Page 39 - 1961-11
P. 39
Mr. 2140 DRUMUL SOCIALISMULUI nan? 3
•Qiuanm.ssxasausa&zza
SCRIS )RÎ SOSITE LA REDACŢIE 3 / t Uf)ră r ii
Adunări de dări de seamă PROBLEME INTERNATIONALE
Nr. 6 (23) 1961
şi alegeri în organizaţiile P.M.R.
100 pag. 1,50 lei
Din cuprins
din gospodăriile colective — Comunismul şi pacea
— Berlinul occidental ; vîrFul suliţei a lost frînt
ŞOIM Din darea de seamă a reieşit — Complot descoperit
de asemenea şi faptul că in cen — Cine a scindat Germania
Zilele trecute, la Şoimuş a a- trul preocupării organizaţiei de Articolele sînt bogat ilustrate cu fotografii şi caricaturi.
vut loc adunarea de dare de bază a stat educarea comuniş
seamă şi alegeri a Comitetului tilor şi a tuturor colectiviştilor EUGEN P1IOEBUS ¦ De ce es te necesară încheierea tratatului
comunal de partid. Aşa cum s-a în spiritul dragostei faţă de
arătat în darea de seamă, sa gospodărie, ridicarea nivelului ele pace cu Germania
tele din raza comunei Şoimuş, politic şi cultural al acestora.
sub conducerea organizaţiilor de Gospodăria sc mîndreşte cu co 68 pag., 1 leu
bază, au obţinut rezultate fru lectivişti ca Iacob Opruţa, Şer-
moase în colectivizarea agricul ban Alexandru, Victoria Stînea Pornind de la o analiză a cursului agresiv al politicii
turii, precum şi în întărirea eco- şi alţii care sînt mereu fruntaşi duse de puterile occidentale şi guvernul Germaniei occiden-
nomico-organizatorică a G.A.C. în muncă şi activitate obştească. taie, autorul demonstrează nec esitatea lichidării rămăşiţelor
Astfel, satele Şoimuş, Mintia şi periculoase ale celui de-al doi lea război mondial prin înche-
Bălata sînt complet colectivizate, IRIMIE JOLÎÎEA !crea Tratatului de pace şi re glementarea pe această bază a
iar fondul de bază al celor trei situaţiei in Berlinul occidental.
gospodării a crescut de la JELEIM N ŢI
871.510 lei., cit era în anul 1960, II,IE ZA1IARIA — Ajutor şi „ajutor“
la 1.280.452 lei. A fost realizată De curînd la G.A.C. „înfrăţi
încărcătura de animale la suta rea“ s-a ţinut adunarea de dare 96 paf 1,45 lei
de hectare etc. de seamă şi alegeri a organiza
ţiei de bază. Din darea de sea In lucrare este arătată deosebirea radicală ce există între
Aşa cum au arătat comuniştii mă a reieşit că biroul organiza
Gheorghe Oprea, Cornel Irimie, ţiei de bază s-a preocupat în W mk' ' ' m ajutorul multilateral ce îl acordă Uniunea Sovietică şi cele
Clara Avram, organizaţiile de deaproape de întărirea economi
bază s-au ocupat însă prea pu co-organizatorică a G. A. C. Se lalte ţări socialiste, ţărilor slab dezvoltate şi „ajutorul“ prin
ţin de primirea în rîndurile p a r poate aprecia că datorită mun
tidului a celor mai buni colec cii comuniştilor, cit şi a tuturor Maistrul Nicolae Muga, de pe şantierul T.R.C.H. al oraşului nou Călan, la sfat cu membrii echipei care puterile imperialiste încearcă să menţină mai departe sub
tivişti, de îndrumarea organiza colectiviştilor, gospodăria se de betonişti condusă de tov. losil Korinoş, fruntaşă în muncă.
ţiilor U.T.M. în scopul îmbună dezvoltă de Ia an la an : fondul dominaţia lor ţările slab dezvoltate şi să împiedice dezvoltarea
tăţirii muncii de educare pa de bază e în continuă creştere, laissa?:
triotică a tineretului etc. lor economică.
