Page 33 - 1961-11

PROLETARI D!N TOATE TARILE. UNITI-VA PE ŞANTIERELE DIN VALEA JIULUI

mmranTTimijüHnainamn m

R itm ul de Mitinea

o In centrul atenţiei comitetului este necorespunzăior

executiv — Pregătirea şi desfăşura-

rca sesiunilor (pag. 2-a) ; Cel de-al III-lea Congres al promovat în muncă un om caro

o Sport (pag. 2-a) ; P.M.R. a pus în faţa construc­ a dovedit lipsă de interes şi de
torilor de locuinţe sarcini deo­ răspundere faţă de realizarea

* De ce n-a realizat I.6.I.L. Si­ sebit de importante. Ei au fost sarcinilor ?

meria planul de producţie? (pag. chemaţi să execute lucrări de Se poate vorbi oare de o

3-a); bună calitate şi intr-un termen bună organizare, de stimularea

Anul XIII. Nr. 2139 Vineri 10 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani o Un guvern al monopolurilor cit mai scurt. în depăşirea normelor a echi­
(pag. -l-a). Sarcini de seamă au stat şi stau pelor de constructori de pe şan­
tierul din Petroşani, cind in
şi în faţa constructorilor de lo­ majoritatea cazurilor foile de
cuinţe de pe şantierul nr. 6 Pe­

troşani al T.R.C.H. Ei trebuie lucru sînt deschise nu la înce­

ă pregătim ie pe acum obţinerea să predea în acest an 490 aparta­ putul lucrărilor, ci la termina­
mente. Dintre acestea au fost rea lor ? Despre o întrecere so­

unei producţii de 5.000 kg. porumb predate pînă Ia 1 noiembrie, cialistă, cu obiective concrete,
deci cu două luni înainte de de asemenea nu se poate vorbi.

ia hectar în cultură neirigată sfîrşituJ anului, doar 128 apar­ Rezultatele obţinute de brigăzi
tamente şi două şcoli cu cite nu sint urmărite şi popularizate.
16 săli de clasă fiecare. Dc aici Ca urmare, nu se stimulează

Congresul al Ing. AUR NISTOR toare. Acest lu­ reiese că pină în prezent nu astfel cei mai buni constructori.
311-lea al P.M.R.
vicepreşedinte al Sfatului cru a fost dove­ au fost predate nici măcar ju ­ Insuficic-nt a fost ajutat şan-
trasează ca sar­ dit în acest an
cină principală popular regional de către gospo­ mătate din nu- __________ _____________tierul şi de către

sporirea considerabilă a pro­ dăria agricolă colectivă din sa­ mărul aparta­ T.R.C.H. Deva.

ducţiei de cereale, mai ales de tul Aurel Vlaicu. mentelor prevă­ C O N S T R U C T O R I Mai ales in ce

griu şi porumb, deoarece de a- Pe baza datelor experimen­ zute pe întregul Şl C O N STR U C Ţ II priveşte aprovi­
ceasta depinde dezvoltarea tu­ an. Cauza con- _____________ zionarea cu ma-
turor celorlalte ramuri ale agri­ tale de producţie, recolta
culturii şi în special creşterea de 5000 kg. porumb la hectar stă în nerespec- teriale s-au ma*
animalelor.
s-a obţinut atunci cind s-au a- tarea graficului de execuţie a lu­ nifestat deficienţe. Pe şantier
In condiţii climatice normale plicat 20-30 tone gunoi de grajd,
se prevede ca producţia globa­ crărilor şi neindeplinirea ritmi­ lipsesc şi acum o serie de ma­
lă de porumb să ajungă pină 200 kg. azotat de amoniu şi 300
în anul 1965 la 8-9 milioane că a planului fizic. Multe teriale uşor de procurat. Blocul
tone. kg. superîosfat la hectar. Gos­
blocuri, al căror termen 'de pre­ M de pildă nu a putut fi dat
Din datele experimentale şi de podăriile care nu dispun de
producţie, rezultă că acolo un­ dare a trecut de mult, nici acum in folosinţă clin cauză că au
de s-au cultivat hibrizi valoroşi cantităţile de îngrăşăminte azo-
şi unde s-au aplicat măsurile a- toase indicate, vor mări dozele nu sint gata. De exemplu, blo­ lipsit broaştele de la uşi. Şi
grotehnice la timp şi in bune
condiţiuni, s-au realizat pro­ de gunoi pină la 40 tone la cul M cu 32 apartamente tre­ asemenea exemple se mai pot
ducţii între 4-5000 kg. porumb hectar. Toate ingrăşămintele
la hectar. buia predat la 30 septembrie, da încă.
trebuie să se aplice înaintea a-
răturii adinei de toamnă. Dacă cele trei blocuri din cvartalul Trebuie arătat că pe şantierul
planta premergătoare a pără­
Dimitrov aveau termen de dare din Petroşani sint oameni har­
sit terenul devreme şi a fost
executată arătura de vară, tre ­ în folosinţă la 1 noiembrie. nici şi pricepuţi, dornici să-şi
buie ca acum să se facă arătu ­
Aceste blocuri sînt însă rămase respecte angajamentele. Bri­

