Page 38 - 1961-11
P. 38
nap 2 D R U M U L S OCl Al. IS M ULUI 7~"
1Batumu^i^r^t^fxraw vart t ccsr7w*^ o t!naiax>aBo^™.r?*yg««gBEas. ^ .i« « » ,» .. ------------------ Nr. 2140
In discuţia Pentru pîinea de cea ma' bună calitate Cum or ganizăm rte*m*r®VAMf?í«aai
deputaţilor consfătuirile de producţie
Rezultatele bune Bine ar fi
dacă.,.
De curînd a avut Ioc ¦ trebuie consolidate Gu cîţiva ani în urmă, existau sindicale nu se dezbat teme la întîm-
multe lipsuri îri desfăşurarea consfă plare, ci cele mai importante pro ...tovarăşii din consiliul de
cea de-a X-a sesiune or tuirilor de producţie în fabrica noas bleme ale producţiei, care îşi cer cît conducere al cooperativei din
tră. La consfătuiri nu se discutau mai grabnic rezolvarea. Geoagiu ar lua măsuri ca şi
dinară a Statului popular După concursul pe ţară suprapuse de 250 şi 500 gr., cele mai importante probleme, care la filiala din Homorod (care-i
„Pentru plinea de cea mai bună cornuri „Sinaia“, franzeluţe re trebuiau să preocupe masa de sala Tot în consfătuirile de producţie pe aparţine), programul să fie res
orăşenesc Simeria. Sesiu calitate“, care a avut loc la publicane etc., sînt mult căutate riaţi pentru îndeplinirea planului de grupe sindicale, se confirmă fruntaşii pectat întocmai. In ziua de 24
Bucureşti, precum şi datorită de către consumatori. Atîti la producţie la toţi indicii. Consfătui în întrecerea socialistă la care sînt octombrie a.c. numeroşi ce
nea a luat în discuţie pro măsurilor luate, întreprinderea fabrica de pîine din Petroşani rile se ţineau numai pe secţie, cu antrenaţi 83 la sută din totalul mun tăţeni au aşteptat în faţa ma
industrială de stat „Jiul“ din cit şi la secţiile producătoare toţi salariaţii. In felul acesta pro citorilor şi tehnicienilor. gazinului dc la ora 8 diminea
blema aprovizionării şi t Petroşani a reuşit să producă din celelalte localităţi ale Văii blemele producţiei nu se puteau dez ţa şi pînă după ora 10, pen
pîine de o mai bună calitate, Jiului, au fost introduse reţe bate în mod diferenţiat, pe faze de Organizarea superioară ă consfătu tru ca pînă Ia urmă să plece
servirii populaţiei în uni lele stabilite la concurs, s-a in lucru, din care cauză şi propunerile irilor de producţie şi intensificarea fără a-şi putea procura mărfu
gustoasă, frumoasă ca aspect, tensificat controlul fizico-chi- muncitorilor erau mai puţine. întrecerii socialiste, au contribuit în rile necesare întrucît gestionarul
tăţile comerciale din oraş. aşa cum o doresc consumatorii. mic de laborator pe tot fluxul mare măsură la îmbunătăţirea calită cooperativei nu binevoise să
Aceste succese se datoresc pe tehnologic etc. Comitetul sindicatului, îndrumat de ţii produselor. Astfel, cu toate că a vină la serviciu. Şi doar pe
S-a scos în evidenţă că lingă aplicarea unor măsuri organizaţia de partid, a analizat aces crescut mult exigenţa la sortare şi uşă era afişat: „In zilele de
tehnico-organizatorice şi faptu Cu toate acestea se mai în- te lipsuri şi a luat măsuri pentru o control, calitatea la ciorapii de bum marţi (marţi era şi în 24 oc
magazinele sînt tot mai lui că muncitorii brutari lucrează tîmplă ca în unele zile pîinea mai bună organizare a desfăşurării bac s-a îmbunătăţit mult faţă de pri tombrie), deschis între orele 8
cu mai multă atenţie şi simţ de să nu fie cea dorită de consu consfătuirilor de producţie şi antrena mul trimestru al anului. în curs. Şi la
bine aprovizionate cu măr răspundere. Oameni ca Ivan matori. Care sînt cauzele ? In rea muncitorilor la dezbaterea pro fel articolele din relon şi confecţii tri şi 14“) (? !) (după corespon
Kosnaş, Dumitru Albotă, Eugen primul rînd trebuie arătat că in blemelor de producţie. Acum consfă cotate. Planul producţiei globale pe
furi, în sortimente bogate Gîrjoabă, Virginica Bota şi alţii Valea Jiului transportul piinii tuirile de producţie se organizează trimestrul III a fost îndeplinit în pro denţele tovarăşilor AVRAM LO-
de la fabrica de pîine din Petro nu se face în cele mai bune con- în felul următor. Intre 25 şi 30 ale porţie de 101,70 la sută, iar rn oc LEANU şi PETRU TRIFU).
