Page 35 - 1961-11

Nr. 2139
De curînd a avut Ioc aduna­
rea generală de alegeri Ia
G.A.S. din Boz, raionul Sebeş.
Cu această ocazie, membrii şi
candidaţii de partid au dezbă­
tut activitatea desfăşurată de
organizaţia de partid pentru
rentabilizarea gospodăriei, în­
tărirea rînduriior organizaţiei
de bază, ridicarea nivelului po­
litic şi ideologic al comunişti­
lor şi al tuturor celorlalţi mun­
citori care deservesc această
unitate.
Din darea de semă prezenta­
tă de iov. Vasile Capătă, secre­
tarul organizaţiei de bază, şi
din discuţiile purtate a reieşit
că în perioada care s-a scurs de
la alegerile ce au avut Ioc cu
un an în urmă, organizaţia de
bază a obţinut realizări demne
de remarcat. Orîentîndu-se spre
continua întărire a rînduriior
partidului, organizaţia de bază
de aici a atras în mulurile sale,
dintre cei mai
înaintaţi munci­
tori, încă 5 noi
c a n d i d a ţ i de
partid, iar alţi
21 candidaţi, că­
rora le-a ex­
pirat stagiul de
candidatură, au fost primiţi în
rîndurile membrilor de partid.
In felul acesta, organizaţia de
bază a putut să-şi repartizeze
mai judicios forţele, să stabi­
lească Ia locurile cheie ale pro­
ducţiei pe cei mai de nădejde
oameni — comuniştii. Acest lu­
cru a contribuit la o mai bună
organizare a muncii, ia mobili­
zarea tuturor forţelor din gos­
podărie înspre obţinerea unor
producţii mai ridicate decît în
alţi ani în toate sectoarele de
producţie ale G.A.S. A reieşit,
bunăoară, că datorită efortului
depus de întregul colectiv care
a avut permanent în faţă exem­
plul însufleţitor al comuniştilor,
gospodăria de stat din Boz a ob­
ţinut în acest an din sectorul
viticol o producţie de struguri
cere întrece cu peste 1.200 kg. la
ha. pe cea realizată în anul tre ­
cut, că de pe fiecare ha. culti­
vat cu orz s-a realizat în me­
die cu circa 700 kg. la ha. mai
mult decît în anul trecut, că
aplicînd cu stricteţe lucrările de
întreţinere în livezi, gospodăria
a putut să aprovizioneze în tot
cursul anului oamenii muncii
de la oraşe eu fructe proaspete
şi de bună calitate ete.
ujDatrea.de seamă a relevat şi
»faptul că în această perioadă
o dezvoltare serioasă a cunoscut
sectorul zootehnic al gospodă­
riei. Dacă în urmă cu un an gos­
podăria deţinea doar eîteva a-
nimale, efectivul acestora a a-
juns în prezent la 100 capete
vaci de lapte şi 150 capete tineret.
Pentru adăpoştirea animalelor
au fost construite două graj­
duri noi, care corespund celor
mai exigente cerinţe.
Principalul loc în dezbateri,
cum era şi firesc, l-au ocupat
problemele privind reducerea
preţului de cost în gospodăria de
stat. Numeroşi membri şi can­
didaţi de partid au subliniat în
cuvîntul lor că depăşirea chel­
tuielilor la producţia vegetală,
mai ales, puteau fi considerabil
reduse dacă din partea consi­
liului gospodăriei şi a organiza­
ţiei de partid exista mai mult
interes, dacă erau mobilizate
toate forţele ia obţinerea unei
producţii ridicate, îndeosebi la
cultura porumbului.
— Faptul că noi n-am realizat o
producţie de porumb pe măsura
posibilităţilor — a spus în cu­
La Congresul al XXII-lea al
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice s-a arătat că peste 20
de ani în Uniunea Sovietică ve­
niturile reale pe cap de locuitor
vor depăşi aproximativ cu 75 la
sută actualul nivel al veniturilor
oamenilor muncii din S.U.A.
Această declaraţie a stîrnit
pretutindeni comentarii însufle­
ţite. Economiştii din Occident
au început să examineze posi­
bilităţile Uniunii Sovietice de a
îndeplini această sarcină. S-a
pus întrebarea — este realiza­
bil planul de 20 de ani al Uniu­
nii Sovietice ?
