Page 4 - 1961-11
P. 4
pag. 4 DRUMUL! SOCIALISM! ..jn Nr 2t31
REZOLUŢIA C O N G R E S U L U I Cuvîufarea l i H 1 Hruşciov
AL XXII-LEA AL P.C.U.S. la închiderea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S
(Urmare din pag. I-a) noase). Sprijinim şi vom spri- porul nostru îşi va uni şi mai
MOSCOVA 31; (Agerpres). — Congresul al XXII-lea a sub paşnică1 cu Germania;1 restabi a comunismului, pentru victoria Ii asigurăm pe prieteni că şi jini lupta popoarelor pentru li strins rindurile în jurul parti
TASS transmite La 31 octom liniat că „astăzi nu imperialis in întrecerea economică paşnică pe viitor partidul leninist va bertatea şi independenţa lor, dului, sub steagul marxism le
brie delegaţii la Congresul al lirea drepturilor legitime ale cu capitalism ul; ţine sus steagul comunismului, împotriva robiei coloniale. ninismului. (Aplauze furtunoa
XXil-lea al P.C.U.S. au adop mul, ci socialismul determină Republicii Populare Chineze în steagul internaţionalismului pro (Aplauze furtunoase). se, prelungite).
orientarea principală a dezvol Organizaţia Naţiunilor U nite; să se obţină pe baza progre letar. (Aplauze prelungite).
tat în unanimitate Rezoluţia cu tării mondiale“. sului tehnic continuu creşterea Vom întări prietenia dintre Ţelurile noastre sînt clare,
privire la Raportul de activitate îmbunătăţirea substanţială a prin toate mijloacele a produc Mulţumim cordial reprezen toate popoarele, vom traduce sarcinile sînt bine precizate.
al Comitetului Central al S-a confirmat pe deplin con mecanismului Organizaţiei Na tivităţii muncii în industrie, con tanţilor partidelor democratice cu consecvenţă în viaţă princi
P.C.U.S. cluzia Congresului al XX-lea strucţii, agricultură, transpor piul leninist al coexistenţei paş La muncă, tovarăşi! Pentru
cu privire la inevitabilitatea ţiunilor Unite, dezvoltarea re la turi ; naţionale din statele indepen noi victorii ale comunismului I
Congresul al XXII-lea al ţiilor constructive între state, a nice, vom lupta pentru pace în (Aplauze furtunoase, prelungite
adîncirii crizei generale a ca legăturilor economice şi cultu să se Îmbunătăţească consec dente ale Africii, pentru calde care se transformă în bonţii.
Partidului Comunist al Uniunii pitalismului. In ultimii ani au rale între toate ţările“. vent munca organizatorică de lumea întreagă. (Aplauze fur Toţi se ridică în picioare).
Sovietice, se spune în Rezolu conducere a economiei naţiona le saluturi adresate Congre
ţie, a aprobat pe deplin linia continuat să slăbească poziţii „Partidul Comunist al Uniunii le ; tunoase).