producţia la hectar a sporit, re
SILVIU CERCEA coltele sînt tot mai bogate. Calitatea ©felului şl lam inatelor
ALBA IULIA In cuvîntul lor comuniştii tot mai bună! RADIO
In cadrul adunării de dare de Vincze Beniamin, Zudar Alexan (U rm are din oag. I a) . ca urmare a turnării oţelului rozitate măsura de a separa 12 NOIEMBRIE 1961
seamă şi alegeri a organizaţiei în lingotiere reci. pe paturile de răcire şarjele la
de bază din G. A. C. „Unirea“, dru, Ladislau Z. şi alţii, au a- frecvente abaterile de la instruc minate, îngreunînd prin aceasta Programul 1 : 7,15 „Patrie iubită“, diofonic de Noe Smirnov şi Gavrilă
membrii şi candidaţii de partid rătat însă, că pe viitor ţiunile tehnologice de montarea In general, la laminoare, si marcarea şi supravegherea la
au analizat munca desfăşurată trenurilor de turnare. tuaţia rebutului e mai bună. evacuare, ceea ce măreşte posi emisiune dc cîntece; 8,00 Şcoala şi Săcădat; 22,35 Muzică de dans.
biroul organizaţiei de bază Totuşi încă nu au fost luate bilitatea de amestec. O altă defi viaţa ; 9,30 Teatru la microfon pen
de către biroul organizaţiei de Pentru reducerea cifrei de toate măsurile care să ridice cienţă constă în faptul că grin tru copii : „Chelul“, scenariu radiofo Programul 11 : 7,20 Muzică popu
va trebui să acorde o şi rebut este de dorit ca de u r activitatea colectivelor de lami- zile transportoarelor transversa nic de Stauder Arndt; 10,14 Concert
bază, de către comunişti, în ve genţă să se acorde o atenţie deo natori la nivelul posibilităţilor. le, avînd de regulă plăci lipsă, de muzică uşoară; 11,30 Vorbeşte lară romînească şi a minorităţilor na
mai mare importanţă creş sebită dozării corecte a şarje duc la curbarea materialului. Moscova I ; 13,10 De toate pentru toţi; ţionale ; 8,30 Clubul voioşiei; 10,30
derea sporirii producţiei la hec lor, in vederea evitării topirilor La laminorul de 800 mm. se 16,45 Muzică uşoară; 18,30 Dansuri R eci-ta presei străine; 10,50 Transmi
terii sectorului zootehnic ca moi, să se interzică evacuarea constată în anumite zile, la une La o serie de deficienţe p ri populare soviclice; 19,05 „Melodii... sie din sala Ateneului a concertului
tar, a creşterii şepteluluî, pen şarjelor ia care proba la placă le schimburi, laminări neîngri vind calitatea produselor a con melodii...“, emisiune de muzică uşoară orchestrei simfonice a Filarmonicii de
re are o mare pondere în dez indică şarje reci, să se respecte jite, programări defectuoase, tribuit şi colectivul nostru de romînească; 19,30 Teatru la micro Stat „George Enescu“ ; 13,25 Jocuri
tru întărirea şi dezvoltarea gos programul de elaborare al oţe ceea ce creează pericolul de a- control, care nu în toate cazu fon : „Rapsodie de vară". Scenariu ra- populare româneşti; 14,15 Muzică de
voltarea gospodăriei, efectuării lului calmat pentru a asigura mestec, ovalizări şi fisuri în rile s-a ridicat la înălţimea estradă; 14,30 La microfon Satira şi
podăriei etc. prin răcirea naturală a utilajului timpul laminării. sarcinilor. Astfel, o serie de umorul; 16,00 Oameni şi fapte; 17,15
unor noi construcţii etc. Planul de turnare tem peratura de 100 organe de control, insuficient de
plus-minus 20 grade, în scopul Deficienţe mai mari se sem competente şi responsabile, n-au Emisiune literară; 19,00 Carnet de
adoptat prevede în acest scop o combaterii apariţiei suflurilor nalează la laminorul bluming. intervenit preventiv pentru eli
Pe lingă neglijenţele observate minarea cauzelor care conduc reporter; 19,35 Muzică de dans; 21,15
serie de măsuri concrete. în activitatea personalului de la la rebuturi. Mai mult chiar, au
cuptoare, aici se adaugă între lăsat să iasă pe poarta combi
J. ADAM ţinerea necorespunzătoare a natului produse cu defecte vizi
aparaturii termotehnice. De ase
Cuptor cu rase menea, este necesară verificarea bile de suprafaţă, care au atras io««! Recital de versuri: Artişti ai poporu
infraroşii şi îmbunătăţirea schemelor de după sine reclamaţii. lui citesc din poezia noastră clasică
laminare existente cu adaptarea
celor prin care să se elimine Pentru eliminarea acestor de şi contemporană; 23,10 Muzică de
defectele de laminare. ficienţe s-au întreprins acţiuni
In contractul colectiv al U.M. de ridicarea calificării controlo 12 NOIEMBRIE 1961 dans.