şi de calitate. In marea şani. au reuşit, datorită străda diţiuni. Sint zile cînd se trans fiecărei luni, se ţin consfătuiri pre tombrie în proporţie de 101 la sută.
niilor depuse, să dea pline de portă cu o singură maşină cite gătitoare unde participă secretarul ...comitetul sindicatului din
lor majoritate lucrătorii mai bună calitate. Merită scos 2.500 kg. pline deodată. Aşa organizaţiei de partid pe secţie, pre Pe lîngă rezultatele bune mai exis cadrul cooperativei „Brâdeana“
in evidenţă şi faptul că condu stînd lucrurile, plinea se pre şedintele comitetului sindical, şeful de tă şi lipsuri în munca noastră. Con şi serviciul organizare-cadrc
din unităţile comerciale cerea întreprinderii a sti sează, îşi pierde forma, se întă secţie, maiştrii şi ajutorii de maiştri, sfătuirile de producţie mai întîrzie la de Ia U.R.G.G. din Brad ar lua
reşte. Apoi, există unele centre fruntaşi în producţie de la diferite unele secţii, pesfe datele planificate, măsuri ca acelor lucrători ope
au reuşit să desfăşoare o mulat activitatea brutarilor de desfacere, ca magazinul nr 6 faze ale secţiei. Aceştia 'analizează din cauză, chipurile, că nu se cunosc rativi care în semestrul I al
Petroşani, centrele din Jieţ, realizările şi deficienţele din luna res realizările pe luna expirată. anului, timp de 6 luni consecu
muncă satisfăcătoare, ci pentru scoaterea de noi sor Băniţa, Lupeni, Vulcan şi altele, pectivă, cu preliminările pînă la tiv, şi-au depăşit sarcinile de
unde se ţine pîinea în saci sau sfîrşitul lunii. Studiază de asemenea Comitetul sindicatului de la fabri producţie, să li se înmîneze in
vilizată. timente. Dacă pînă la con este aruncată la voia întîmplă- sarcinile de plan pe luna următoa ca „Sebeş“ se străduieşte să organi signa de „Fruntaş în cooperaţia
rii. re, repartizîndu-le pe faze şi zone zeze şi mai bine consfătuirile de pro de consum“. (După cores
Deputaţii au arătat şi curs în Valea Jiului existau nu de lucru. Tot cu acest prilej se sta ducţie şi întrecerea socialistă, pentru pondenţa tov. DUMITRU
In cadrul întreprinderii „Jiul" bilesc care vor fi problemele ce ur mobilizarea întregului colectiv de IGHIAN).
faptul că sînt unii gestio mai 18 sortimente de panifica Petroşani sînt unele deficienţe mează să fie discutate în consfătui muncă la îndeplinirea sarcinilor de
care se cer de urgenţă înlătu rile de producţie pe grupe sindicale, plan, pentru continua îmbunătăţire a
nari şi lucrători din uni ţie, în momentul de faţă numă rate. Astfel, din cauză că între care au loc între 1 şi 5 ale lunii calităţii produselor.
