei organizaţiei de partid din mentele şi hotărîrile partidului la învăţămîntul de partid, să
complexul C.F.R. Teiuş—Coşla- au fost dezbătute în cadrul adu fie organizate tot mai multe
riu au stat căile şi metodele ca nărilor generale şi a adunărilor conferinţe în acest scop, etc. pentru atelier mecanic, în următoarele meserii:
re au condus la obţinerea unor deschise. Pesfe sarcina de plan la desfacere
'Mai mulţi tovarăşi au apre — Lăcătuşi mecanici
asemenea succese cit şi posibi — Electricieni — electro —
lităţile existente pentru îmbu Organizaţiilor de masă, ciat că dacă în general tinere In fiecare trimestru din acest an, o deservire cît mai conştiincioasă.
tul a fost atras în îndeplinirea planul de desfacere al magazinului mixt Succese importante pe linia depăşirii lăcătuşi
nătăţirea continuă a muncii de din satul Soimuş a fost depăşit cu — Mecanici întreţinere mo
viitor. Delegaţii şi invitaţii la atenţia cuvenită! sarcinilor de plan, apoi prea 25-30.000 lei. La aceasta a contribuit în planului au fost înregistrate şi în lu
puţin s-a făcut pentru educarea mare măsură gestionarul Ioan Păcura- na octombrie cînd sarcina de plan la toare Diesel
conferinţă au dezbătut cu mul La obţinerea succeselor de lui. Este cu totul nesatisfăcă ru care s-a străduit să aprovizioneze desfacere pe magazin a fost depăşită — Tractorist — rutierist
tă răspundere munca comitetu pînă acum a contribuit şi fap toare munca desfăşurată pentru magazinul cu mărfurile cele mai mult cu 20.000 lei.
lui de partid, a membrilor şi tul că atît comitetul de partid organizarea timpului liber al solicitate de colectivişti şi să asigure
candidaţilor de partid pentru cît şi organizaţiile de bază au tinerilor. Clubul muncitoresc din AURELIA CERCEA
îndeplinirea sarcinilor economi îndrum at şi controlat în perma Teiuş nu s-a străduit să-i atra
corespondentă
ce. In cuvîntul lor delegaţii au nenţă organizaţiile de masă. gă pe tineri la diferite activi
arătat că a crescut mult con Organizaţiile de masă au fost tăţi cultural-artistice. Joile de
ştiinţa oamenilor muncii din îndrumate să aibă în centrul tineret nu au întotdeauna un
complex, că membrii şi candida activităţii lor munca pentru în caracter educativ.
ţii de partid s-au dovedit a fi deplinirea sarcinilor de plan.
la înălţimea sarcinilor, mereu Periodic, comitetul de partid, în -ir Cererile de angajare se prezintă la sediul
în fruntea întregului colectiv, plenarele sale sau în şedinţele EXPLOATĂRII MINIERE MUNCELUL MIC,
Luind cuvîntul pe marginea raionul llia, telefon Brănişca 13, însoţite de o„’ .?\
reuşind astfel să mobilizeze la de birou, a analizat pe rînd dezbaterilor din cadrul confe diplomă de absolvire a unei şcoli profesionale i
îndeplinirea sarcinilor pe toţi munca comitetelor sindicale din rinţei de dare de seamă şi ale sau carnet de calificare.
muncitorii, tehnicienii şi ingi unităţile complexului. La fel a
geri din complexul C. F. R. Lămuriri suplimentare se vor da la sediul
nerii. fost analizată şi activitatea or Teiuş—Coşlariu, tov. Ioan Măr- expoatăris.
Pentru buna desfăşurare a ganizaţiei U.T.M. Ca urmare, gineanu, secretar al Comitetu
muncii sale, a cuprinderii uni comitetul sindicatului a organi
tăţilor din complexul C. F. R. zat mai bine întrecerea socia lui raional de partid Alba, a Gheorghe Clej
scos în evidenţă succesele re sprijină din plin
Teiuş—Coşlariu, comitetul de listă şi pe profesii. In întrecere lucrul minerilor
partid şi-a repartizat membrii sînt cuprinşi peste 90 la sută purtate de ceferiştii de aici. El din abataje. Ca
săi în aşa fel ca fiecare să ră s din ceferiştii complexului. La a făcut în continuare o serie de şef de echipă
pundă de 1-2 organizaţii de ba depoul de locomotive C. F. R. în atelierul me
ză. îndrum ate şi controlate în Teiuş, de pildă, s-au format bri- recomandări privind antrenarea canic din sub dţ|r*r*T O * IlU 1 l • A i '' V..;-.