Dl. L. Hodges, ministrul co -
înerţului din S. U. A., răspunde
la această întrebare printr-un
categoric „nu“. Uniunea Sovie­
tică a declarat el in ziarul „New.
York Times“, nu are nici o po­
sibilitate să-şi atingă ţelul pro­
pus. Pentru argumentarea punc­
tului său de vedere el s-a re­
ferit la pretinsa rămînere în u r­
mă a Uniunii Sovietice în pro­
ducţia de maşini, în dezvoltarea
agriculturii şi transporturilor.
Care sînt în realitate faptele
care caracterizează economia
naţională a Uniunii Sovietice ?
In anii puterii sovietice U.R.S.S.
s-a transformat dintr-o ţară a-
grară înapoiată într-o putere
industrială foarte dezvoltată,
sa-. ^^aasg'^KBEK^a?Eg.?g»?egp.&!iayi
vîntul său comunistul loan
Creţii — se datoreşte în primul
rînd modului defectuos în
care s-au executat în gos­
podăria noastră lucrările de
întreţinere a culturii de po­
rumb. Unele hectare cultivate
cu această plantă, datorită fap
tului că au fost prăşite mult
prea tîrziu şi numai odată, au
fost invadate de buruieni, obţi-
nîndu-se astfel o recoltă slabă.
Realizarea unei producţii sub
cea planificată a dus, după cit
se ştie, la depăşirea preţului de
cost Ia cultura porumbului. D a­
că din partea noastră ar fi
existat mai multă preocupare în
aplicarea eu stricteţe a între­
gului ansamblu de reguli agro­
tehnice, preţul de cost al po­
rumbului şi al altor culturi ar
fi putut să fie mult redus. In­
suficientă preocupare a existat
apoi pentru completarea golu­
rilor din viile pe rod. Aceasta
a dus, de ase­
menea, la obţi­
nerea unei pro­
ducţii sub posi­
bilităţile reale
şi deci la a-
celaşi neajuns
— un p r e ţ
de cost ridi­
cat.
Alţi vorbitori, printre care
Nicolae Lodea, Nicolae Tîrcob,
llie Obaj ete. au scos în eviden­
ţă faptul că gospodăria de stat
din Boz a realizat în acest an
cea mai scăzută producţie de
lapte pe Trustul regional Gos
tat (doar 7-8 litri lapte zilnic
Pe cap de vacă furajată). Din ce
cauză? Pentru că aici n-a exis­
tat suficientă preocupare faţă
de furajarea ştiinţifică a ani­
malelor, pentru că timp îndelun­
gat din hrana vacilor au lipsit
furaje ea : trifoi, lucerna ete.
Pe de altă parte — au subliniat
vorbitorii — în acest sector n-au
lucrat oameni cu o calificare
îndeajuns de corespunzătoare,
care să ştie îngriji şi hrăni ra ­
ţional animalele, în raport de
producţia pe care o dau şi de
greutatea lor. Cei care au luat
cuvîntul au criticat consiliul
de conducere al G.A.S. şi orga­
nizaţia de bază şi pentru că nu
s-au preocupat în suficientă
măsură de asigurarea unor can­
tităţi mai mari de furaje masă
verde. Datorită acestui fapt, o
seamă de nutreţuri cum sînt tri­
foi, lucerna, borceag şi altele au
trebuit să fie înlocuite cu sim­
ţuri, tăiţei uscaţi sau alte con­
centrate, mult prea scumpe,
ceea ce a dus la depăşirea pre­
ţului de cost al laptelui cu 0,19
lei pe kg.
Relevînd faptul că gospodăria
a depăşit cheltuielile planificate
pentru întreaga producţie cu
peste 340.000 Iei, membrii şi
candidaţii de partid prezenţi la
adunarea generală au făcut pre­
ţioase propuneri menite să du­
că la înlăturarea cauzelor care
au dus la realizarea unui preţ
de cost peste cel planificat.
Propuneri valoroase au făcut
participanţii la adunare şi pen­
tru ridicarea nivelului calitativ
al învăţămîntului de partid or­
ganizat în cadrul gospodăriei,
pentru îmbunătăţirea muncii cu
activul fără do partid, cu agi­
tatorii, pentru ridicarea activi
taţii gazetei de perete la nivelul
sarcinilor ete.