prinderea nu dispune nici acum următoare. La consfătuirea pregăti
tăţi ca tov. Ioana Socaciu rul acestora a crescut la 34. de personalul tehnico-adminis- toare pe secţie se prezintă două re ION OEINCAR
trativ necesar, coordonarea pro ferate : unul de către şeful secţiei,
şi Ioana Vos care nu au Sortimente noi, ca împletituri cesului de producţie suferă. De care arată cum s-au îndeplinit sar preşedintele comitetului sindica
asemenea, la fabrică lipsesc u- cinile de plan, iar al doilea de către tului de la fabrica „Sebeşul"
o atitudine corespunzătoa nele utilaje ca malaxoare, ca preşedintele comitetului sindical de
zane etc. secţie care analizează preocuparea din Sebeş
re faţă de cumpărători. organului sindical pentru mobilizarea
De asemenea, mai sînt încă o muncitorilor la îndeplinirea planului
Au mai fost scoase la serie de lucrători ca Emilian
Pok, Ferdinand Ciolco, Zevedei de producţie. Toate acestea au meni
iveală şi unele deficienţe Cazan şi alţii, care nu depun
tot interesul în muncă, au aba rea să orienteze muncitorii în dez
în aprovizionarea ritmica teri de la disciplina de produc
ţie. Cei drept nici maistrul p rin baterea celor mai importante probleme
şi de sezon a magazine cipal Eftimie Opriţa, nu este su
ficient de exigent faţă de cali privind bunul mers al producţiei.
lor. tatea piinii.
Aşa se face că acum în grupele
MARIA BUCERZAN In cadrul întreprinderii „Jiul" Muncitorul Vasile Tri-
Petroşani, sint încă resurse fan lucrează în secţia tras-
rţ®'5r> corespondentă care pot conduce la o îmbună terminat a fabricii de în
călţăminte „Ardeleana“
tăţire substanţială a calităţii din Alba lulia. In luna
octombrie el a depăşit pla
produselor fabricate aici. nul de producţie cu 3,5 la
s u tă ; de asemenea indi
V. ALRU
cele de calitate a fost de
păşit cu 2,5 la sută.
5S5
N O TE Şl c o MEN T A R I I
Servire „exemplară4
S uccese a le cefei»! La restaurantul din Ghelar zilnic iar de la capăt luate operaţiunile
e afluenţă de consumatori. Are amintite. Inventivi, ospătarii au re
last O r ă s trecere mai ales carnea la grătar. nunţat la farfurii. Ga urmare, frip
turile au început să fie servite în
Li s-a părut însă într-una din
zile ospătarilor de aici că servirea mod original... în palmă.
nu merge tocmai aşa de repede Ospătarii au radiat de bucurie.
cum ar vrea ei. Şi-au bătut oame
nii capul în fel şi chip. In sfîrşit, Destul de „interesantă“ i s-a părut
au găsit. Gieutăţile veneau de la
farfurii. Trebuiau spălate, uscate, „inovaţia“ şi gestionarului unităţii,
şterse, apoi strînse de la mese şi Petru Babuşcov.
Un lucru au uitat însă aceşti
tovarăşi. Respectul faţă de om.
Şi în luna octombrie a aces operaţiilor duble la vagoane. Din cauza nepăsării
tui an, colectivul staţiei C.F.R.
din’ Orăştie a -realizat sarcinile Astfel, din totalul vagoanelor
de plan în cele mai bune con-
diţiuni de siguranţa circulaţiei, încărcate în staţie, 40 la şută ..Satul Nălaji din comuna Toteşti pentru totdeauna. Din această cau
a fost electrificat aCUTn 4 ani. Oa ză, cetăţenii nu au lumină decît
Vv: ‘ • încărcătura pe osia vagonului au fost folosite în operaţii du menii au fost' tare Bucuroşi. Acum 2-3 zile pe săptătnină şi aceasta <
a fost depăşită cu 107 la sută,
datorită folosirii la maximum a ble. ' ................... 1
capacităţii vagoanelor puse la
4 ¦¦ s-,..:$|: » încărcare; media de staţionare S-au evidenţiat în mod deo însă sînt necăjiţi. Ei sp un : satul numai în urma unor mari stăruin
a vagoanelor la încărcare-des
s wmmmmm ¦ *'•VÍ"“” ' s " cărcare a fost redusă cu 107 la sebit impiegatul de mişcare nostru este electrificat dar lumină ţe prin telefon.