în urmă, întirziindu-se nejusti- găzi de constructori ca cele

Aşa, spre exemplu, la G.A.C. ra adîncă de toamnă la 30-35 ficat predarea lor. Pină la sfir- conduse de Gheorghe Budică,

din satul Aurel Vlaicu pe cele cm. adîncime, folosind scormo­ La indicaţia prim-mine- şitul anului constructorii din Ştefan Andraş, Pavel Rus, Ale-
trei loturi experimentale (18 ha) nitorul în agregat cu grapa ste­ rului Nicolae împărat (cel Petroşani au sarcina să predea xanndru Andreevici, Alexandru
s-a obţinut o producţie de po­ lată, după ce în prealabil s-au cu lampa), minerul Me­ S-a pus Iu funcţie un nou funicular şi alte blocuri. După felul cum Chiş, Nicolae Ţambrea şi altele
rumb de peste 5000 kg. la ha. administrat ingrăşămintele ne­ re Pătruţ de la sectorul se munceşte pe şantier, după au dovedit prin fapte că-şi pot
Producţii la fel de bune au ob­ cesare. Dacă planta premergă­ 150 Musariu al E.M. Barza stadiul în care se află lucră­ îndeplini angajamentele. Dar
ţinut şi gospodăriile colective toare a părăsit terenul toamna, Zilele acestea, Ia par- Cil ajutorul acestui fost realizat în propor­ rile, e puţin probabil că ele ele trebuie mai mult ajutate
din Teiuş, Bălata, Daia şi altele. îndată după recoltarea acesteia începe o nouă gaură în chetul Prislop din Oco­ funicular şi a altor 11 ţie de 106 la sută, reu- vor fi date în folosinţă pînă la şi stimulate.
Obţinerea acestor producţii a se administrează îngrăşăminte- frontul său de lucru. Mi­ lul silvic Cugir (I.F. mecanisme existente, sc şindu-se să se dea peste sfirşitul anului. Care sint cau­
fost posibilă datorită faptului le şi se execută arătura adîncă nerul Pătruţ îşi depăşeşte Orăştie), echipa condu­ asigură un indice' sporit plan 1.871 m.c. buşteni zele acestei rămîneri în urmă ? Nici pe şantierul nr. 7 Lupeni
că atît consiliile de conducere la 30-35 cm. adîncime, în agre­ planul lună de lună cu să de Gh. Popescu a de mecanizare a fazei de fag pentru gater, nu s-au respectat întocmai ter­
cit şi specialiştii s-au străduit gat cu grapa stelată, folosind şi montat şi pus în func­ scos-apropiat şi se cre­ Biroul organizaţiei de bază menele de dare în folosinţă a
să aplice în practică toate mă­ în acest caz scormonitorul. In 18-20 la sută. ţiune un nou funicular 2.955 m.c. lemn pentru P.M.R., toţi comuniştii, împreu­ blocurilor. Este cazul blocului
surile agrotehnice privind ale­ cazul terenurilor podzolite, nu de tip „Mîneciu“, care ează condiţii pentru a nă cu factorii • de răspundere O Vulcan care trebuia predat
gerea, îngrăşarea şi pregătirea se va folosi grapa stelată. In fe­ Succese însemnate va fi folosit la scosul se realiza şi depăşi Construcţii, 251 m.c. de pe şantier au analizat de la 30 septembrie, a blocurilor
terenului, semănatul şi îngriji­ restrele de iarnă e bine să se exe­ şi apropiatul unei mase ritmic sarcinile de plan. curînd, cu simţ de răspundere, 26 şi 27 din Lupeni care tre ­
rea culturii. Atit la G.A.C. din cute grăparea energică cu gra­ în îndeplinirea lemnoase dc 16.000 De altfel, pe 10 luni, buşteni de rulaj fag şi slabele rezultate de pînă acum. buiau predate la 30 octombrie
Aurel Vlaicu cit şi la cele din pa cu colţi reglabili, perpendi­ m.c. fag. Din analiza făcută a reieşit că şi respectiv 1 noiembrie. Şi aici
Teiuş şi Bălata, porumbul a fost cular pe direcţia arăturii. planului planul de producţie a 196 m.c. lăzi de fag. neindeplinirea planului fizic se ritmul de lucru este încă neco­