politică şi activitatea practică a le economice, politice şi ideolo sului nostru. (Aplauze furtu
gice ale imperialismului, s-au Sovietice va face tot ce este ne să se sporească in anii urm ă înarm at cu noul Program, po-
Comitetului Central al P.C.U.S. ascuţit şi mai mult principalele cesar pentru a menţine şi a con tori achiziţiile de cereale pînă
în domeniul politicii interne şi lui contradicţii, iar lupta revo solida pacea şi prietenia intre la 4.200 de milioane de puduri, Nota guvernului sovietic
externe. Au fost aprobate, de a- luţionară a clasei muncitoare, popoare, în numele triumfului cele de carne, pînă la 13 milioa
semenea, concluziile şi propune ne de tone, iar cele de lapte pînă adresată guvernului Finlandei
rile cuprinse în Raportul de ac mişcarea democratică şi de eli înaltelor idealuri ale progresu la 50 milioane de tone a n u a l:
tivitate al Comitetului Central berare naţională a popoarelor lui social şi fericirii popoarelor“. MOSCOVA 31 (Agerpres). — ne este principala forţă de şoc repetate rînduri că legăturile
al P.C.U.S. au luat o amploare uriaşă. Sub să se asigure creşterea con TASS transmite : După cum s-a a N.A.T.O. în Europa şi prin e- polii ico-militare care se întăresc
loviturile puternice ale mişcă Congresul al XXII-lea al tinuă a nivelului de trai al po mai anunţat. într-o notă remi fectivul de care dispune depă între ţările scandinave membre
După cum se arată în Rezolu rii de eliberare naţională, sis P.C.U.S, consideră necesar ca porului ; să la 30 octombrie, guvernul şeşte armatele oricărui partener ale N.A.T.O. şi R. F. Germană
ţie, „întreaga desfăşurare a eve sovietic a adresat guvernului european al său“. contribuie la consolidarea p e ti
nimentelor confirmă justeţea temul colonial de fapt s-a pră şi de acum înainte: să se menţină la înălţimea Finlandei propunerea „de a or ţiilor cercurilor agresive şi r
concluziilor teoretice şi liniei buşit. cuvenită şi să se întărească prin ganiza consultări cu privire la In notă se subliniază că po vanşarde din Germania ocvi-
politice a partidului nostru. A să înfăptuiască neabătut şi toate mijloacele capacitatea de măsurile pentru asigurarea apă trivit „dreptului celui mai pu dentală, se spune ân notă.
triumfat pe deplin linia Congre Referindu-se la formele şi consecvent principiul coexisten apărare a ţării, bastionul păcii rării frontierelor celor două ternic“, generalii şi ofiţerii Bun-
căile de dezvoltare a revoluţiei în întreaga lume, să se perfec ţări împotriva primejdiei unui deswchrului s-au instalat tra i „Călăuzindu-se după intere
sului al XX-lea, linie dictată socialiste, Rezoluţia subliniază ţei paşnice a statelor cu orîn- ţioneze armamentul Armatei atac armat din partea Germa nic în statele majore ale N.A.T.O. sele menţinerii păcii în nordul
de viaţa însăşi, de grija pentru niei occidentale şi a statelor Europei şi preocupată de desti
binele poporului, linie pătrunsă că clasa muncitoare şi avan duiri sociale diferite ca linie Sovietice; aliate cu ea, după cum se pre Camuflîndu-se sub steagul nele popoarelor din această re
de spirit creator revoluţionar garda ei -- partidul marxist le să se dezvolte şi să se per vede în tratatul de prietenie, co N.A.T.O., clica militaristă vest- giune, Uniunea Sovietică con
leninist“. ninist — năzuiesc să înfăptu generală a politicii externe a laborare şi asistenţă mutuală germană caută să obţină arma sideră necesar să avertizeze din
iască revoluţia socialistă pe Uniunii Sovietice ; fecţioneze relaţiile sociale so dintre U.R.S.S. şi Republica Fin cea mai distrugătoare — arma nou că, legîndu-şi soarta de
Congresul al XXII-lea săbii cale paşnică. In condiţiile ac cialiste. landa“. termonucleară şi trebuie adău clica militaristă vest-germană
niază în Rezoluţia sa că „trăsă tuale, ..într-o serie de ţări ca să întărească neobosit unita gat că aceste tendinţe pericu aceste ţări riscă să devină fără
tura determinantă a situaţiei in pitaliste, clasa muncitoare, în tea ţărilor socialismului pe baza „Crearea bazei tehnice mate „Data şi locul tratativelor loase sînt sprijinite întrutotu! voia lor complici direcţi la rea
ternaţionale contemporane este riale a comunismului, dezvolta menţionate ar putea fi stabilite de guvernul R. F. Germane. lizarea planurilor criminale ale
creşterea continuă a forţelor frunte cu detaşamentul său colaborării şi intr-ajutorării fră rea relaţiilor sociale socialiste, pe cale diplomatică“, se arată cercurilor militariste de Ia Bonn
socialismului, democraţiei şi pă înaintat, are posibilitatea ca, formarea omului societăţii co în notă. In notă se subliniază că to a şi să se vadă atrase într-o aven
cii în lumea întreagă“. pe baza frontului muncitoresc ţeşti, să-şi aducă contribuţia muniste, iată cele mai impor te aceste pregătiri militare, în tură — de generali vest-ger
şi popular, precum şi a altor tante sarcini care stau în faţa In notă se subliniază că p ă făptuite de blocul N.A.T.O. şi în mani.