sută, prin aplicarea metodei
Ion Homorccleanu, magazionerii nu avem. Care este cauza ? Sînt Ne întrebăm pînă unde este
unele defecţiuni pe linia de trans oare în stare să meargă conduce
Mircea Crişan şi Iosif Barna, port pe care tovarăşii de la uzina rea U.E. Haţeg cu nepăsarea?
electrică din Haţeg nu vor să Ie
precum şi acarii Lazăr Păiău depisteze şi să Ic inlălurc odată UN GRUP DE COLECTIVIŞTI
DIN G.A.6. NALAŢ1
Petru Meteşan este blănar la secţia sortare a fabricii „Vidra“ din şi Emanoil Lăpăduş.
Orăştie. Executînd cu multă atenţie sortările, pe poarta fabricii ies
doar produse de bună calitate. PETRU VĂTĂ.IFLU
corespondent \ - j i t i,_i w/ ¦—i «~.r<—Ti—t —r . h ( r J Urni LmJ U
Seara de calcul —!©rmi atractivă a veniturilor băneşti ale gospo la orz, de la i.425 kg. la ha., crări din cadrul gospodăriei. Interesul stîrnit atît de ex
dăriei. Totodată, datorită creş Ia 2.197 kg., iar la cartofi, de Disciplina în muncă, judici punere cît şi de calculele efec
de activitate culturală la safe terii fondului de bază şi a ve la 2.217 kg. la ha. la 12.054 kg. tuate a făcut ca numeroşi par
niturilor băneşti, a crescut pro oasa folosire a timpului optim ticipanţi să ia cuvîntul şi să
porţional valoarea sumelor îm Sporurile realizate s-au dato pentru diferite lucrări agricole, facă propuneri concrete pentru
părţite colectiviştilor de la rat şi modului în care a fost aplicarea unui complex de mă întărirea economică a gospodă
120.000 in 1956, la 923.957 în organizată munca in cadrul suri agrotehnice înaintate, au
1960, precum şi valoarea zilei- G.A.C. Astfel, au fost consti
(Urmare din pag. I-a) buţia şi dezvoltarea fondului de Din acest motiv situaţia econo muncă, de Ia 32 lei în 1956, la tuite 4 brigăzi de cîmp la toate făcut ca să crească valoarea riei.
bază al G.A.C.“. mică a gospodăriei era nesatis peste 40 lei în anii următori. culturile, inclusiv viţa de vie, retribuţiei suplimentare. Ei şi-au exprimat totodată
ginerul agronom al gospodăriei făcătoare, fondul de bază nu şi au fost repartizate pentru
colective, au stabilit organiza Expunerea a fost completată creştea în raport cu posibilită A crescut considerabil şi pro întreţinere, pe braţe de muncă. Vorbind despre aceasta, or dorinţa ca asemenea manifes
rea unei seri de calcul cu toţi prin calculele desfăşurate pe ta ducţia la hectar la principalele ganizatorii serii de calcul au tări culturale să aibă loc cit mai
membrii gospodăriei. In acest blă de către profesorul de ma ţile gospodăriei. culturi ale gospodăriei ; la grîu De asemenea, atunci cind se prezentat colectiviştilor în con des, pentru ca fiecare colecti
scop s-au întocmit două grafice: producţia a crescut de la 1.224 cerea lucru mai mult la unele tinuare, graficul de mai jos pri vist să poată cunoaşte cit mai
unul care oglindeşte dezvoltarea tematici din comună. începînd cu anul 1957, pe kg. la ha. în 1956, la 1.606 kg. culturi, s-a înfiinţat brigada de vind depăşirile realizate la prin bine căile de dezvoltare şi în
producţiei gospodăriei colective în 1960. la porumb ştiuleţi de serviciu, care funcţionează prin cipalele culturi, precum şi par tărire economico-organizatorică
de la înfiinţare şi pînă în pre Problemele dezbătute baza indicaţiilor date de partid la 1.238 kg. la ha. la 3.642 kg., rotaţie, timp de o zi, pentru a tea cuvenită colectiviştilor pen
zent, iar al doilea, depăşirile s-a trecut la retribuţia după se putea rezolva şi celelalte lu- tru aceste realizări, ca urmare a gospodăriei lor.
realizate la principalele culturi. Pină în anul 1956 retribuţia muncă şi după rezultatele ei. a retribuţiei suplimentare.