datoreşte slabei organizări a respunzător. Şi aceasta este cu
Colectivul de muncitori, teh­ Ingf. T. 1ACOB muncii, nefolosirii în mod judi­ atît mai rău cu cit şantierul
nicieni şi ingineri de la Între­ cios a forţelor existente. Condu­ dispune de toate materialele
prinderea de industrie locală corespondent cerea şantierului (şef de şan­ necesare cit şi de forţele de
,,Horia“ din Alba lulia a în­ tier tov. ing. Victor Badea), des­ muncă corespunzătoare.
cultivat pe soluri cu textură La desprimăvărare, îndată cc cheiat luna octombrie cu succe­ .b ic i*«o s in g u r a z a făşoară o activitate lipsită de
încep să apară buruienile, tere­ se deosebite în muncă. Astfel, 'ţier'spec-tivă'. El lasă. ca lucru-, Lipsa de organizare a muncii
mijlocie. Ca plante premergă­ planul producţiei globale a fost îndeplinirea sar- Numai în ziua de şit planul la strun- rile să meargă de la sine. în- pe şantiere-; desfăşurarea unei
toare a avut leguminoasele şi nul se lucrează fie cu grapa cu îndeplinit în proporţie de 115,6 ciniior de plan pe T noiembrie, p arti­ jirea roţilor cu 19 la munci neritmice şi o aprovizio­
cerealele păioase, îngrăşate cu colţi reglabili, dacă terenul este la sută. anul acesta este o da tovarăşului Teo­ sută,iar a tovarăşu­ drumînd mai mult din birou. nare necorespunzătoare, sînt cau­
mai umed, M cu sapa rotativă, dor M unteanu,' 'iu- El greşeşte de asemenea atunci zele care au făcut ca şantierele
un an înainte. Arătura de toam­ cind terenul este mai uscat şi De remarcat că întreprinde­ preocupare de bază crînd la montarea lui Medreţ .Iosif cu cind protejează anumiţi oameni din Petroşani şi Lupeni să
nă a fost efectuată la adînci- primăvara mai secetoasă. Aceas­ rea de industrie locală „Horia“ a fiecărui muncitor aparatului de rulat, 18 la sută. care nu se ţin de treabă, în- nu-şi respecte întocmai term e­
tă lucrare se repetă în condiţiile din Alba lulia a îndeplinit p la ­ greunind activitatea practică nele de predare a blocurilor.
mea de 28-30 cm. şi lăsată în nul anual la producţia marfă în din secţia IV-a a şi-a depăşit planul Pe secţie (şef de pe şantier. De pildă, tov. ing. Conducerile şantierelor, colec­
brazdă crudă peste iarnă. Pri­ cind încep să apară din nou bu­ proporţie (le 101 la sută. sectorului II vagoa­ secţie Busuioc Bre­ Victor Ba'dea a dat sarcină in­ tivele de aici, au datoria să ia
ruienile. ne de la atelierele cu 23 la sută. De a- toni) planul a fost ginerului Mihai Ciomu să se de îndată toate măsurile nece­
măvara, arătura a fost grăpată C. POMPILIU semenea, partida îndeplinit în propor­ ocupe de construcţiile din Live- sare impulsionării ritmului de
iar în perioada optimă s-au e- Inginerii şi tehnicienii agro­ R.M.R. Simeria. Zil­ zeni. După ce timp de 7 luni lucru. Şi aceasta cu atît mai
nomi de lă secţiile agricole, corespondent condusă de Nicolae ţie de 120 la sută. nu a făcut aproape nimic, ing. mult cu cit blocurile planifica­
fectuat însămînţările. Lucrările nic, colectivul sec­ CORNEL BAKBU Mihai Ciomu a fost adus să lu­ te trebuie terminate în acest an.
de întreţinere au fost efectuate S.M.T.-uri şi G.A.C.-uri care au Olteanu si-a depă- creze în birou ca şef adjunct
la timp, creînd porumbului ce­ în primire suprafeţe ce urmea­ ţiei înregistrează noi corespondent de şantier. Este oare just să fie V. ALBU
depăşiri de plan.
le mai bune condiţii de rodire.

