Page 37 - 1961-11
P. 37
PRÖ&ETAM T)W fO A T 'e Y A m S , m m - V A
SM ţi @
B4
fs
o S. CERBU: Sutamiistul
(pag. -a)
o [!ig. TRAI AN IAGOI3 : Descen
Anul X III. Nr. 2141) Sîmbătă 11 noiembrie 1981 4 pagini 20 bani tralizarea evidenţei contabile —• Cu planul depăşit nisterului industriei petrolului şi
condiţie esenţială în reducerea pre chimiei.
ţului de cost Colectivul întreprinderii de
gospodărie orăşenească din S-au construit de asemenea vi
(pag. 3-a) Orăştie a obţinut succese trine mari, luminoase.
deosebite in primele 9 luni
® Comentariul z ile i: Problema ale anului. Astfel, sectorul Magazinul fiind bine aprovizio
lichidării sistemului colonial în dez prestări servicii şi-a îndepli nat, cu un bogat sortiment dc măr
baterea Adunării Generale O. N.U. furi alimentare, cunoaşte zilnic o
afluenţă mare de cumpărători.
(pag. 4-a).
nit planul în proporţie de
133,87 la sută, transportul in Construiesc un grajd
ilit ott elu s*i laminatelor comun în proporţie de 127,47 Colectiviştii din comuna \
la sută, întreţineri parcuri şi Vata de Jos. raionul Brad, ^
zone verzi în proporţie de lucrează la construirea unui )>
& mai bună! 110,44 la sută, etc. Planul grajd nou cu o capacitate de />
producţiei globale pe între 100 capete vite mari. Cele \
Paralel cu lupta Combinatul a prindere a fost realizat in 2.200 ore de muncă patrio- }
proporţie de 112 la sută.
pentru sporirea Ing. IOAN NI,ŢA avut in trecut tică prestate de către colec- ^
In aceeaşi perioadă s-au
producţiei, pro şeful serviciului control tehnic al caii mari dificultăţi realizat beneficii peste cele tivişti a făcut ca din fondu- >
ductivităţii mun taţii — Combinatul siderurgic şi reclamaţii rile gospodăriei colective p
cii şi reduce Hunedoara din cauza neo- planificate în valoare de fie economisiţi 6.000 de lei. ?
rea preţului de - mogenităţii chi 703.000 lei. Colectiviştii s-au angajat ca )
cost, colectivul Combinatului si mice, ca urmare a carburării T. LAZARESCU pină la sfirşitul lunii curen- >
derurgic Hunedoara a acordat lingourilor cu materialul anti- corespondent te grajdul să fie dat in fo- S
o atenţie deosebită îmbunătă
retasură şi din cauza segrega Nou magazin losinţu. ?
ţirii continue a calităţii produc ţiei elementului carbon la oţelul cu autoservire
pentru ţevi, sape, electrozi şi R. MONE SC.U e
ţiei. Drept urmare, îaţă de rea
lizările medii ale anului trecut, arcuri de mobilă. Prin măsurile corespondent )
în primele 9 luni ale anului cu luate s-a reuşit să se elimine La începutul acc-ici săptămîni, Mcci amical
rent rebuturile interne au scă total cazurile de neomogenitate în oraşul Alba Iulia s-a deschis
zut cu 18 la sută la oţelul M ar chimică din cauza carburării. Pc stadionul din Vulcan L
tin, cu 42 la sută la oţelul elec Cu toate acestea mai sînt încă un nou magazin cu autoservire. s-a desfăşurat joi tntilnirea (
tric şi cu 30 la sută la laminate, deficienţe in legătură cu elabo Noul magazin s-a deschis în (ostul amicală de fotbal dintre e- }
iar pierderile prin rebuturi la rarea şi laminarea oţelului pen local al unităţii nr. 1 din centrul chipa locală Minerul şi Mine- >
beneficiari au scăzut cu 23 la
sută la oţelul Martin şi cu 12 tru ţevi, care, din cauza defec oraşului. Magazinul a fost ren- m l Lupeni. care activează in }