permanenţă, organizaţiile,. şi . găzi de înaltă calitate. întrece masei de oameni ai muncii la teran al secto
grupele de partid şi-au îndrep- rea socialistă fiind bine organi rezolvarea sarcinilor de plan rului minus 150 1 CENTRUL ŞCOLAR AOR8COL C8ACQVA
Musariu, al E.M.
' tâ t ''ătenţia spre problemele zată, a făcut ca numărul fru n ta cît şi la întărirea vieţii interne Barza, el repară
cheie ale procesului de produc şilor în producţie să crească. de partid, a ridicării muncii de la timp şi in
ţie. in scopul generalizării me bune condiţii RAIONUL DETA, REGsUMEA BANAT
Astăzi toate unităţile complexu educaţie comunistă, conducerii utilajele.
todelor, şi a experienţei îna lui C.F.R. Teiuş—Coşlariu sînt de către partid a organizaţiilor A NUNŢ 1
intate în munca de partid, cu sarcinile de plan îndeplinite de masă şi altele. lată-l in cli
la plenarele comitetului de şi depăşite. Astfel, după 9 luni şeu reparînd un UN NOU EXAMEN DE ADMITERE IN
partid din complex au fost in de activitate, colectivul com In urma dezbaterilor, confe perforator.
plexului a depăşit sarcinile de Ş C O A L A T E H N I C Ă DE MA I Ş T R I
vitaţi de fiecare dată toţi se: rinţa a adoptat o hotărîre. Prin Foto E. Berghiau ZOOTEHNIŞTI Şl MAIŞTRI AGRICULTORI
cretarii organizaţiilor de bază. plan la producţia’ globală cu 7,40 măsurile preconizate a se lua, în t r e 15 — 18 n o ie m b r ie 1961
Ca urmare, remarcau în cuvîn
tul lor tov. Cornel Cătană şi Be- la sută. Prin folosirea metode prin înfăptuirea lor, activitatea
la Soloşi, organizaţiile de partid lor înaintate de muncă, intro din cadrul complexului C.F.R.
îşi desfăşoară activitatea mai ducerea tehnicii noi şi gospodă Teiuş — Coşlariu va în
rirea combustibilului şi a ma
organizat, după planuri de terialelor, pe întreg complexul registra succese şi mai fru
muncă bine întocmite, cuprin- s-au realizat economii la preţul moase în viitor. Aici exis
zînd problemele cele mai im por
tante. Datorită faptului că în de cost în valoare de peste tă un colectiv de oameni Se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale
cadrul adunărilor generale s-au 300.000 lei. harnici, hotărîţi să dea viaţă cu 2 ani vechime în producţie, cu stagiul militar
satisfăcut, sau neîncorporabil pe perioada şco
analizat problemele la ordinea Mutica politico-educativă, sarcinilor ce le-au fost trasate larizării (3 ani).
zilei, participarea la discuţii a de cel de-al Ill-lea Congres al
Informaţii suplimentare Ciacova telefon 4.
comuniştilor a fost mare. Sînt pe o treaptă mai înaltă P. M. R.
multe exemple de propuneri şi S-a ales apoi comitetul de
măsuri luate în scopul îmbună Fiecare vorbitor a scos în e- partid al complexului C. F. R.
videnţă succesele repurtate. Pe Teiuş—Coşlariu. Ca secretar a
tăţirii procesului de producţie,
în urma dezbaterilor din orga comunişti îi caracterizează însă
nizaţiile 'de partid. Ca u r spiritul combativ, ei scot la fost ales tov. Ioan Man.