„Viaţa a confirmat justeţea forme posibile de înţelegere şi la întărirea puterii sistemului partidului in domeniul politicii trunderea militariştilor şi re primul rînd de militarismul
liniei partidului nostru în do colaborare politică între diferite mondial socialist; interne in perioada construcţiei vanşarzilor vest-germani în nor în notă se subliniază că pro
meniul politicii externe, care u r partide şi organizaţii obşteşti să desfăşurate a comunismului“. vest-german în Europa de nord, punerea guvernului sovietic cu
măreşte preîntîmpinarea războ unească majoritatea poporului, să dezvolte şi să adîncească dul Europei şi în bazinul Mării privire la încheierea Tratatului
iului şi consolidarea păcii. A- să cucerească puterea de stat Congresul a relevat că „cea se efectuează cu deplina cunoş de pace german şi normalizarea
ceastă linie corespunde intere fără război civil şi să asigure colaborarea cu toate forţele mai importantă latură a activi Baltice şi tendinţa lor de a fo pe această bază a situaţiei Ber
selor fundamentale ale poporu trecerea principalelor mijloace tăţii partidului în perioada la tinţă şi aprobare a guvernelor linului occidental se bucură de
lui sovietic şi este sprijinită de care luptă pentru pace în în care s-a referit raportul de ac losi această regiune ca un cap totala înţelegere şî dc sprijinul
forţele iubitoare de pace din de producţie în mîinile poporu treaga lume ; tivitate a fost restabilirea şi Norvegiei şi Danemarcei. Cercu mai multor state, şi, îndeosebi
toate ţările“. dezvoltarea in continuare a nor de pod pentru noi aventuri mi al R.D.G. care şi-a îndeplinit în
lui“. să întărească solidaritatea melor leniniste ale vieţii de rile guvernante ale Suediei sub- întregime obligaţiile cu privire
Congresul, se spune în rezolu - partid şi a principiilor condu litare, afectează direct securita la stîrpîrea nazismului şi mili
ţie, dă o înaltă apreciere con „Comunismul a devenit forţa proletară cu clasa muncitoare cerii colective in toate verigile apreeiază de asemenea pregăti tarismului, obligaţii decurgînd
secvenţei, supleţei şi spiritului şi cu oamenii muncii din în partidului şi statului“. De o tea, Uniunii Sovietice, la fel ca şi din hotărîriie conferinţei de la
de iniţiativă manifestate in po politică cea mai influentă a uriaşă însemnătate pentru con rile militare ale R. F. Germane rotsdam “.
litica externă şi aprobă pe de epocii noastre“, se spune in treaga lume, să acorde un spri struirea socialismului şi comu a Republicii Finlanda.
plin măsurile pe care le înfăp Rezoluţie. In continuare se nismului, pentru întreaga miş în nordul Europei. In notă se subliniază că ţinînd
tuieşte Comitetul Central si gu jin multilateral popoarelor care care comunistă internaţională „Germania occidentală se seama de pregătirile tot mai in
vernul sovietic în vederea în tă subliniază : In notă se arată că unele or tense de război ale blocului a-
ririi relaţiilor politice, economi „Lupta intransigentă, consec luptă pentru eliberarea lor de a fost condamnarea deschisă şi transformă rapid într-o sursă gresiv al N.A.T.O. şi ale Germa
ce şi culturale cu toate ţările. curajoasă de către Partid, de gane ale prese! finlandeze, p u r niei occidentale, Uniunea Sovie
ventă pe două fronturi — îm sub jugul imperialist şi colo către Comitetul lui Central, a de primejdie de război în Eu tică a şi luat o serie de măsuri
„Faptul că războiul a putut fi potriva revizionismului ca pri cultului personalităţii lui Stalin. tătoare de cuvînt ale anumitor
preîntîmpinat şi că oamenii so mejdie principală, şi împotriva nial, pentru întărirea indepen ropa, inclusiv in sectorul ei
vietici, popoarele celorlalte ţări dogmatismului şi sectarismului denţei lor ; „Congresul, se spune în Re cercuri, sprijină în mod activ
s-au putut bucura de bineface — are o însemnătate hotăritoa- zoluţie, consideră absolut juste nordic“ — se subliniază în n o
rile vieţii paşnice, trebuie con să dezvolte şi mai larg legă şi aprobă in întregime măsurile pregătirile militare primejdioa
siderat ca drept principalul re re pentru triumful marxism- hotărite luate de C.C. pentru tă.