la sută la oţelul electric. telor de pe suprafaţa lam inate menajat, dîndu-i-se un aspect pjă-
cut, modern. Localul a fost înzes categoria A. Gazdele au in- >
Toate aceste rezultate au fost lor, au condus în ultimul timp
la scăderea producţiei de ţevi vins cu scorul de 3-2. f
posibile datorită activităţii or calitatea I-a la uzinele „Repu trat de asemenea cu mobilier mo N. ROVENŢA }
ganizaţiilor de partid, sindica blica“ — Bucureşti. dern produs dc întreprinderile Mi corespondent /
le, de tineret, conducerii combi De asemenea, din cauza p re
natului, întregului colectiv, c a gătirii neglijente şi a folosirii
re, sub îndrumarea comitetului
de partid, încă din primele luni materialului refractar cu rezis Cu contribuţia cetăţenilor
tenţă slabă la coroziune, la mon
ale anului au făcut din calita In toamna acestui an a luat torită muncii desfăşurate, noua
tea produselor şi marca fabricii tarea ansamblelor de turnare, fiinţă şi la Clrneşti o şcoală de sală dc clasă a fost dată in fo
problema nr. 1. rebutul rezultat după prelucra 7 uni. Localul, construit de ce losinţă intr-un timp scurt. Acum
rea oţelului pentru axe U. I. C.
La scăderea rebuturilor inter se menţine la un nivel ridicat
ne, în general, şi la reducerea (10 la sută). tăţeni. cu ciţiva ani în urmă, elevii. învaţă in condiţii foarte
reclamaţiilor de __ __ La oţ.elăria Mar devenise neincăpător. Cetăţenii bune. VASILE MAGII ERE li
din sat au liotăirit să amena
la beneficiari, tin nr. 1, de jeze încă o sală de clasă. Da corespondent
şi au fost obţinu
în special, o con M arca fabricii— mîndria
tribuţie de sea
mă a avut şi co întregului colectiv te rezultate bu :-KS:
ne in ultima pe
lectivul de mun Reparaţii de calitate
rioadă, rebutul Comunistul Ghcorghc Te-
că al serviciului C. T. C. care fiind sub admis, (în trimestrul
s-a încadrat in această vastă HI, 1,94 la sută faţă de 2,80 la feleş, sc numără printre n con iul an iiim 1 9 6 2
şi complexă acţiune. Dacă pînă sută admis), se mai manifestă In întrecerea dintre echipele te de ia vagoanele ce au fost
nu de mult lupta pentru îmbu anumite deficienţe care dimi cei mai buni lăcătuşi din de lăcătuşi de Ia revizia de va casate. Pentru abnegaţia cu
nătăţirea calităţii se reducea nuează realizările colectivului de secţia reparaţii a U.R.U.M. —¦Astăzi turnăm turnătoria de bronz La obţinerea ace goane din staţia C.F.R. Sime- care muncesc, merită a fi evi-
doar la combaterea cauzelor oţelari de aici. Turnarea direc Petroşani. El execută lu ultima şarjă de a U.R.U.M. Petro stor succese şi-au ria-triaj, obiectivul principal denţiaţi lăcătuşii foan Berbe-
provocatoare de pierderi prin tă, slaba pregătire profesională brom din anul a- şani, a executat, adus contribuţia toţi este : reparaţii dc calitate şi în niţă, Emanoii Nicoară, Alexan
rebuturi, în acest an ea a căpă a unor cadre, încălcarea tehno crări de bună calitate şi cesta — le spuse peste sarcinile de membrii din briga timpul cel mai scurt. dru Nagy şi sudorul Petrică
ta t un nou conţinut, legat de asi logiei de elaborare şi turnare işi depăşeşte lunar norma Kristaly, responsa plan, 8.000 kg. pie dă, în frunte cu tur Bozdoc.
