Page 32 - 1961-11
P. 32
pag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2138
iaw«*ar?»» rg3^aapgflvra.c^ •.•¦ayg’yawnaaffgi^muty^fl.'aa«
Telegrame de felicitare ULTIMEIS ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
primite de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Oti prilejul împlinirii a 60 de ani de la naştere, M ijloacele de Informai"® trebuie Plenara C. C. Partidului
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a mai primit telegrame de să fie puse în slujba păcii Socialist di aponía r %
felicitare din partea tovarăşului Antonin Novofny, prim-secre-
tar al C.C. al 3P.C. din Cehoslovacia şi preşedintele Republicii
Socialiste Cehoslovace, tovarăşului j. Ţcndenbal, prim-secretar
al C.C. al P.T.R.M., şi tovarăşului J. Sambu, preşedintele Prezi
diului Marelui Hural (Popular âl R. P. Mongole, C.C. al Parti
dului Comunist din Argentina, C.C. al Partidului Comunist
din 'Austria, tovarăşului Viile Pessi, secretar general al P arti
dului Comunist din Finlanda, C.C. al Partidului Comunist din
Indonezia şi a lui Iosip Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugosla
via.
(Agcrpres)
O»IV. Ü. Am Receptat d e z b a te rile în Şedinţa Cosasilitalul Executiv a l li.IV.E*S.C.O. TOKIO 8 (Agerpres). — pentru a se opune „poliL---.^ e
TAjSS transmite forţă“ a statelor imperft?'.. e.
problem a lic h id ă rii PARIS 8 (Agerpres). — tru ca mijloacele de informare nale în vederea interzicerii fo Noi, a declarat Saburo Eaa,
Problema măsurilor în vede să fie în slujba păcii. Altele, ca, losirii mijloacelor de informare Criza care caracterizează ac sprijinim sub toate aspectele
colonialism ului rea propagării ideilor păcii şi de pildă, Grecia, s-au mărginit pentru propaganda în favoarea tuala situaţie internaţională es- politica coexistenţei paşnice şi
a contracarării propagandei de la răspunsuri formale sau, aşa agresiunii şi urii între popoare. dezarmării generale dusă de U-
NEW YORK. 8. De la trimi se pe agenda actualei sesiuni: război a fost luată în discuţie cum au făcut-o S.U.A., Coreea Reprezentantul U.R.S.S. a pro 1? în esenţă criza întregii poli niunea Sovietică, politică care
şii speciali Agerpres : „Traducerea în viaţă a Decla la 7 noiembrie la şedinţa Con de sud şi Germania occidentală, pus să fie editată o publicaţie tici mondiale a imperialismului decurge din însuşi sistemul de
raţiei cu privire la acordarea siliului Executiv al U.N.E.S.C.O. la declaraţii mincinoase, potri specială a U.N.E.S.C.O., consa american, liderul lumii capita stat socialist.
In şedinţa de marţi după- independenţei ţărilor şi popoa După cum se ştie, Conferinţa vit cărora organele lor de in crată problemei luptei pentru
amiază a Adunării Generale a Generală a U.N.E.S.C.O. a sub formare nu ar desfăşura propa liste — a spus Saburo Eda, se Raportul prezentat de Sabu
O.N.U. au început dezbaterile relor coloniale“, problemă în liniat în rezoluţia sa că orga pace. cretarul general, al Partidului ro Eda face analiza situaţiei in
nele de informare „pot avea un gandă militară. ...Deşi discutarea problemei Socialist din Japonia în rapor terne din Japonia, relevă in
în legătură cu una dintre cele scrisă pe ordinea de zi la cere rol important în stabilirea unor A apărut straniu discursul re tul prezentat la plenara C.C. al tensificarea dependenţe} Japo
rea delegaţiei sovietice. relaţii de încredere, înţelegere nu s-a încheiat încă, a şi ieşit niei de S.U.A., a ofensivei reac-
mai importante probleme înscri şi colaborare paşnică între sta prezentantului S.U.A., Schuster, la iveală tendinţa reprezentan Partidului Socialist care s-a ţiunii japoneze. Trebuie să ne
te cu sisteme social-economice rostit la 7 noiembrie care a pre ţilor S.U.A. şi ai celorlalte ţări deschis la 7 noiembrie la Tokio. concentrăm toate eforturile, se
E23 diferite, contribuind implicit, în tins că hărţile bazelor militare membre ale N.A.T.O. de a se spune în raport, pentru creaijea
mod eficient, la întărirea pă ale N.A.T.O. cu săgeţi îndrep eschiva de la discuţii „neplă Saburo Eda a subliniat schim unei coaliţii populare antiimye-
O nouă agresiune Im perialistă cii“. tate spre Moscova, Leningrad, cute“ pentru ei. Delegaţii aces rialiste care va servi ca bi ă\.