Cugir sînt prevăzute printre al La laminorul de 650 mm. cau rilor, prin şcoli organizate în DEVA: Raidul vărgat; HU Buletine de ştiri: 7,00; 13,00; 19,00;
tele şi lucrări care să ducă ia za principală a rebutului este cadrul serviciului şi prin îndru NEDOARA : El Hakim ; PETRO
îmbunătăţirea condiţiilor de nerespectarea procesului tehno marea spre şcolile de calificare ŞANI : Omul nu se predă ; Um 22,00; 23,52 (programul I ) ; 7,50;
muncă. logic de laminare, îndeosebi ia organizate in secţii, in vederea bre albe ; SEBEŞ : Alba Regia ; 14,00; 18,00; 20,00; 23,00 (progra
ţevi, unde se manifestă tendinţa obţinerii carnetelor de calificare mul II).
In acest sens, inginerilor Cor de a se lamina rece, fapt care
nel Pcrian şi Eugen tindă le-a conduce la fisurări, mai ales la In viitor .vom depune eforturi A.LBA IULIA : La începutul se
revenit sarcina de a studia pro mărcile de carbon ridicat. Mai sporite pentru a ridica calitatea
blema punerii în lucru la sec sînt cazuri de nerespectare a datelor tehnologice care oglin colului ; Alexandru Nevsici ; SI-
ţia vopsdorie a unui cuptor cu temperaturilor de laminare, desc desfăşurarea procesului
raze infraroşii, necesar la ar- aparatele de semnalizare optică MERIA : Primul raid spre stele: Q w M m jtfT & ri
derea capacelor vopsite de la construite în scopul avertizării tehnologic, prin a căror corela HAŢEG: Cer senin: ORĂŞTIE:
maşina de cusut „Ileana“. Încă numărului de şarjă care se la Două v ie ţi; BRAD : Cerasella ; p rod usele IC IL
la începutul lunii noiembrie a.c. minează nu funcţionează con re să se poată stabili cu certi LONEA : Strada Preriilor; TE-
tinuu, nu se respectă cu rigu IUŞ : Poveste nordică ; ZLAT- &GMERSA fabricate
tudine cauzele care influenţea din iapte
p a steu riza t ;
ză negativ calitatea produselor.
/ NA: Pe cărările junglei; ILIA :
Cocoşatul; APOLDUL DE SUS : @ 3111
acest cuptor a fost terminat şi Volga, Volga.
—O—
omologat. SUTA MS IŞ T I tillg$JSflXŞWA&
Calităţile tehnice ale acestui
J/fa;0$ASj;Sfoë/?/OARÂ
cuptor s-au dovedit a fi deo- In fiecare zi curtea garajului rezultatul medului in care îşi
sebite faţă de cele folosite pină autobazei I.R.T.A. din Deva cu îngrijeşte maşina. PENTRU 24 ORE
acum. Astfel, în timp ce un noaşte o continuă forfotă. Une
cuptor cu rezistenţă electrică fo le maşini vin de pe traseu, al De 12 ani. tov. Dorin Roşea Vremea nestabilă, cu cerul mai mult ( g RŞjfâţCARAmNţ
losea 24 kWh. energie electrică, tele pleacă. Lingă autobuzul cu este şofer. Sint ani în care a cb m m m .
un cuptor cu raze infraroşii fo nr. 50.093 un om cercetează cu acumulat o bogată experienţă noros. Vor cădea ploi slabe. Tempera
loseşte numai 17 k\Vh„ reduce in muncă. Cu autobuzul care-l sint hrănitoare %
timpul de lucru de la t oră la multă atenţie fiecare parte com conduce a reuşit să parcurgă tura aerului staţionară, ziua va fi cu S' FOLOSITOARE %
16 minute, îmbunătăţeşte cali ponentă a maşinii. Este şoferul peste 107.453 kilometri, fără re
tatea capacelor vopsite. Dorin Roşea. Autobuzul său paraţie capitală. Cum a obţinut prinsă mire 9 şi 15 grade, iar noaptea Organismului S 1SE
poartă în faţă o tăbliţă care această realizare ? intre 5 şi 10 grade. Vîntul va sulla GĂSESC DE VÎN7ARE LA TOATE MAGAZI
DIONISIE URfcCHE confirmă titlul de înaltă cinste NEle Alimentare,coop of consum
pentru un şofer: sutamiist. Este In primul rină pentru că-i potrivit din sectorul vest şi sud-vest
corespondent place meseria, manifestă o mare Şi IAPl-uri
Aurel Hendrea şi Ştefan Zaharie lucrează la Uzina metalur- PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
gico-chimică din Ziatna. Verifi cînd cu grijă pompele de recir-
culare a acidului, ei contribuie la bunul mers al producţiei. Vremea schimbătoare, cu cerul mai .