gurarea unor proprietăţi supe sînt citeva din cauzele acestei nătorii ştefan Ro- Cele mai bune rezultate în
rioare produselor. Este o cinste situaţii. cu 25-30 la sută. bilul brigăzii, tova se turnate. Tot in dics, Ştefan Bulbu această întrecere le-au obţinut 1. PUIU
pentru colectivul de muncă din IN FOTO: Glieorghe Te- răşilor săi. cau şi miezuitoarea pînă acum echipa condusă dc
combinat faptul că unii benefi In aceeaşi situaţie se găseşte acest timp, prin fo Ileana Andrei. comunistul loan Păcurarii. Uă- corespondent
ciari işi exprimă preferinţa de şi oţelăria electrică.. Şi aici re feleş reparlnd o maşină de De la începutul cătuşii din echipa sa, folosind
butul a foştJn ultima perioada încărcat. losirea unor mate R. BĂLŞAN metoda reparării vagoanelor de —-•000—
a folosi anumite oţeluri fabri anului şi pînă a- marfă cu şi fără scoatere din
cate la Hunedoara. sub admis, şi aici puteau fi ob errare muGMxauas/? riale vechi, această corespondent garnitură, au făcut numai lu In afenţia colaboradoril©r
ţinute rezultate mai bune. în căr cum, brigada nr. 3, crări de calitate şi în timpul şi corespondenţilor
Pentru a ajunge la aceste re căturile cu procent ridicat de Ura colectiv Iharraic condusă de Ludo brigadă a realizat cei mai scurt. In acest îe! ei ziarului
zultate s-a muncit mult. O aten- materiale neferoase, executarea şi-au adus contribuţia la asi
¦ţie deosebită s-a acordat recep eronată a unor analize de către Colectivul uzinei electrice din vic Krisialy, de la economii in valoare gurarea Combinatului carboni «Drumul socialismului"
Gurabarza îşi îndeplineşte şi de peste 30.000 ici. fer Valea Jiului şi Combinatul
depăşeşte lună de lună planul siderurgic Hunedoara cu va Consfătuirea cu colabo
ţiei materiilor şi materialelor ce laboratorul rapid, utilizarea u- de energie electrică. In luna oc goanele necesare. ratorii şi corespondenţi'
intră in combinat. Astfel, utila nor lingotîere crăpate, gudro- tombrie de exemplu, planul de ziarului nostru ce urma
jele de turnare se decontează in narea defectuoasă, transportul energic electrică a fost reali aioiuă, m e to d ă d e îaîip adia r ir e Această echipă de lăcătuşi să aibă loc, duminică 12
funcţie de durabilitatea realiza şarjelor calde la laminor, încă zat în proporţie dc 101,13 la noiembrie a.c., se amină
sută şi a obţinut totodată eco realizează şi însemnate econo pentru o dată ce se va
tă in exploatare, minereurile de nepus la punct, sînt probleme nomii de 23.000 lei, prin redu Pe şantierul pădurii Fîntinile- le de ajutorarea regenerărilor na mii prin înlocuirea pieselor anunţa la timp.
fier se decontează în funcţie de care încă n-au fost rezolvate cerea consumului propriu teh Vaidei, pe o suprafaţă de 32 turale şi se poate aplica cu mai
conţinutul mediu de fier pe sor Dacă la aceste secţii lucrurile nologic. ha., se aplică pentru prima oa multă uşurinţă formula de îm COLEGIUL DE REDACŢIE
timente, produsele refractare au avut totuşi o desfăşurare ră o metodă nouă de Împădu pădurire respectîndu-se pro
sint încărcate la categorii de normală, rebutul fiind sub ad Un aport preţios la obţinerea rire prin însămînţarea directă a porţia speciilor forestiere, se
facturare corespunzătoare cali mis, nu acelaşi lucru s-a petre acestor rezultate l-au adus şi ghindei în benzi. Prin noua reduce preţul de cost al îm
tăţii constatate. Totuşi, în do cut la oţelăria Martin nr. 2. Din co -!uniştii Costel Lazăr, Gheor- metodă, pe lingă faptul că se păduririi cu aproximativ 50 la
cauza activităţii slabe pe linia ghe Gabor, Vasile Lascu, precum asigură împletirea lucrărilor
meniul muncii de recepţie mai respectării tehnologiei, numai in şi brigada de producţie de la de împăduriri artificiale cu ce- sută faţă de vechea metodă —
sînt deficienţe în ceea ce pri cazane condusă de tov. Ştefan
veşte verificarea calităţii stabi trimestrul III s-a înregistrat o Crăciun. împădurirea în tăbli sau cui
pierdere la preţul de cost
lite în contracte la o serie de din cauza rebutului de peste buri. uzate cu piese bune recupera-
produse livrate în cantităţi şi 2.000.000 Ici. In această perioa
sortimente mici şi variate.