Secretariatul U.N.E.S.C.O. a Sverdlovsk şi alte oraşe din tor ţări din Occident caută să barea raportului de forţe dintre pentru formarea unui guvern1
am eninţă Cuba U.R.S.S., hărţi publicate în pre dovedească că U.N.E.S.C.O. n-ar Uniunea Sovietică şi S.U.A., de democratic şi neutru.
încercat să stabilească cum este sa americană, n-ar reprezenta trebui să discute această pro străm area sistemului colonial,
— Declaraţia Partidului Popular Socialist din Mexic — decît „libertatea presei“, şi cu blemă, deoarece, pasămite, acea Saburo Eda a subliniat fali
tradusă in viaţă această rezolu totul absurde au fost încercările sta este o organizaţie culturală creşterea forţelor statelor neu mentul politicii economice a gu
MEXICO 8 (Agerpres). — iectatei agresiuni. Partidul aver reprezentantului vest - german tre. El a declarat că toate a- vernului Ikeda şi înrăutăţirea
Partidul Popular Socialist tizează că aceste acte agresive ţie în ţările membre ale von Siemson de a abate aten şi nu politică. cestea duc la adîncirea crizei
împotriva suveranităţii Cubei sistemului capitalist şi a impe condiţiilor de viaţă ale oame
din Mexic a dat publicităţii o conduse şi finanţate de guver U.N.E.S.C.O. ţia de la propaganda revanşar rialismului şi că tocmai de a- nilor muncii japonezi:
declaraţie în care demască noul nul S.U.A. pot avea urmări se ceea S.U.A. duc politica agra
plan ai agresiunii imperialiste Lucrările plenarei continuă.
vării situaţiei internaţionale.
Raportorul a arătat în con
tinuare că ţările socialismului,
care apără pacea, sînt nevoite
să-şi sporească puterea militară
împotriva Cubei. rioase nu numai pentru relaţi Examinarea răspunsurilor la dă deşănţată din Germania oc Evenimentele din Ecuador
După cum se spune în decla ile inter-americane dar şi pen apelul Secretariatului arată că cidentală prin atacuri calomni
tru situaţia internaţională în ţările socialiste şi unele ţări ne oase împotriva Uniunii Sovie H) Diefaio rul Ib arra a demisionai @ Carlos Arosemena a fosf proclamat
raţia publicată în ziarele „El ansamblu. utre fac cu adevărat totul pen- tice.