mult noros şi cu temperatura în uşoa- I
5EK233J dragoste pentru maşina cu care ră scădere. |
lucrează. O maşină prost între
'© »centralizarea evidenţei ©©mtaislle —c o n d i ţ i e ţinută nu-şi trăieşte viaţa şi UZINELE METALURGICE COSîR
deci, nu ajunge să parcurgă ki
esenţială în red u cerea preţuiţii d e c o s i lometri planificaţi. El, ca Şi din oraşul CUGIR, raionul O răştie, anunfă că
mulţi alţi tovarăşi, se îngri
jeşte ca procesul tehnologic de ÎN ZIUA DE 18 NOIEMBRIE 1961
Pentru rentabilizarea I. F. experienţă la sectorul de ex sate la timp mijloacele fixe şi crete de la parchet la sector, întreţinere al maşinii să-l res se fine ia sediul uzinelor
Oiăştie, forestierii acestei între ploatare Grădişte, la sfîrşitul nu se scot din uz materialele sectorul de exploatare Grădişte pecte cu toată stricteţea.
prinderi au luptat pe două c ă i: trimestrului I, unde au fost de protecţie şi obiectele de in şi-a realizat sarcina de reduce UN CONCURS PENTRU OCUPAREA
prin valorificarea superioară a scoase în evidenţă, pe lingă re ventar. re a preţului de cost. — Cum reuşiţi acest lucru ?, A PATRU POSTURI OE MAIŞTRI
masei lemnoase şi prin reduce zultatele bune, şi unele defi l-am întrebat pe tov. Roşea.
rea preţului de cost al produ cienţe legate de analiza redu S-au constatat şi deficienţe La acţiunea de descentrali MECANICI
selor forestiere. Deşi în 1960 s-a cerii preţului de cost pe sector. în legătură cu nevalorificarea zare a evidenţei contabile au — înainte de fiecare cursă, cit
realizat o economie peste plan Drept urmare, in analizele con superioară a masei lemnoase. De contribuit în mod deosebit to şi după reîntoarcere, fac un con ¦V^vv,
de 1.500.000 lei, totuşi analiza tabile privind reducerea preţu pildă, presortarea la cioată la varăşii Octavian Sîrbescu, con trol al maşinii. Nu uit Insă, nici
activităţii acestei întreprinderi lui de cost, făcute la sfîrşitul lemnul de fag se face uneori în tabilul şef al I.F. Orăştie, Ioan de reviziile tehnice periodice F. A M U M Ţ ¦s
a scos la iveală faptul că mai trimestrelor II şi III (1961), s-a lungimi mai mari sau mai mici Ungureanu, şeful sectorului de care au o mare importanţă in ]
sînt încă multe rezerve nefolo plecat, spre deosebire de tri decît cumulul lungimii sorti exploatare Grădişte, Dumitru păstrarea maşinii in bune con- IN PERIOADA 15 — 18 NOIEMBRIE 1961
site. Evidenţa contabilă centra mestrul I, de la rezultatele ob mentelor ce rezultă la rampă : Andrişoiu, Florea Teeu şi Ioan diţiuni de funcţionare. Gresarea
lizată nu putea scoate concret, ţinute în parchet. sau, se scoate-apropie cu ate Filip, contabili la acelaşi sector, şi spălarea o fac întotdeauna se va ţine o nouă sesiune de admitere la ]
eficient şi operativ, deficienţele laje trunchiuri de îa.g din care precum şi manipulanţii Aristide la timp.