Prinse în proiectul de măsuri
şi apoi aprobate în unanim ita­
te, propunerile comuniştilor şi
toate celelalte măsuri stabilite
de adunarea generală pentru a-
legeri au devenit hotărîri obli ­
gatorii, sarcina realizării lor la
termenele fixate fiindu-i încre­
dinţată noului birou ce a fost
ales, tuturor comuniştilor,
V. PIŢAN
care s-a angajat într-o întrece­
re economică paşnică cu cea
mai puternică ţară a lumii ca­
pitaliste — Statele Unite.
In deceniul al IV-lea, U.R.S.S.
se afla considerabil în urma
Statelor Unite în ceea ce priveş­
te sporul anual absolut al pro­
ducţiei industriale, fără a mai
vorbi de uriaşul decalaj al nive­
lului de producţie. Dar încă pe
atunci, licbidînd rapid înapoie­
rea economică moştenită din
trecut, U.R.S.S. a început să în­
treacă S.U.A. in ceea ce priveş­
te ritmul de creştere a produc­
ţiei industriale.
Acum a început o nouă etapă
în întrecerea economică sovieto-
americană. In ultimii ani, după
cum a subliniat N. S. Hruşciov
în raportul său prezentat la
Congresul al XXII-lea al
P.C.U.S., U.R.S.S., depăşind con­
siderabil ca şi pînă acum S.U.A.
în ce priveşte ritmul de creşte­
re a producţiei industriale, a în­
ceput să le întreacă şi în ce p ri­
veşte creşterea absolută a pro­
ducţiei multor tipuri im portan­
te de produse. In prezent este
vorba de reducerea rapidă a de­
calajului între nivelul de pro­
ducţie al U.R.S.S. şi cel al S.U.A.,
de trecerea Uniunii Sovietice pe
primul loc din lume în ce p ri­
veşte producţia industrială şi
l.a G.A.S. Mintia, raionul llia, datorită bunei îngrijiri a păsărilor, colectivul (le muncitoare al sectorului Ştiinţa in slujba păcii; 10.05
avicol a reuşit să dea peste plan de la începutul anului pină la 25 octombrie, peste 70.000 ouă şi 2,000 l(g-
carne pasăre.
IN rOTO : Îngrijitoarele Ancău l.ucia şi Chiriac Natalia sortează pun primiţi de la incubatorul gospodăriei.
Marea majoritate a colec­
tivelor de muncă din regiu­
nea noastră oferă, prin rezul­
tatele obţinute pină acum, ga­
ranţia îndeplinirii planului a-
nual de producţie înainte de
termen. Există însă eîteva uni­
tăţi — e drept, foarte puţine
— care au obţinut rezultate
slabe. Intre acestea este şi în ­
treprinderea pentru colectarea
şi industrializarea laptelui din
Simeria. In afară de luna ia­
nuarie, în nici o altă lună din
primele trei trimestre, planul
producţiei globale n-a fost în­
deplinit. Ba mai mult, în luna
august cifra de realizare a pla­
nului a fost de numai 81 la su­
tă.
Aşa stind lucrurile nu miră
desigur pe nimeni faptul că n-a
fost realizat nici planul de sor­
timente. Se naşte însă între­
barea : de ce la I.C.I.L, Sime­
ria n-a putut fi îndeplinit pla­
nul în acest an ? Spaţii de pro­
ducţie există, utilaje de aseme­
nea. Atunci ?
Răspunsul, indiferent că l-am
afla de la secretarul de partid,
directorul întreprinderii, sau ori­
care lucrător, e clar : lipsa de
lapte, adică lipsa de materie
primă. Fără îndoială, mai sînt
şi alte lipsuri. Să vedem însă,
înainte de toate, de ce lipseşte
laptele.
Cîndl primul pas e greşii
I.C.I.L. Simeria primeşte lapte
atit din sectorul socialist, cit
şi din sector particular. Pen­
tru aceasta încheie contraece
cu gospodăriilor agricole colec­
tive şi gospodăriile agricole de
s ta t: în plus mai primeşte lap­
te şi prin achiziţii. Evident, nu-i tractele n-au fost respectate, in
deloc o treabă uşoară aprovi­
zionarea cu lapte suficient.