Universal“, „El Popular", şi în
alte ziare mexicane, o invazie Delegatul Angliei, Ben Tho preşedinie al fării
împotriva Cubei se proiectează mas, a declarat cu cinism că
pentru 10 noiembrie şi va fi în Regim ul lui Chombe — sursa fu iu ro r autorităţile ţării lui nu fac ni QUITO 8 (Agerpres). — armate faţă de acţiunea Con măsuri economice ca devaloriza
făptuită de pe mare şi din aer. mic pentru curmarea propagan Postul de radio ecuadorian rea monedei naţionale Impusă
Forţele mercenarilor sînt con dezordinelor din Congo dei militariste, întrucît aceasta „El Mercurio“ din oraşul Cuen- gresului. Confederaţia Generală de Fondul Monetar Internaţio
centrate în Guatemala şi pe in ar afecta „libertatea cuvintu- ea. a anunţat că la 7 noiembrie nal, precum şi sporirea impozi
sulele Suon (teritoriul Hondu ADDIS ABEBA 8 (Agerpres).— scrie că sursa tuturor dezordi lui...“. Mario Velasco Ibarra, preşedin a Muncii din Ecuador a hotă- telor, ceea ce a provocat.mari
Presa din Etiopia ia poziţie in nelor din Congo trebuie căuta nemulţumiri în rlndurile popu
rasului ocupat de S. U. A. sprijinul cererii crescinde a o- tă în regimul din Katanga şi Tinînd seama de marea im tele Ecuadorului, a demisionat rît declararea unei greve gene laţiei. Masele populare au con
- N.R.). piniei publice mondiale de a se portanţă a problemei examina iar funcţiunile sale au fost pre damnat această politică prin
lua măsuri pentru unificarea cere lichidarea cu forţa a aces te, reprezentantul U.R.S.S., A. rale pînă la preluarea funcţiei greva generală de Ia 4 octom
Partidul Popular Socialist Congoului şi condamnă cu as P. Pavlov, a prezentat un pro luate în mod provizoriu de dr. brie 1961 la care au participat
prime uneltirile colonialiştilor tui regim marionetă „deşi acest iect de rezoluţie care cheamă prezidenţiale de către Arose- nu numai muncitori, cl şl ţă
cheamă O.N.U. şi Organizaţia şi ale marionetei lor Chombe. statele membre ale U.N.E.S.C.O. Camilo Gallegos Toledo, preşe rani, pături mijlocii ale popu
Ziarul „The Voice of Ethiopia“ lucru poate să nu fie pe placul să intensifice activitatea îndrep dintele Curţii supreme, rostul rhena. laţiei. încercarea guvernului de
Statelor americane să ia mă tată împotriva propagandei de de radio a adăugat că dr. Gaî- a reprima cu forţa aceste mani
;j!giSav clicii colonialiste — imperialis război, a vrajbei şi urii între legos a acceptat postul pen xV festări a dus la ciocniri slnge-
suri pentru preîntîmpinarea pro popoare. Rezoluţia propune ca tru ca ţara să fie cruţată de roase deosebit de violente care
te care acţionează acolo“. directorul general al U.N.E.S.C.O. haos şi război civil“ ; vicepre Tulburările din Ecuador au
să continue studierea acestei început încă în iunie 1960, pu au provocat un mare număr de
SCURTE ŞTIRI <> SCURTE ŞTIRI probleme serioase şi să rapor şedintele Arosemena, cave fuse ţin timp după alegerea ca pre
teze Conferinţei Generale des se arestat din ordinul lui Ibar- şedinte a lui Velasco Ibarra morţi şi răniţi în cursul mani
PARIS. — Expoziţia de pictură şi laborare în domeniul militar între ţă din luna ianuarie a anului curent. pre cele realizate şi totodată care candidase sub egida „Fron
sculptură romînească deschisă la Mu rile membre. MONTEVIDEO. — La 8 noiembrie ra, a fost eliberat împreună cu tului naţional popular“ bucurin- festaţiilor antiguvernamentale
zeul Naţional de Artă Modernă din să fie examinată problema sem ceilalţi oameni politici arestaţi. du-sc de sprijinul a diferitelor
Paris continuă să fie vizitată de un ROMA. — La 8 noiembrie a luat muncitorii şi funcţionarii din trans nării unei convenţii internaţio- Velasco Ibarra a părăsit capita partide şi organizaţii de masă din principalele oraşe ale ţării
numeros public. La 8 noiembrie ex sfîrşit greva celor Î20.000 de munci portul orăşenesc din Montevideo au din Ecuador. îndată după ale
poziţia a fost vizitată şi de o dele tori italieni din industria de încălţă declarat o grevă de 24 de ore. Ei cer Concedieri în R. F. 0. la cu o „destinaţie necunoscii- gerea sa a devenit însă vizibil Quito, Guayaqull şl Cuenca.