’ privind reducerea preţului de Pentru perioada celor 2 tri prin sortare rezultă un procent Varga şi Vasile Alionescu de la CENTRUL ŞCOLAR HORTICOL GE0A6IU }
cost pe sortiment-parchet şi ast mestre, s-au ales parchetele Va mare de lemn de foc, mărind parchetele Valea Albă şi Ulmul. Satisfacţiile muncii sirguin- j
fel nu se cunoştea cu uşurinţă lea Albă şi Ulmul, Ia care s-a astfel preţul de cost al aces cioase a şoferului Dorin Roşea
unde trebuie intervenit pentru analizat preţul de cost concret, tuia. Pentru continua ridicare a ni sînt concretizate intr-un ciştig pentru
reducerea continuă a acestuia. pe elemente de evidenţă pri velului de cunoştinţe tehnico- lunar de 1.500—2.000 lei, în pre
mară, pentru fiecare sortiment In urma analizelor de la sec contabile la I.F. Orăştie a fost miile acordate pentru îndepli ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI HORTICULTORI
Pentru îmbunătăţirea acestei în parte. La această analiză a torul Grădişte s-a ajuns pe de deschis un curs de şcolarizare cu nirea normelor de parcurs fără
activităţi, comitetul de partid participat întreg personalul fi o parte la o mai rodnică cola întreg personalul financiar-con reparaţii, în aprecierea şi res SE POT PREZENTA LA AC EST EXAMEN ABSOLVENŢI AI
de la I.F. Orăştie a îndrumat nanciar-contabil al I.F. Orăş borare între personalul tehnic tabil de la sectoare şi ocoalele pectul tuturor tovarăşilor de
conducerea tehnico-administra- tie. De la parchete s-a trecut şi cel contabil ; de asemenea, silvice, la care participă un nu muncă din întreprindere cit şi [ ŞCOLILOR PROFESIONALE AGRICOLE CARE ÎNDEPLINESC]
tivă a întreprinderii ca înce- apoi ia analiza pe sectorul Gră măr de 50 cursanţi; cursul îşi a călătorilor.
pind cu anul 1961 să experi dişte, metodă care a dat cele măsurile adoptate pentru îmbu desfăşoară activitatea în cîte o L URMĂTOARELE CONDIŢII: J
menteze descentralizarea evi mai bune rezultate. nătăţirea muncii şi lichidarea zi pe săptămină şi cuprinde lec In fiecare lună el obţine de
denţei contabile la sectoarele de lipsurilor sînt acum mai com ţii, demonstraţii practice şi se- păşiri de plan de 8—10 la sută, — o vechime în producţie de cel puţin doi anii
exploatare. In acest sens a fost Cu această ocazie s-au putut petente, mai eficace. iar în primele 9 luni din acest
organizat un instructaj de mai scoate în relief cauzele care frî- minarii. an a realizat economii de peste — serviciul militar satisfăcut sau adeverinţă ]
multe zile cu întreg personalul nează reducerea preţului de cost Organele contabile au reuşit Rezultatele obţinute în secto 1.329 l. benzină.
financiar-contabil, la începutul a producţiei forestiere. astfel să fie mai operative şi că nu este incorporabil pe durata şcolarizării; 1
acestui a n ; de asemenea con să gîndească mai mult în acţiu rul Grădişte dovedesc că orga Punctualitatea pe traseu, grija
tabilii din centrala întreprinde Printre principalele cauze se nea de rentabilizare a între nele contabile pot şi trebuie să cu care se ocupă de şoferii mai — recomandaţie pentru şcolarizare din partea i
rii au Îndrumat contabilii de la remarcă : neexploatarea judici prinderii, nemaifiind puse in si devină elemente mai operative tineri sint caracteristici bine cu unei unităţi agricole de stat.
sectoare, in tot cursul trimestru oasă a instalaţiilor de scoatere, şi eficace, prin legarea muncii noscute de tovarăşii lui de mun
lui I, pentru ca aceştia să-şi instalaţii de scos-apropiat para tuaţia de a face numai simple lor şi mai mult de activitatea că. Şi acestea vin să întăreas ÎNSCRIERILE SE FAC PÎNA ÎN ZIUA DE 14 NOIEMBRIE
poată ţine o evidenţă corectă lele, imobilizarea fondurilor în că titlul de fruntaş care-l poar [ 1961 LA SECRETARIATUL ŞCOLII, TELEFON 10 GEOAGIU.]
şi la zi. De asemenea, D.R.E.F. stocuri supranormative de lemn operaţiuni de evidenţă conta practică, in acţiunea comună de tă pe merit şoferul sutamiist
Deva a organizat un schimb de reducere a preţului de cost şi Dorin Roşea. ¦ J i—j J iJ U u iu /u /u tu A •
’de foc, neritmicitatea exploa bilă. rentabilizarea întreprinderii fo
Ca tov. Dorin Roşea sint mulţi
tării. De asemenea, nu sînt ca Ca o consecinţă şi a descen restiere.
TRAI AN 5ACOB şoferi in cadrul acestei între
tralizării evidenţei contabile la' prinderi.
inginer
sectoare si a unor analize con S GF.RBU