Dar tocmai aici e cheia suc­
ceselor viitoare. Se vede însă
treaba că la I.C.I.L. acest lu­
cru n-a fost înţeles aşa cum
trebuie. încheierii de contrac­
te nu i-a fost acordată aten­
agricolă pe cap de locuitor .
In ultimii şase ani ritmul mediu
anual de creştere a producţiei
industriale în U.R.S.S. a fost de
10,2 la sută, iar în S.U.A. — nu­
mai • 2,3 la sută. Producţia
medie anuală a industriei pe cap
de locuitor a crescut in U.R.S.S.
în această perioadă cu 8,2 la
sută, în timp ce în S.U.A. numai
cu 0,6 la sută. Creşterea medie
anuală a investiţiilor în Uniunea
Sovietică a fost de 12 la sută,
iar în S.U.A. nu a existat nici
o creştere, ci s-a înregistrat
chiar o oarecare reducere în a-
cest domeniu.
In ultimii şase ani producţia
de oţel a crescut în U.R.S.S. cu
26 milioane tone, iar în S.U.A.
a scăzut cu 15 milioane tone,
extracţia de petrol a crescut în
U.R.S.S. cu 95 milioane tone, iar
in S.U.A. cu aproximativ 20 m i­
lioane tone, întreaga producţie
industrială a U.R.S.S. reprezin­
tă în prezent peste 60 la sută
din producţia americană, sau o
cincime din producţia mondială.
Ţara Sovietică, cu o populaţie
de aproximativ 220 milioane de
oameni, realizează in prezent o
producţie industrială mai mare
decît Anglia, Franţa, Italia, Ca­
nada, Japonia, Belgia şi Olanda,
luate la un loc, cu populaţia lor
de 280 milioane oameni.
DRUMUL SOCIALISMULUI
ţia cuvenită. Altfel nu poate fi
explicat faptul că anul trecut,
pînă la 31 decembrie, n-a fost
contractată decit aproximativ
16 la sută din cantitatea de
lapte necesară pe anul 1961.
Aşa dar, oficiile întreprinderii
au muncit slab. De ce ? In pri­
mul rînd pentru că oficiile nu
sint încadrate cu oamenii cei
mai corespunzători (amintim,
de pildă, că numai un şef de
oficiu are pregătirea tehnică
cerută de nomenclator) ; în al
doilea rînd pentru că oficiile
au fost prea puţin îndrumate
şi controlate de către conduce­
rea întreprinderii. Aşa se face
că o parte dintre lucrătorii o-
ficiilor s-au mulţumit să-şi jus­
tifice prezenta pe teren cu ..ra­
poarte“ iar în rest... ce-o ieşi.
Iată deci o primă cauză pen­
tru care I.C.I.L, Simeria a dus
lipsă de materie primă în a-
cest an şi ca urmare nu a rea­
lizat pianul de producţie.
Con?racf©!e ?r©buie
respecîafe!
Mai mult de 80 la sută din
necesarul de lapte, întreprin­
derea il ia din sectorul socia­
list pe bază de contracte. O
parte mai mare de la G.A.C. şi
restul de Ia G.A.S. Aşa dar, în
fiecare an se încheie contrac­
te între aceste unităţi. Gospo­
dăriile agricole de stat s-au a-
chitat în anul 1961 de obliga­
ţiile contractuale. Nu la fel au
procedat însă o parte din gos­
podăriile agricole colective. De
fapt la unele G.A.C. au fost
contractate cantităţi de lapte
mult mai mici decît ofereau po­
sibilităţile. Nici aşa însă con­
raionul Orăştie, de pildă, nu s-a
livrat pînă acum decît 62 la
sută din prevederile contractua­
le, iar în raionul Haţeg abia 50
la sută.
Vinovate de această stare de
lucruri sînt consiliile de con­
ducere ale G.A.C., comitetele e-
Acestea sînt faptele. Aceste
fapte nu pot fi ignorate atu n ­
ci cînd se examinează noul Pro­
gram al comuniştilor sovietici.
Comentatorul ziarului „New
York Times“, Hârry Schwartz,
scria recent că cele 154.000
de maşini-uneite produse in
U.R.S.S. în anul 1960 nu numai
că depăşesc de trei ori numărul
maşinilor-unelte fabricate în
acelaşi an in S. U. A. ci repre­
zintă şi cu 60 la sută mai mult
decit nivelul record obţinut
de S.U.A. în anul 1952.