mare a măsurilor tehnico- iveală cu curaj şi lipsurile care V. FURIR
SPORT. SPORT • SPORT Exploatarea minieră Barza
yf- aveau viza U.C.F.S. pe carnete, Manifestări şi competiţii sportive A N G A JE A Z Ă IM ED IA T
pe anul 1961—1962 ; meciul din
de% Campionatul regional tre Recolta Miercurea — Ştiinţa 4 tractorişti rutierişti
Petroşani, din etapa a V-a (re
CATEGORIA II-A zultat pe teren 2-1 pentru Ştiin Consiliul orăşenesc U.C.F.S. profesionale din Petroşani s-au Asigurăm cazarea la căminele mun
ţa Petroşani), a revenit cu 3-0 Petroşani, cu sprijinul comisii întrecut în cadrul unui frumos citoreşti, cantină şi salar c o n fo rm
Aurul Zlatna —- Recolta nifestă şi unele brutalităţi mai formaţiei din Miercurea, pentru lor de resort, a organizat în concurs de atletism. îm bucură normelor republicane.
ales din partea oaspeţilor. Cons faptul că echipa din Petroşani cinstea zilei de 7 Noiembrie o tor este faptul că în ciuda tim
Miercurea 7-0 (2-0) tructorii din Hunedoara egalea a substituit doi jucători; me serie de manifestări şi compe pului nefavorabil s-au obţinut Solicitanţii se vor adresa Exploatării
ză în ultimul minut prin Drosus. ciul dintre Aurul Certej — Mu tiţii sportive. La aceste între unele rezultate bune. Demn de miniere Barza— serviciul cadre, comuna
In ultimul meci al turului, reşul Şibot, desfăşurat în etapa ceri au participat un mare nu evidenţiat este aportul adus de Crişcior, raionul Brad, regiunea Hune
Aurul Zlatna a obţinut o victo A condus corect Lovas (Deva). a V ll-a (rezultat pe teren 0-0) măr de sportivi. profesorii de educaţie fizică în doara.
rie concludentă. Scorul putea fi I. ANGHEL, a revenit cu 3-0 echipei Aurul mobilizarea tinerilor atleţi, lată
mai mare, dar gazdele au ratat Certej, deoarece echipa din Şi Iată cîteva aspecte de la a- şi cîteva din rezultatele tehnice WNAAAA^^
încă cel puţin 8 ocazii. In p ri corespondent bot a folosit trei jucători fără ceste competiţii. înregistrate. 80 m. plat fe te :
ma repriză ambele echipe se an legitim aţie; meciul dintre Au Magdalena Nemeş (Elevul Pe întreprinderea de explorări
grenează intr-un joc confuz fă Mureşul Vinţul de Jos — Ştiin Popice troşani) — 11" 5/10 ; 100 m. plat „Lupeni•ii
ră orizont cu execuţii tehnice rul Zlatna — Ardealul Teliuc, b ăieţi: Mircea Rusu (Elevul Lo-
greşite. După pauză Aurul Zlat ţa Petroşani 2-1 (2-1) din etapa a IlI-a (rezultat pe întrecerile de popice s-au des nea) — 13“ ; 200 m. plat b ăieţi: cu sediul în LUPENI strada Avram fartcu nr. 1
na joacă mai legat şi domină. teren 3-0 pentru Aurul Zlatna), făşurat pe arena din Vulcan. In Sorin Vîjdea (Şcoala medie Pe
Meci frumos, care a plăcut a fost omologat cu scorul de cadrul întrecerii s-au întîlnit e- troşani) — 26“ ; 500 m. plat fe ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
Au înscris : Barbu (min. 18 şi spectatorilor. Victoria gazdelor 3-0 în favoarea echipei Ardea chipele Minerul Vulcan şi Jiul te : Elena Lugoja (Şcoala profe
79), Dudaş (min. 24) Tarapan este pe deplin meritată. In re lul Teliuc pentru motivul că Petroşani. Minerul Vulcan a reu sională Petroşani) — 1’ 43“ 2/10; - S T R U N G A R I IN F IE R
(min. 54 şi 80), Hang (min. 70) priza a n - a ambele echipe au jucătorii de la Aurul Zlatna nu şit să cîştige această întrecere lungime fete : Magdalena Nemeş
şi Florea min. 73). luptat mult pentru a înscrie, au avut viza U.C.F.S. pe anul cu 2.289 — 2.145 lemne dobo- cu salariul între limitele 3,30 - 5,35 lei ora
' A condus corect Emil Pancu dar apărările au fost la post. 1961—1962. rîte. Cea mai bună comportare — 4,80 m. ; lungime b ăieţi:
(Alba Iulia). S-au remarcat Josan, Neaga, a avut-o iosif Balogh (Jiul) care — ŞO FER I U. T„ O . S .