In vederea extinderii pe sca­ ză a fi însămînţate cu porumb,
ră tot mai mare a rezultatelor după care să se obţină 5000 kg.
obţinute în experienţe şi pro­ boabe la hectar, trebuie să sta ­
ducţie, se prevede ca în anul bilească măsurile agrotehnice ce
1962 în regiunea noastră să se trebuie aplicate în această
realizeze o producţie la hectar toamnă şi în cursul anului 1962,
de 5.000 kg. porumb boabe pe urmărind aplicarea lor întoc­
o anumită suprafaţă. Supra­ mai.
S -e .e re .tu L r e z u l t a t e l o r a o a d f t
faţa propusă urmează a se rea­ La stabilirea brigăzilor de
liza pe cele mai fertile terenuri tractoare pe gospodării colecti­

din gospodăriile agricole colec­ ve, la dotarea acestora cu ma­ Lună dc lună muncitorii ceferişti timentele de lucru ale staţiei, cit şi lizări. Muncitori ca comuniştii Brumă
tive. şini şi încheierea contractelor din staţia Petroşani obţin rezultate cu celelalte unităţi, adică depou şi Artcnie, impiegat dc mişcare ia postul
de lucrări, conducerile S.M.T.-u- din ce în ce mai frumoase. revizia de vagoane. Pctrila, Vladislav loan, şef de ma­
in scopul obţinerii acestei rilor vor avea in vedere satis­
facerea în măsură cit mai mare Accsic rezultate sîud rodul muncii In ceea ce priveşte regularitatea nevră la manevra I-a, Armeanu Nis-
producţii, practica a dovedit că a cerinţelor G.A.C.-urilor p ri­
cele mai bune soluri sînt cele vind mecanizarea, efectuarea la întregului colectiv, antrenat în îmio- circulaţiei, ne străduim să compunem tor, magazioner la cîntar, să tot ai in activitatea « ii cabinet tehnic
timp şi în bune condiţiuni a lu­ cerca socialistă. O vie întrecere se toate trenurile din timp pentru ca în tură.* Acolo unde lucru! este mai
cu textură mijlocie (lutoase, crărilor pe loturile respective în desfăşoară între cele trei ture dc la revizia de vagoane să-şi poată face greu,. îi vezi şi pc ci.
lutonisipoase şi luto-argiloase), scopul obţinerii producţiei pro­
mişcare. In luna octombrie, dc altfel procesul tehnologic înainte de pleca­ Nici rezultatele obţinute dc Basa- In acest an, cabinetul tehnic acceptate şi aplicate, iar 11 se
precum şi solurile de luncă, si­ puse. ca şi în lunile trecute, întrecerea a rea trenului. In cazul că din anumite rab Simion, impiegat de mişcare, Do­ de Ia fabrica de hîrtie ,,1 Mai“
fost cîşligată dc tura condusă dc garii Traian, revizor dc ace, Buzduga Petreşti — Sebeş, a desfăşurat găsesc in studiu. Majoritatea
tuate pe cursurile inferioare ale Oprea Ioneli im. Convorbire Lucreţia, acar şi Sultan Nicolae, raa- o rodnică activitate în sprijini­ inovaţiilor sint axate pe moder­
nurilor, cernoziomurile levi- cu un şef de tură fruntaşă nevrant, nu sînt cu nimic mai pre­ rea procesului de producţie. Din nizarea maşinilor şi îmbunătăţi­
Astfel, siguranţa circulaţiei şi dis­ jos. ceie şapte teme prevăzute în rea procesului tehnologic. De
gate si solurile brun-roşcate, ciplina în muncă au fost de 100 Ia motive se întîrzie compunerea vreu­
de pădure, caracterizate prin- In perioada 1 decembrie sută, adică nici o abatere, tot dc nui tren, în afară dc faptul că anun­ Acestea sînt dc fapt metodele prin planul tematic pe anul 1961, pildă, una din cele trei inovaţii