zultat al activităţii partidului, a leninism ului. P.C.U.S. consideră turile internaţionale constructi demascarea şi zdrobirea ideo se ale ţărilor membre ale
Comitetului său Central, pe li că datoria sa internaţionalistă logică a gYupiil'ui antipartinic „Acum, arm ata R. F. Germa
nia sporirii forţei Statului so ve, colaborarea economică şi co Molotov, Kaganovici, Malenkov, N.A.T.O.
vietic, a înfăptuirii politicii ex constă in a consolida prin toa Bulganin, Pervuhin, Saburov şi
terne leniniste, drept un rezul te mijloacele unitatea de mo merţul reciproc avantajos cu Şepilov, care li s-a alăturat, Guvernul sovietic a arătat în
tat al activităţii partidelor fră toate ţările ; grup care a acţionat împotriva
ţeşti din ţările socialiste, al ac nolit a mişcării comuniste in liniei leniniste trasate de Con O nouă aefiune criminală eficiente pentru întărirea capa
tivizării forţelor iubitoare de ternaţionale, in a lupta Împotri să ducă o politică externă ac cităţii sale de apărare şl a secu
pace din toate ţările“ — se su va tuturor celor care încearcă gresul al XX-lea“.
bliniază în Rezoluţie. să slăbească unitatea comuniş tivă şi suplă, luptînd pentru re a contrarevoluţionarilor cubani rităţii aliaţilor săi, călăuzindu-
tilor din toate ţările. Este ne In timpul luptei fraeţionîste se după obligaţiile reciproce co-;
In Rezoluţie se arată că siste cesar ca şi pe viitor să fie de glementarea pe calea tra ta ti dusă de grupul antipartinic,
mul mondial socialist se dez mascată teoria şi practica revi HAVANA -31 * (Agerpres). — porul cuban îşi strînge şi mai respunzătoare prevăzute iii Tfâ-
voltă cu succes, se consolidează zionismului contemporan care velor, a problemelor mondiale Voroşilov a făcut greşeli serioa La Havana a fost comisă o mult rîndurile în "jurul guver tatul de la Varşovia.
şi devine factorul determinant se. In cursul plenarei C.C. din nouă crimă — un grup de con
al progresului societăţii ome şi-a găsit expresia cea mai con la ordinea zilei, să demaşte iunie (1957), Voroşilov şi-a re trarevoluţionari a incendiat nului revoluţionar şi Confede Ambasadorul Finlandei E.
neşti. Congresul a aprobat linia centrată în programul Uniunii cunoscut greşelile şi a condam raţiei revoluţionare a oamenilor Vuori, a declarat că va transml-:
Comitetului Central şi a guver comuniştilor din Iugoslavia“. uneltirile şi manevrele aţîţ.ăto- nat acţiunile fracţioniste ale Palatul oamenilor muncii din muncii. Unitatea indestructibilă te imediat guvernului său cu
nului sovietic de întărire neabă grupului antipartinic contribuind Cuba. Datorită operativităţii prinsul notei.