dă, numai la două sortimente
In ceea ce priveşte măsurile şi numai in cîte o singură lună,
luate pentru îmbunătăţirea ca rebutul a fost sub admis. Din experienţa căminelor culturale fruntaş?
lităţii, trebuie să arătăm că s-au Depăşirea rebutului se dato- Seara ele calcul — formă atractivă
revizuit şi completat instrucţiu reşte în cea mai mare măsură
nile tehnologice pentru fabri
carea oţelului do sape cu role, factorilor subiectivi, nerespec- C erc ştiinţific de activitate culturală la sate
axe U. I. C., ţevi, s-a introdus tării instrucţiunilor tehnologice
turnarea oţelului cu capac chi in vigoare, cit şi nepunerii lor De curtnd, din iniţiativa blemele specifice procesului de Popularizarea realizărilor ob s in t: serile de calcul, jurnalele ţărani cu gospodării individuale
mic de aluminiu, oţelul semi- la punct. Se produc încălcări comitetului de partid şi cu spri producţie din domeniul fores ţinute de către colectiviştii din vorbite, călătorii pe hartă etc. — romîni şi germani — con-
calmat, s-a îmbunătăţit calibra- ale tehnologiei începînd de la jinul comitetului sindicatului tier. comuna Apoldui de Sus, precum vingîndu-se de avantajele mun
rea la proîilele rotunde de la dozarea şarjelor, există la unii în cadrul I. F. Orăştie a luat şi a căilor de dezvoltare şi de Zilele trecute, la căminul cul cii în comun, au păşit pe calea
laminorul 800 etc., şi, ceea ce maiştri tendinţa de a nu respec fiinţă un cerc de cercetări şti LAU REN ŢIU POPESCU întărire economico-organizato- tural din Apoldui de Sus a fost arătată de partid — înscriin-
este foarte important, s-au luat ta timpul de dezoxidare in cup inţifice, in cadrul căruia s-au rică a gospodăriei colective, con organizată o seară de calcul pe du-se în gospodăria colectivă.
măsuri tehnico-organizatorice tor, nu se dă atenţia cuvenită înscris 12 ingineri şi tehnicieni corespondent stituie pentru activiştii cultu tema : „Retribuţia după muncă Astfel, în acest an, numărul fa
care au redus aproape la zero respectării temperaturii oţelu agrosilvici. rali din această comună un şi producţia obţinută — mijloc miliilor cuprinse in gospodărie
amestecurile de oţeluri pentru lui Ia evacuare, din care cauză F aza raională obiectiv important, asupra că de cointeresare materială a co este de 362.
care combinatul a fost reclamat multe şarje se toarnă direct, sint In planul de muncă adoptat a concursului ruia şi-au axat şi orientat con lectiviştilor ; importanţa core
în trecut la forurile competente. se prevede ca in cadrul cercu „A niversarea ţinutul activităţii cultural-edu laţiei dintre retribuţie şi dez Directivele Congresului al III-
(Continuare in pag. 3-a) lui fiecare membru să rezolve cative in perioada de iarnă. voltarea fondului de bază al lea al P.M.R., precum şi indi
pină ia sfirşitul anului viitor o R epublicii“ G.A.C.“. caţiile Plenarei C.C. al P.M.R.