gaţie a Partidului Gomunist Francez, minte. La apelul Confederaţiei Gene majorarea salariilor. t ă “. că Ibarra se îndepărtează „de
printre care Waldeck Rochet, Raymond rale a Muncii din Italia, Confedera BONN 8 (Agerpres). — angajamentele sale electorale.
Guyot, Leo Figueres, Jeannette Ver- ţiei Sindicatelor oamenilor muncii şi PARIS. — După cum anunţă presa In legătură cu criza îndelungată Guvernul său a luat o serie de
mersch. Uniunii italiene a muncii, participarea pariziană cu începere de la 7 noiem
Ia grevă în principalele centre ale in brie la Paris şi în departamentul Sena în desfacerea cărbunelui din Germa QUITO 8 (Agerpres). —
PARIS. — La marele concurs In dustriei de încălţăminte — Palermo, preţurile la zahăr au fost majorate cu nia occidentală, minerii continuă să
ternaţional de vinuri de la Montpel- Neapole, Ferrara, Parma, Modena —¦ 4-5 centime per kilogram. fie concediaţi în masă. Ziarul „Die Agenţia Associated Press re Frassta iracalca d e m n ita te a
lier din acest an toate vinurile romî- a fost de sută Ia sută. Welt“ anunţă că în luna octombrie produce o ştire a ziarului „EI
neşti prezentate au ‘fost premiate. GA1RO. — In seara zilei de 7 no numărul minerilor din industria car
Nouă sorturi au primit medalii de WASHINGTON. — Ministerul co iembrie, preşedintele R.A.U., Gamal boniferă s-a redus cu 1.700 de oa Telegrafo" din Guayaquil anun- la m a n e
aur, alte nouă au primit medalia de merţului al S.U.A. a anunţat că în Abdel Nasser, a emis un decret cu meni şi este de 415.500 oameni. Zia ţînd că Ia 8 noiembrie Congre
argint iar unul — medalia de bronz. luna septembrie valoarea exporturilor privire Ia încetarea activităţii actualei rul citează cifre comparative potrivit
Statelor Unite a fost cu 394.000.000 Adunări Naţionale a R.A.U. şi cu pri cărora la sfîrşitul anului 1957 în in sul naţional din Ecuador l-a Profesia! !ui Yussef Es—Sihai imp of riva
HAVANA. — La 6 noiembrie, mo dolari sub volumul lunii august şi cu vire la abrogarea decretelor respec dustria corboniferă a Germaniei occi
tonava „Gruzla", a părăsit Havana tive emise în 1960. Constituţia provi proclamat pe vicepreşedintele masacrării populaţiei algeriene —
avînd pe bord un mare grup de mun 148.000.000 dolari sub aceea a lunii zorie introdusă în anul 1958 va ră- dentale lucrau 551.249 oameni.