tr-o fertilitate ridicată. Pe a- 1961—31 ianuarie 1962 trebuie 100 Ia sută a fost şi regularitalea ţăm pc cci de la revizie pentru a care am reuşit să obţinem realizări de cinci teme au fost deja rezolva­ ale tovarăşului Erich Müller pri­
ceste soluri, cu cit apa freatică organizate cursuri cu brigadierii circulaţiei Ia trenurile de călători. Gu putea acţiona, nc îngrijim ca loco­ seamă. Muncind cu acelaşi elan şi te. Acestea privesc ‘măsuri de
este mai aproape de sistemul şi şefii de echipe din G.A.C.-uri peste 100 de tone în plus a fost în­ motiva dc tracţiune sa fie adusă la modernizarea maşinilor şi pro­ veşte confecţionarea unui pi-
radicular, cu atit se pot asigura şi cu mecanizatorii din drumat şi compus fiecare tren de mar­ linia vecină cu cea pc care se com­ colaborînd cu toate celelalte sectoare cesului tehnologic şi au dus Ia nion pentru maşina de bobinat
S.M.T.-uri, pentru îmbogăţirea fă expediat dc tura lui Oprea. pune trenul şi în momentul dud iese de activitate, vom reuşi ca şi lunile introducerea a două noi sorturi hîrtie. Un colectiv de inovatori,
recolte mai mari. locomotiva dc manevră îi ia locul lo­ următoare să le încheiem cu rezul­ de hîrtie. în frunte cu Nicolae Borca, a
Porumbul preferă ca plante cunoştinţelor lor de agrotehni­ I-am solicitat zilele trecute şefului tate la fel dc frumoase. propus doua inovaţii care s-au
premergătoare leguminoasele pe­ că în domeniul culturii porum­ dc tură, să ne spună cum an reu­ O atenţie deosebită a acordat şi aplicat pentru îmbunătăţirea
rene şi anuale, terenurile desţe­ bului. şit să obţină realizările amintite. I. CRIŞAN cabinetul tehnic inovaţiilor. Din mersului pe maşini a benzii de
lenite şi cerealele păioase. Pe Secţiile agricole ale sfaturilor 42 propuneri, 22 inovaţii au fost hîrtie.
terenurile fertile, cu o bună populare raionale şi conducerile -— Nu au nici un secret aceste corespondent
aprovizionare cu apă din pînza S. M. T. trebuie să urmărească Pe lingă îmbunătăţirea pro­
freatică, reuşeşte şi după el în­ în mod permanent cum se apli­
suşi. Rezultatele experimentale că măsurile agrotehnice stabi­
de producţie arată însă că im­ lite în fiecare gospodărie agri­
portanţa plantei premergătoare colă colectivă, să îndrume şi să
se reduce în măsura în care se ajute tehnicienii şi consiliile de rezultate, a spus Ioachim Oprea. Iile comotiva de tracţiune. Ciştigăm prin . = SE - cesului de producţie, valoarea
sc datorese elanului cu care muncesc aceasta 10-15 minute, cit durează adu- economiilor prin aplicarea ino­
aplică un sistem de ingrăşare conducere pentru a obţine o pro­
mai bun in complex cu celelalte ducţie de 5000 kg. porumb boa­ oamenii din fură şi colaborării per­ cei ca locomotivei dc la depou. vaţiilor. se evaluează la suma de
măsuri agrotehnice corespunză- be la hectar in teren neirigat. fecte ce esie atît între toate" compar- — Dar, în ceea cc priveşte tonajul 60.000 lei. Inovatorii au fost re­

pe tren, cum procedaţi ? compensaţi pînă acum cu suma
— La noi în tură, toate trenurile de 6.000 lei.