Udrea şi Fleaca de la gazde şi In urma acestor hotăriri, cla din cele 100 bile mixte (50 plin, Sorin Vijdea — 5,09 m ; greu
GH. C1MPEANU Popescu de la oaspeţi. 50 izolat) a realizat 420 lemne cu salariul 3,45 lei ora
samentul categoriei a H-a ara doborîte. tate b ăieţi: Lucian Popescu Solicitanţii se vor prezenta de urgenţă cu
corespondent Arbitrul Ştefan (Simeria) a tă astfel:
condus bine. Şah (Şcoala medie Petroşani) 10,20 actele de calificare la sediul întreprinderii,
Ardealul Teliuc — Construc serviciul organizarea muncii.
GH. ŞIMONCA La Lupeni, în sala clubului m .; greutate fete • Lia Duncea
torul Hunedoara 1-1 (1-0) Minerul, s-a desfăşurat o între
corespondent cere la şah. Cele 4 echipe, for (Şcoala medie Petroşani) 8,56
In prima parte gazdele do mate din cîte 4 băieţi şi o fată,
mină mai mult şi înscriu prin Aurul Certej—Victoria Dobra şi-au disputat întîietâtea. Au m. ; suliţă b ă ie ţi: Lucian Po
Vasilov. La reluare jocul este 3-0 (neprezentare) participat echipele Energia Pa-
mult mai echilibrat, dar se ma roşeni, Minerul Lupeni, Prepa pescu — 35,80 m. ; disc b ă ie ţi:
Mureşul Şibot—Voinţa llia ratorul Lupeni şi Straja Lupeni.
3-0 (forfait). Nesuferind nici o înfringere, e- Mircea Băreanu (Şcoala medie
chipa Preparatorul Lupeni s-a
De la comisia regională de fotbal CLASAMENTUL situat pe primul loc, cîştigînd Petroşani) 28,90 m. ; disc fete :
astfel întrecerea.
Comisia regională de fotbal, colta Miercurea, deoarece echi 1. Retezatul Haţeg 98 0 1 19: 6 10 Clara Eisler (Şcoala medie Pe
luind în discuţie contestaţiile pa din Şibot a folosit un jucă Atletism
depuse de unele echipe din ca tor netrecut în foaia de arbi 2. Aurul Zlatna 105 3 2 33: 0 13 troşani) 21,20 m. ; ştafeta 4x100
tegoria a II-a a campionatului traj ; meciul dintre Recolta Pe stadionul Jiul, peste 150 3e
regional de fotbal a hotărît : Miercurea — Voinţa llia din 3. Gonstr. Huned. 105 3 2 28: 9 13 tineri elevi de la şcolile medii şi m. a revenit clasei a X l-a a Şco
meciul dintre echipele Recolta etapa a Vl-a (rezultat pe teren
Miercurea — Mureşul Şibot, din 5-4 pentru Voinţa llia) a fost 4. Mureşul Vinţ 105 t 4 15:21 11 lii medii din Petroşani cu 54“
etapa a Ill-a (rezultat pe te omologat cu rezultatul de 3-0
ren 2-1 pentru Mureşul Şibot), în favoarea echipei Recolta 5. Ardealul Teliuc 84 2 2 21: 9 III 3/10, iar ştafeta 4x100 m. fete
a fost omologat cu rezultatul Miercurea, deoarece echipa din
de 3-0 în favoarea echipei Re llia a folosit jucători care nu 6. Aurul Gertej 104 2 4 18:19 10 a revenit tot clasei a X l-a a Şco
7. Ştiinţa Petroşani 8 4 1 3 10:11 9 lii medii Petroşani cu 60“ 3/10.
8. Recolta Miere. 83 1 4 13:18 7 STAICU BĂLOIU
corespondent
9. Mureşul Şibot 103 1 6 11:25 7
10. Voinţa llia 92 0 7 7:30 4
11. Victoria Dobra 80 0 8 2:20 0