iTSăa.1 temă ştiinţifică, axată pe pro- îndrumaţi de comitetul de din 30 iunie — 1 iulie
Duminică, a avut loc la Atît organizarea, cit şi modul
căminul cultural din Vcţcl faza
raională a concursului regional
PANOU DE ONOARE „Aniversarea Republicii“, la care partid şi comitetul executiv al de desfăşurare a acestei ac 1961, prevăd ca pînă în anul
au participat aproape 200 spec sfatului popular comunal, con ţiuni, poate constitui un îndrep 1961 producţia globală agri
tatori. S-au întrecut cu acest siliul de conducere al căminu tar preţios pentru activiştii cul colă să crească în condiţii
prilej formaţiile dc teatru ale lui cultural, în colaborare cu turali de la sate In însuşirea şi climatice normale cu 70—30 la
artiştilor amatori din Hărău şi consiliul de conducere al gos generalizarea experienţei pozi sută faţă de 1958. Pentru tra
Muncelul Mic, prezente in con podăriei colective, şi-au propus tive “‘ă unităţilor culturale din ducerea in viaţă a acestor sar
curs cu piese dc M. Leonard : Ca în perioada lunilor de iarnă regiunea noastră. cini, G.A.C. din Apoldui de Sus
„Bărbatul fără opinci“ etc. să organizeze la căminul cul
tural cit mai multe activităţi Pregătirea acţiunii şi-a propus ca producţia m e
ION GURAN cu un bogat conţinut educativ die la toate culturile şi în spe
cum sint expuneri pe teme ca : Gospodăria colectivă din Apol cial la griu, porumb şi cartofi
corespondent „Să cunoaştem realizările gos dui de Sus a luat fiinţă în anul
să crească în fiecare an şi să
ajungă cel puţin la următoarele
R ecenzie podăriei noastre“, „Mărirea fon 1950. An de an, noi familii de valori :
dului de bază asigură ridicarea
Zilele trecute in localul Şco nivelului de trai al colectivişti Producţia la hectar/kiloßf:.!i; : 1
lii elementare de 7 ani dinşoi- lor“, seri tematice pe teme pri
muş, raionul Ilia, tov. Maria vind : „Dezvoltarea sectorului C u 1t u i a 1961 1962 1961 1054 1965
Felceci, educatoare, a prezentat zootehnic, sarcină principală a
recenzia romanului „Pămînt gospodăriei colective“, „Metode PORUMB BOABE 2.000 2.200 ———
desţelenit“ de Mihail Şolohov. înaintate folosite în muncile CARTOFI
agricole din gospodăria noastră 16.000 16.500 17.000 17,500 18.000
CONSTANTIN PĂDUREŢ MI HAI CANAOI1E CRISTEA SIMION Cei peste 100 de oameni ai şi rezultatele obţinute“ etc. Pornind de la planul elabo colectiviştilor aceste sarcini,
Ş-’f dc brigadă la cuploarele adinei este cunoscut ca unul dintre lăcă este inginer la G.A.C. din Mihalţ. muncii aflaţi aici au urmărit rat de consiliul de conducere al precum şi căile de realizare a
ale laminorului de 800 mm. din O.S. tuşii de frunte ai uzinelor meta Datorită strădaniei sale de a obţine cu atenţie expunerea educatoa Din preocupările conducerii gospodăriei pentru următorii lor.
Hunedoara. împreună cu brigada a lurgice din Gugir. In secţia sa, de din an în an —*lte tot mai bogate, rei asupra evoluţiei acţiunii şi căminului cultural nu lipseşte ani, conducerea căminului cul
mai multe ori a fost declarat frun el se bucură de dragostea şi aprecie comportării personajelor roma nici interesul pentru organiza tural din Apoldui de Sus şi-a Astfel, directoarea căminului
mtribuit din plin la producerea pes nului. rea unor forme noi de activi înscris în programul său de ac cultural, tov. Farcaş Elisabeta,
ta plan a mai mult de 12.000 tone taş in întrecerea pe profesii. rea tuturor colectiviştilor. tate, atractive, interesante, care tivitate o serie de măsuri meni împreună cu preşedintele si in-
A. CERCEA se bucură de larga apreciere te să popularizeze în rindurile
laminate în acest au. (Gonttnuare in pag. 2-a)
corespondent a cetăţenilor din comună, cum