După opt zile la furnalul 2 care a depăşit pla de plan în proporţie medie de 112 sc compun la maximum dc tonaj. Strungaml Ni­ In vederea ridicării nivelului
de întrecere nul de producţie iu perioada res la sută. Ea a dat peste plan 221 Pentru cele cc depăşesc tonajul nor­ colac Calotei cle tehnic al muncitorilor şi tehni­
pectivă cu 7,11 la sută. S-au re bucăţi maşini de cusut de bună ma, luăm legătura cu mecanicul tre­ la U.R.U.Al. >c- cienilor, în întreprindere s-au
Muncind cu multă însufleţire, marcat furualistul 1I Zaharie Şte calitate. Totodată a redus rebutul nului şi cu operatorul pentru ca tre­ ţinut 19 conferinţe tehnice. Su­
furnaliştii uzinei „Victoria" din fătiescu, furnal istul II Nicolae Gu sub procentul admis. nul să nu întîrzie la plecare din cauza, troşani e x e c u t ă biectele au fost legate de
Gălan au produs în primele 8 zile tonajului prea marc. Chiar la tremi- , bandaje pentru tre- ramura fabricării hirtiei.
ale lunii noiembrie peste sarcinile guianu, dozatorul loan Duma 51 DIONISIf: URECHE rilc de tranzit, care de obicei vin nc- , nul dc roţi al lo-
de plan 150 de tone fontă. tonate, (mă refer la cele cc vin de comolivclor elec­ FILARET CHIRU]A
alţii. corespondent la Graiova al căror tonaj, pînă la trice dc mină. Lu-
Obţinerea acestui rezultat a fost Petroşani, este dc 1.050 tone, iar de ' nar el îşi depăşeş­ corespondent
posibilă datorită muncii mai orga­ 221 maşini de cusut 295 hantri la Petroşani la Simeria csfc dc te norma cu 32-31
nizate a întregului colectiv şi în­ peste plan peste planul anual 1.170 tone), impiegatul de mişcare la sulă. In s îe n f ia co lah erafo rilor
treţinerii agregatelor în bune con­ expeditor arc obligaţia ca din timp şi corespondenţilor
diţiuni. Brigada de producţie „23 Au­ Mecanizatorii dc la SALT. din să ia dc la operatorul Rc. tonajul IN FOTO: Ni­ ziarului
gust" din secţia montaj a maşinii Miercurea au participat activ, ală­ trenului pentru a-i putea pregăti com­ colae Calotei veri­
S-au evidenţiat echipa nr. 1 de de cusut de la ULM. Gugir, con­ turi dc colectivişti, ia obţinerea pletarea. fică încă odată di­ „Drumul socialismului"
la furnalul 1, în mod deosebit dusă de maistrul comunist Gligor unor recolte bogate prin efectua­ mensiunile uimi
prini-furnalistul Toma Părăuan, Grişau, este de 3 luni consecutiv rea lucrărilor agricole la timp şi Chiar şi trenurile locale pleacă com­ Iot dc bandaje. Consfătuirea cu colabo­
cauperistui Gheorghe Aiicuja, do­ deţinătoarea drapelului de brigadă in bune condiţiuni agrotehnice. plet utilizate. Personal stau de vorbă ratorii şi corespondenţii
zatorul Mihai Jigmond şi alţii. fruntaşă pe secţie. Printre cei mai harnici tractorişti cu impiegaţii de mişcare din staţiile f>i»¦ ¦9- ziarului nostru ce urma
Bine a muncit şi echipa nr. 1 de se numără şi cci din brigada a vecine unde trenul lasă .şi ridică va­ să aibă loc, duminică 12
Această brigadă a reuşit să-şi IV-a condusă de Constantin Lupu- goane, întrebîndu-i dc tonajul care noiembrie a.c., se amină
realizeze în permanenţă sarcinile îl au vagoanele ce urmează a fi ri­ pentru o dată ce se va
lcţ, care şi-au realizat planul anual dica le. Fiind în posesia acestor dale, anunţa la timp.
de lianţii în proporţie de 106 la pot da dispoziţii concrete manevrei
sută efectuînd pînă în prezent cu ce tonaj să compună trenul. COLEGIUL DE REDAGT1E
5.126 hantri, cu 295 hantri mai
mult decît se prevedea în planul Nu pot trece cu vederea aportul

brigăzii.

-'W'- >W\ ./Wv muncitorilor din staţie Ia aceste rea­