citori, studenţi, tineri din toate pro Carlos Arosemena drept pre
vinciile Subel, care pleacă în Uniu septembrie din anul trecut. Cifra pe mîne în vigoare pînă Ia adoptarea şedinte al Ecuadorului. Congre CAIRO 8 (Agerpres). — Franţa încalcă demnitatea -şl
într-o declaraţie specială Yus
luna septembrie este cea mai scăzută noii constituţii permanente a R.A.U. sul a respins astfel numirea ca sef Es-Sibai, secretar general al drepturile umane pentru apă
preşedinte a lui Camilo Gallc- rarea cărora luptă poporul al-
gos, preşedintele Curţii Supre Secretariatului permanent al
me, anunţată anterior de condu Consiliului de solidaritate a ţă gerian şi toate popoarele din. A-
rilor Asiei şi Africii, condamnă
sia şi Africa, se spune în de
cătorii militari ai Ecuadorului. hotărît în numele secretariatu claraţie. Popoarele ţărilor din
lui, masacrul sîngeros săvîrşit Asia şi Africa vor acorda ajutor
Conform constituţiei, în cazul şi sprijin poporului luptător al-
demisiei preşedintelui postul de autorităţile coloniale fra n gerian pînă la obţinerea de că
revine vicepreşedintelui. Încă ceze în rîndurile participanţi tre el a autodeterminării şi in
nu se ştie însă care este atitu lor la demonstraţia paşnică dependenţei totale, a declarat
care a avut loc la Alger cu’pri
lejul celei de-a 7-a aniversări
dinea conducătorilor forţelor i a revoluţiei din Algeria.
Yussef Es-Sibai.
nea Sovietică şi în alte ţări socialiste. B!
WASHINGTON. — Agenţia Renter Din lumea capitalului Ciocniri între popu?afie
anunţă că în capitala Statelor Unite
a luat sfîrşit sesiunea Gomitetului mi Greva piloţilor americani unei crize grave şi polifie la iioma
litar al G.E.N.T.O. In comunicatul
publicat la sfîrşitul acestei întruniri CHICAGO 8 (Agerpres). — LONDRA 3 (Agerpres). — ROMA 8 (Agerpres).
Agenţia Associated Press anunţă că Ia 7 noiembrie pi Industria carboniferă din Sco In cartierul muncitoresc Cen-
secrete se spune că au fost luate în loţii care deservesc compania de transporturi aeriene „Pan ţia este ameninţată de o gravă tocelle din Roma care numără
American World Airways", una din cele mai mari companii criză. La 6 noiembrie Direcţia 120.000 de locuitori au avui loc
discuţie dezvoltarea legăturilor dintre de transporturi aeriene din S.U.A., au declarat grevă. Greva naţională a industriei carboni ciocniri înverşunate între popu
G.E.N.T.O. şi celelalte blocuri militare a fost declarată după ce, timp de 17 luni, compania a tergiver- fere a informat pe membrii Co laţie şi poliţie. După cum arată
oO sat încheierea unui nou contract colectiv cu sindicatul munci- mitetului Executiv al Secţiei din ziarul „Unita“, ciocnirile au a-
conduse de S.U.A. şi planurile de co- O terilor. Agenţia precizează că la grevă participă peste 1.400 Scoţia a Sindicatului Naţional vut loc din cauză că poliţia i-a
g de piloţi care deservesc liniile aeriene ale companiei cu 58 de al minerilor din Anglia, care işi atacat pe demonstranţii care
Viclime ale inundaţiilor ţări precum şi întregul transport aerian intern al S.U.A. are sediul în Edinburgh, că di blocaseră circulaţia autobuzelor
la Atena Preşedintele Asociaţiei piloţilor a subliniat că greva va recţia intenţionează să închidă şi trenurilor pe liniile din subur
continua pînă cînd compania va încheia un acord în care se 20 de mine din Scoţia în anul bii în semn de protest împotri
ATENA 8 (Agerpres). —• va obliga să îmbunătăţească sa lariile piloţilor precum şi con 1962. Aceasta înseamnă că va hotărîrii societăţii „Stefer“,
diţiile de muncă. 5.000 de mineri vor rămîne fă căreia îi aparţin aceste linii, de
Potrivit unor date mai noi, din
cauza inundaţiilor care au avui loc ră lucru. Se intenţionează chiar a majora tarifele de transport.
la Atena şi care au fost provocate
de puternica furtună care s-a abătut închiderea unei mine dintre cele Intre demonstranţi şi poliţie
asupra Greciei, au pierit sub dărîmă-
turi, sau au murit înecaţi în subso mai moderne din Scoţia. s-a dat o adevărată luptă în
luri 44 de persoane. Sute de atenieni
f.u fost răn iţi; 2.500 de case au fost timpul căreia, au fost rănite
complet distruse; 6.000 de persoane
au rămas fără adăpost. cîteva zeci de persoane. Aproxi
De asemenea, au avut mult de su mativ 50 de demonstranţi au
ferit cartierele muncitoreşte din Pi
reu şi Salonic. fost arestaţi.