Asemenea recunoaşteri apar
destul de des în paginile presei
occidentale. Cu timpul presa oc­
cidentală va fi nevoită să vor­
bească şi mai mult despre suc­
cesele sovietice. De altfel chiar
în prezent Harry Schwartz şi
alţi comentatori americani, com-
parind nivelul de dezvoltare e-
conomică din S.U.A. şi U.R.S.S.,
s-ar putea referi nu numai la
datele cu privire la producţia
de maşini-uneite.
Uniunea Sovietică extrage mai
mult minereu de fier şi cărbune
decît S.U.A., produce mai mult
cocs, prefabricate din beton a r ­ ori şi jumătate. In prezent
mat, cherestea, locomotive Die­
sel şi electrice pentru liniile de Uniunea Sovietică a trecut la
cale ferată principale, ţesături
de lină. In momentul de faţă
Uniunea Sovietică ocupă primul
loc în lume în ce priveşte volu­
mul şi ritmul construcţiilor de
locuinţe, depăşind de două ori
w«wawmrN,'W,i><•”•^.<^^»ya^Xinwgr,*ggantiarrr»ri>BW»»>M»a<p>jrrr s^SZSui'iai M'isxmvimjWHWBWBBffWW
xecutive ale sfaturilor populare
şi organele locale de partid,
care au acordat prea puţină a-
tenţic respectării contractelor
de către C- A.C. O dovadă în
acest sens o constituie faptul
că în raionul Brad s-a pre­
dat din cantitatea contractată
de lapte de oaie 175 la sută în
luna iulie, 60 la sută în august
şi 190 la sulă în septembrie!
Se vede de departe că atunci
cînd s-a muncit, s-au obţinut
rezultate bune. Astfel de exem­
ple mai pot fi date.
Aşa dar iată o altă cauză
pentru care I.C.I.L, Soneria nu
a îndeplinit planul de produc­
ţie.
Mai sînf şi aiie neajunsuri
Treburile nu merg bine la
I.C.I.L. Simeria şi din cauza
lipsei de cadre. Multe posturi
importante (şeful serviciului
producţie, şeful serviciului pla­
nificare şi organizarea muncii,
şeful laboratorului şi C.Ţ.C., in­
ginerul tehnolog etc.) nu sînt
încadrate cu oameni cu pre­
gătire corespunzătoare, De a-
semenea. întreprinderea nu dis­
pune încă de localuri corespun­
zătoare pntru colectare şi pre­
lucrare.
Există o seamă de abateri de
la discinlină în întreprindere.
Se mai intilnesc încă atitudini
de liberalism, de lucru dună bu­
nul plac. De aceea e de da­
toria organizaţiei de partid să
ia măsuri care să ducă Ia îm­
bunătăţirea muncii, să vegheze
ca în posturile cheie să lucre­
ze comunişti cu experienţă. E
bine, de asemenea, ca organiza­
ţia de partid să analizeze cit
mai curînd activitatea depusă
în vederea încheierii contracte­
lor pentru anul viitor ; aceasta
deoarece pînă acum s-au ob­
ţinut rezultate slabe, E nevoie
ca pînă la sfîrşitul anului în
curs să se contracteze cel pu­
ţin 90 la sută. din necesarul de
lapte al anului viitori.
N. ANDRONACHF
în această privinţă S. U. A. şi
Franţa. In perioada 1956-1960
in U.R.S.S. s-au construit mai
multe locuinţe decît înainte în
15 ani; aproximativ 50 de mi­
lioane de oameni au primit lo­
cuinţe noi.
In domeniul agriculturii,
U.R.S.S. se află înaintea S.U.A
in ce priveşte producţia de grîu,
cartofi, sfeclă de zahăr, lapte,
grăsimi animale şi lină. In plus.
in U.R.S.S. se produc mai mult
grîu, cartofi, grăsimi animale şi
lină decit în S. U. A., calculate
pe cap de locuitor. In ultimii
cinci ani producţia globală a
sectorului agricol in comparaţie
cu cei cinci ani anteriori a cres­
cut cu 43 Ia sută. Şeptelul de
vite cornute mari din colhozuri
şi sovhozuri a crescut in aceeaşi
perioadă cu 68 la sută, numărul
porcinelor a crescut de două
rezolvarea sarcinilor creării u-
nui belşug de produse agricole
pentru popor.