tută a colaborării economice, Problemă războiului şi a pă rilor imperialişti la război, să prin aceasta intr-o anumită miliţiei şi muncitorilor incen a oamenilor muncii cubani a
politice şi culturale între s ta cii a fost şi rămîne problema măsură, la demascarea renega fost demonstrată în mod grăi — OOQ—-
tele socia’iste, bazată pe prin cea mai arzătoare a contempo Întărească pacea în întreaga ţilor antipartinici. diul’a fost lichidat. Totuşi clă tor de alegerile în organizaţiile
cipiile internaţionalismului pro raneităţii. In Rezoluţie se subli lume. dirii i s-au adus pagube însem sindicale din ţară. în aceste ale Cu prilejul „Zilelor culturii
letar, egalităţii în drepturi şi In Rezoluţie se definesc sar geri au participat aproximativ
intr-ajutorării tovărăşeşti. niază : După cum se arată în Rezo cinile tuturor organizaţiilor de nate. ramineşti în Franţa"
,,In condiţiile actuale a apă luţie, cea mai importantă trăsă Noua acţiune a contrarevolu două milioane de oameni, dintre
Congresul a relevat in mod tură a perioadei de după Con partid în domeniul muncii or care 95 la sută au votat pentru PARIS 31. — Corespondentul
deosebit activitatea vastă şi rod rut perspectiva realizării coexis gresul al.XX-lea este ritmul ac ganizatorice şi ideologice. ţionarilor a provocat indigna candidaţii unităţii revoluţionare. Agerpres transmite:
nică a Comitetului Central în tenţei paşnice pentru întreaga celerat al construcţiei comunis rea profundă a oamenilor mun
direcţia dezvoltării şl întăririi perioadă în cursul căreia trebuie te. în uitimii şase ani, volumul Rezoluţia se încheie cu ur Aceste alegeri se desfăşoară pe In cadrul „Zilelor culturii ro-
colaborării dintre R.C.U.S. şi să-şi găsească rezolvarea pro producţiei industriale a crescut cii din capitală şi a întregului mîneşti in Franţa“, în ziua de
partidele comuniste şi muncito blemele sociale şi politice care aproximativ cu 80 la sută. Pla mătoarele cuvinte: baza legii guvernamentale cu 31 octombrie aii avut loc o se
reşti frăţeşti pe baza marxism- despart în prezent lumea. Evo nul septenal se îndeplineşte cu popor cuban. privire la reorganizarea sindi
leninismului, în interesul uni luţia lucrurilor este de aşa na succes. Sporul mediu anual al „Partidul Comunist al Uniu Ca răspuns la noua provoca catelor.
tăţii şi coeziunii mişcării comu tură că încă înainte de victoria producţiei industriale reprezin nii Sovietice va ţine sus şi pe
niste internaţionale. deplină a socialismului pe pă- tă de fapt 10 la sută în loc de re a contrarevoluţionarilor, po
m-înt. în condiţiile menţinerii ca 8,3 la sută cît se prevăzuse pen viitor steagul victorios al mar-
„Congresul — se arată în Re pitalismului într-o parte a lumii tru primii trei ani ai septena- rie de conferinţe şi manifestări
va apărea posibilitatea reală lului. S-au produs peste preve xism-leninismului, îşi va înde
zoluţie — respinge cu hotărîre, de a exclude războiul mondial derile primilor trei ani ai sep- In Comitetul politic special organizate de membrii delega
din viaţa societăţii“, tenalului produse industriale în plini datoria internaţionalistă ţiei culturale romlne.
ca neîntemeiate şi calomnioase valoare de circa 19 miliarde de
Tn Rezoluţie se arată totodată ruble. faţă de oamenii muncii din al Adunării Generale a ‘Acad. C. D. Nenlţescu, a ţinut
atacurile conducătorilor Parti că, atîta vreme cît se menţine o conferinţă de presă la Insti
imperialismul, va dăinui şi te Congresul a relevat că reîn- toate ţările, îşi va consacra toa
dului Muncii din 'Albania îm renul pentru războaie de agre zestrarea armatei sovietice cu NEW YORK 31 (Agerpres), - sancţiuni politice şi economice împotri tutul de Chimie din Paris.