Inginerul agronom a pregătit o produselor realizate de gospo Aplicarea retribuţiei suplimen Participanţii la seara de
expunere documentată a reali dărie s-a făcut numai după tare a înviorat activitatea eco 1957 1958 1959 1960 calcul au vizionat în continuare
zărilor gospodăriei privind creş munca depusă, fără să se ia nomică a gospodăriei, a stîrnit spectacolul cu piesa „Neamul
terea fondului de bază, venitu in considerare şi rezultatele ob interesul colectiviştilor pentru Cuţulanilor“ de Mihai Leonard.
rile realizate de gospodărie şi ţinute, adică fiecare colectivist obţinerea unor rezultate mai
colectivişti, sumele împărţite Ia a primit produse şi bani numai CULTURA Concluzii
zilele-muncă, valoarea zilei- după zilele-muncă realizate, bune.
muncă, precum şi producţia fără să se ţină seama de cali Total Retrib. Total Retrib. Total Retrib. Total Retrib. Avind în vedere deosebitul in
medie la hectar, începînd cu tatea muncii prestate. Acest fapt După această scurtă aprecie suplim. suplim. 149.252 suplim. suplim. teres stîrnit de organizarea se
anul 1951. a făcut ca unii colectivişti 'să re făcută de inginerul agronom 53.284 79.676 168.900
nu fie cointeresaţi material in in faţa participanţilor la seara Porumb ştiuleţi lei 55.512 27.756 81.327 40.663 !84.440 rii de calcul de către căminul
Pentru mobilizarea colectiviş sporirea producţiei, în efectua de calcul pe baza graficelor afi lei cultural din Apoldul de Sus in
tilor, în comună au fost expuse rea unor lucrări de calitate. şate s a trecut la ilustrarea con I
afişe de popularizare a aces Acest lucru a făcut că produc cretă a rezultatelor obţinute Cartofi — — 28.278 14.139 26.642 — rîndul ţăranilor muncitori, se
tei seri, de calcul, s-au dat in ţia reaJizată să nu fie la ni după aplicarea retribuţiei supli — poate trage concluzia că astfel
vitaţii colectiviştilor fruntaşi, velul posibilităţilor, iar valoa mentare.
brigadierilor, şefilor de echipe de manifestări sint deosebit de
etc. Tată care era situaţia gospo
Floarea-soareluî lei 2.150 1.075 3.210 1.605 12.752 6.376 17.820 8.910 utile, trebuind să stea în cen
In sala de festivităţi a cămi lei trul atenţiei, cuprinzîndu-se în
nului cultural, prin grija con jŞcoala de viţă de vie — — 80.325 40.162 310.798 155.399 434.680 217.340 planurile de activitate din pe
siliului de conducere al cămi rioada lunilor de iarnă.