Comitetul executiv al EDA a pu Ofensiva monopolurilor americane Situaţia grea a studenţim ii
blicat în ziarul „Avghi“ o declaraţie în economia Canadei s u d -c o re e n e
în care subliniază răspunderea ce re
vine guvernului Karamanlis, care a OTTAWA 8 (Agerpres). — claraţiile unui expert de bursă SEUL 8 (Agerpres). — sării mişcării studenţeşti împotriva p -,
respins de nenumărate ori propune Infiltrarea capitalului S. U. A. din Toronto care a evaluat că, Situaţia studenţimii sud-coreetie de imperialismului japonez. Astfel, peste iwtfli fif*il„'„.iiLÜtelllli
rile făcute de EDA în parlament, re în economia Canadei s-a accen in primele trei săptămîni ale vine tot mai grea. Taxele şcolare tot 400 de studenţi de la colegiul amin
feritoare la construirea unor instala tuat tot mai mult în ultima lunii octombrie, investiţiile ame mai mari, condiţiile de cazare şi hra tit au declarat grevă cerînd reprimi In piaţa St. Amb'vogio clin Milano, studenţi şi elevi ies în
ţii care să apere suburbiile Atenei şi vreme. Ziarul canadian „Tribu ricane în Canada au crescut cu nă deosebit de proaste constituie pie rea studenţilor eliminaţi în mod ile- piaţă spre a-şi vinde cărţile şcolare vechi pentru a-şi putea
pe locuitorii ci de inundaţii. Comi ne“ arată că investiţiile de ca circa 100.000.000 de dolari. Zia dici de netrecut în calea tineretului . gal încă, în luna septembrie pe .mo cumpăra cărţi noi.
tetul executiv al EDA- a cerut guver pital american in economia C a rul subliniază efectele defavo sud-coreean spre instituţiile dc jnvă- tiv că au'revendicat dreptul de a stu
nului ca acesta să acorde dc urgenţă nadei au crescut mai ales în rabile asupra economiei ţării ţămînt superior. La acestea se adaugă dia pentru toţi tinerii, suprimarea ta
un ajutor bănesc sinistraţilor. In de urma reducerii ratei de schimb datorate pătrunderii capitalu regimul sever, aproape poliţienesc, in xelor de învăţămînt şi programe de
claraţie se subliniază necesitatea de dintre dolarul canadian şi cel lui monopolist al S.U.A. în C a învăţămînt judicios întocmite.
a se începe imediat construirea de in american, măsură luată de în nada. trodus de dictatura fascistă sud-co-
stalaţii ; pentru apărarea suburbiilor întrucît aceste cereri, susţinute de
împotriva inundaţiilor. suşi guvernul canadian în urma „Capitalul monopolist al S.U.A. rccană în facultăţile şi universităţile către toţi studenţii colegiului, au fost
nu numai că a acaparat con din Coreea de sud. respinse dc conducerea colegiului, s-a
presiunilor exercitate de S.U.A. trolul resurselor naturale ale hotărît continuarea grevei pînă ce
ţării, dar le foloseşte pentru împotriva acestor condiţii proaste aceste cereri vor fi satisfăcutei.
„Capitalul american — scrie furnizarea de materii prime in
din universităţile sud-coreenc s-au
i-iarul — controlează acum mai dustriei S.U.A. reducînd poten ridicat studenţii colegiului medical
ţialul industriei Canadei“.
mult de 60 Ia sută din indus „Soodo“ din Seul, cu prilejul aniver
tria Canadei ‘. ziarul citează de
; R eacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.LR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,1 Mai“ — Deva