Realizările pe care Uniunea
Sovietică le deţine in domeniul
economiei demonstrează în mod
incontestabil că pianul sovietic
de dezvoltare pe următorii 20
de ani va fi îndeplinit.
IVAN DEMIN
Comentator al agenţiei „Novosti“
riorr 3
^¦wKHuawmwmgBi
)1 NOIEMBRIE 1961
PROGRAMUL I ; 0,10 Melo­ de BeetHoven; 23,15 Muzică de
dii populare romineşti ; 7,30 dans.
Sfatul medicului ; 8,00 Din pre­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
sa. de astăzi; 9,15 Muzică popu­ 6,00; 7,00; 10,00; 11,00 : 13,00;
lată din R. P. Ungară; 11,30 15.00 : 17.00 ; 19.00; 22,00 ;
'Fragmente din opera „RusalJca“ 23,52 (programul I) ; 12,00 :
de Dargomîjski; 12,20 Album 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 ;
sportiv; 13.05 Interpreţi de 21.00; 23.00 (programul II).
muzică uşoară: 14,00 Muzică
\populară rominească; 15,45 A NUNî
Lectură din romanul brazilian:
\..Plinea şi visul“ de O. Lessa ; Cooperativa „Pro-
10.15 Vorbeşte Moscova !: 17.50
L greşul“ din Alba iuua
Opereta „Plutaşul de pe Bis­
triţa“ de Filaret Barbu ; 22,30 !anunţă clientela că
Muzică de dans; 23,14 Muzică centrul de primire —
simfonică. comenzi încălţăminte
din Hunedoara, stra­
PROGRAMUL 11: 12.30 Cin- da Molotov nr. 21 este
tece şi jopuri populare rornî- ideschis în fiecare sim-
n eşti; 14,03 Muzică uşoară;
15,30 Din albumul de operete ; Ibătă între orele 7—19
16.15 Prelucrări corale; 17,30 sub conducerea tov.
Carnet de reporter: „Excursii Potinteu Vasile.
de sfirşit de săptămînă“ ; 18,05
Cintă Alia Baianova şi Victor |
Bunea; 19,30 Pe teme interna­
ţionale ; 20,20 Noapte bună, Se primesc comenzi
copii: „Zgircitul“ poveste popu­ pentru orice fel de
lară coreeană; 21,10 Muzică de
dans; 22,30 Serenada în Re ma­ încălţăminte d u p ă f
jor pentru flaut, vioară şi violă
( modelul ales de client.
/vyv/Wi
) Deservire promptă şl cu
Exploatarea minieră Barza\ materiale de cea mai bu-
ş nil calitate.
E D IA T
4 tractorişti rutierişti
Asigurăm casare® la cămomele mun­
citoreşti, cantină şi salar c o n fo rm
normelor republicane.
Soiicifaniii se vor adresa Exploatării
miniere Barza—-serviciul cadre, comuna
Crişcior, raionul Brad, regiunea Hune­
doara.
RAIONUL DETA, REGIUNEA BANAT
A NU NŢ 4
UN NOU EXAMEN DE ADMITERE IN
Ş C O A L A T E H N I C A DE M A I Ş T R I
ZOOTEHNIŞTI Ş! MAIŞTRI AGRICULTORI
în t r e 15 — 18 n o ie m b rie 1961
Se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale
ca 2 ani vechime în producţie, cu stagiul militar
satisfăcut, sau nemeorporabi! pe perioada şco­
larizării (3 ani).
Informaţii suplimentare Ciacova telefon 4.
din oraş«' CUGlR, raionul Orăşfie, anunţă că
se fëoe fa sediu! uzinelor *
üi COEURS PENTRU OCUPAREA \
A PATRU POSTURI IE MAIŞTRI 1\f
MECANICI ?
//v.VWv AW -V/v ./WV.
î n t r e p r i n d e r e a d e explorări
„Lupeni“
cu secTul în LUFENI strada A vram lancu nr, 1
ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
- STRUNGARI IN FIER
cu salariul între limitele 3,30 - 5,35 lei ora
- ŞOFERI U. T . O . S.
cu salariul 3,45 lei ora
Solicitanţii se vor prezenta de urgenţă cu
actele de calificare la sediul întreprinderii,
serviciul organizarea muncii.