nului, au fost afişate grafice, suprafaţă de cereale a gospo
s-a organizat o expoziţie cu rea zilei-muncă să fie mai mică. dăriei : In partea a doua a expunerii, dăriei. rea pierderilor de 10-15 la sută, La baza muncii activiştilor
cărţi agrotehnice şi s-a adus o s-au enunţat o parte din mă înregistrate la recoltatul ma culturali de la sate trebuie să
tablă pentru efectuarea calcu înainte de aplicarea retribuţiei suplimentare (anul 1956) : surile stabilite de către condu Un calcul interesant s-a făcut nual, cheltuindu-se în total, de stea în permanenţă aplicarea in
lelor. cerea gospodăriei agricole colec cu privire la recoltarea meca combiner, la transportul griu viaţă a politicii partidului şi
Situaţia fondului de bază Situaţia veniturilor realizate tive pentru creşterea producţiei nizată a cerealelor cu ajutorul lui şi la transportul şi depozi guvernului, cunoaşterea expe
In urma măsurilor luate pen de cereale la hectar în lumina combinelor care uşurează mun tarea paielor, circa 4,5 zile- rienţei pozitive şi rezultatelor
tru mobilizare, la această ma 636.063 lei 343.460 lei Directivelor Congresului al III- ca colectiviştilor, reducind con bune ale gospodăriilor colective
lea şi ale plenarei C.C. a! siderabil pierderile la recoltare, muncă. fruntaşe, răspîndirea cunoştin
nifestare au participat peste 300 După aplicarea retribuţiei supl intentare (1956 —1961): P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie incit aceste lucrări vor fi plă ţelor şi metodelor de producţie
de colectivişti. După anunţarea a.c. tite aproape numai din econo In acest fel se poate face la înaintate în toate ramurile de
tematicii, s-a dat cuvîntul in Graficul creşterii fondului de bază Graficul creşterii veniturilor realizate mia realizată cu acest prilej. suprafaţa de 260 ha. griu o eco producţie din agricultură.
ginerului agronom, care a pre Astfel, în gospodărie se pre In acelaşi timp, se face o eco nomie de cel puţin 5.000 zile-
zentat în faţa colectiviştilor o (în lei) (în lei) conizează ca în următorii ani nomie de zile-muncă la cele muncă, fapt ce măreşte pro Avind sprijinul şi îndrumarea
expunere amănunţită privind toate lucrările principale ca mai grele lucrări. Exemple de ductivitatea şi, deci, valoarea organizaţiilor de partid, găsirea
tema anunţată „Retribuţia I960 1960 arăturile de bază, arăturile calcul: pentru recoltarea unui şi a altor forme de activitate
adinei, însămînţările, lucrările hectar de grîu cu o producţie zilei-muncă. cultural-educative noi şi atrac
după muncă şi producţia obţi 1959 1959 de întreţinere la porumb, la re medie de 2.000 kg. la ha., efec tive, în genul celei expuse in
nută — mijloc de cointeresare coltarea cerealelor să se facă tuat manual se consumă : la In scopul stimulării interesu materialul de faţă, cu un con
materială a colectiviştilor; im 1958 1958 mecanizat, cu ajutorul S.M.T., secerat şi strinsul snopilor, la lui pentru ridicarea producţiei, ţinut legat de problemele spe
portanţa corelaţiei dintre retri 1957 1957 pe toate suprafeţele unde acest transport şi treierat 24 zile- in seara de calcul au fost enun cifice şi actuale la sate, trebuie
lucru este posibil. Adinei mea muncă, dindu-se uium la batoză ţate şi alte căi care contribuie să constituie o preocupare per
O CM 88 CC ,o O 785 o-r arăturilor va creşte treptat pînă 7 la sută (HO kg.). la aceasta, cum s în t: stabilirea manentă a fiecărui activist cul
CC -Or T va ajunge" la 30 cm. pe toate unui asolament raţional al cul tural.
CC CC CM terenurile. De asemenea, se va La recoltat cu combina, în turilor, introducerea şi răspîn-
cvi cm extinde plivitul chimic, astfel, schimb, deşi uiumul e mai mare direa pe întreaga suprafaţă a MURESAN VICTOR,
T Ooci CM Ol'Ó- CC oLCc Ö ca pînă în 1965 această lucra — de 13 ia sută (260 kg.) — gospodăriei a soiurilor de mare GABOR IOAN
oCC CC î- re să fie aplicată pe întreaga acesta se acoperă prin lichida productivitate şi de calitate su
perioară, combaterea eroziunii inspectori ai Secţiei de
CC solului, folosirea pe scară largă
a îngrăşămintelor chimice etc. învăţăitiînt şi cultură
Cifrele de mai sus confirmă, buţiei suplimentare asupra fon-
în mod grăitor, efectul retri- dului de bază al gospodăriei şi a Sfatului popular regional