siune. Imperialismul internaţio tehnica racheto-nucleară a fost te forţele luptei pentru intere In Comitetul politic special al Adu va guvernului rasist sud-african. Pro Sculptorul Ion Jalea, însoţit
potriva P.C.U.S. şi a Comite nal, în primul rînd cel american, pe deplin încheiată. „în mîinile nării Generale O.N.U. începe cea de-a iectul propune : ruperea relaţiilor diplo
reprezintă primejdia principală poporului nostru, puternica teh sele poporului, pentru realiza de sculptorul Boris Caragea, au
tului său Central leninist. Ac pentru cauza păcii in lumea în nică militară slujeşte cu nădejde
apărarea cuceririlor socialiste, rea măreţului ţel istoric, con doua săptămînă de dezbateri în legă matice cu Republica sud-aîricană; în vizitat marţi întreprinderea de
ţiunile conducătorilor albanezi treagă. El pregăteşte crima cea cauza întăririi păcii în lumea în tură cu discriminarea rasială din Re chiderea porturilor statelor membre ale ceramică şi muzeul din Sevres.
mai cumplită împotriva omeni treagă“. struirea societăţii comuniste. publica Sud-Africană. După cum se ştie. O.N.U. pentru navele sud-africane: boi
sînt în contradicţie cu declara rii — războiul termonuclear numeroase ţări ale lumii, în primul Tot în cursul zilei de 31 oc
mondial. Se îndeplineşte cu succes sar Partidul proclamă solemn: rînd ţările socialiste şi cele aîro-asia- cotarea tuturor mărfurilor sud-aîrlca- tombrie, academicienii C. D. Ne-
ţiile Consfătuirilor reprezentan cina de a ajunge din urm ă şl tice. au criticat cu asprime refuzul gu ne şi instituirea unui embargo asupra niţescu, Alexandru Gr-aur, Ţhr-
„Congresul consideră opor a depăşi cele mai dezvoltate actuala generaţie a oamenilor vernului sud-african de a renunţa la exporturilor de mărfuri în această ţară; ban Ţiţeica, însoţiţi de sculpto
ţilor partidelor comuniste şi tune. juste şi necesare mă ţări capitaliste în ce priveşte politica sa de apartheid precum şi me refuzarea dreptului de aterizare şi de rul Ion Jalea au vizitat clă
producţia pe cap de locuitor, se sovietici va trăi în comunism!“. todele de exterminare a populaţiei de tranzit avioanelor companiilor de avia
muncitoreşti din 1957 şi 1960 surile Comitetului Central şi gu spune în Rezoluţie. Uniunea So
vernului sovietic pentru întări vietică a depăşit de pe acum culoare. ţie sud-africane. dirile „U.N.E.s.C.O.“ din Paris.
şi nu pot fi calificate decît ca rea continuă a capacităţii de S.U.A. — cea mai dezvoltată ta
apărare a patriei noastre. Atîta ră capitalistă — nu numai în La 30 octombrie 10 ţări afro-as!atice,
acţiuni scizioniste. îndreptate timp cit există agresorii impe ce priveşte ritmul, ci şi în ce
rialişti. trebuie să fim cu ocini priveşte sporul anual absolut al printre care Congo (capitala Leopoid-
spre subminarea prieteniei şi în patru, trebuie să ţinem us producţiei. în prezent. U.R.S.S.
cat praful de puşcă, să perfec extrage mai mult minereu de Autorităţile katangfteze încalcăviile), Guineea, Irak, Ghana, Libia. C O N G O :
unităţii ţărilor socialiste, ca ac ţionăm apărarea ţărilor socia fier şi cărbune, decît S.U.A.. pro
liste, forţele lor armate“. duce mai mult cocs, prefabri Mali, Sierra I.eone şi altele au pre
ţiuni care fac jocul imperialis cate din beton armat, unt. za zentat Comitetului politic special uu
După cum se subliniază în Re hăr şi o serie de alte articole si
zoluţie, „cauza consolidării păcii produse alimentare decît S.U.A. proiect de rezoluţie care recomandă ţâ acordul asupra încetării focului
cere rezolvarea neîntîrziată, pe rilor membre ale O.N.U. adoptarea de
baza principiilor coexistenţei ..îndeplinirea planului sente-
paşnice, a problemelor interna nal va ridica economia Uniunii
ţionale fundamentale şi în pri Sovietice la un nivel de la care
mul rînd : dezarmarea genera nu va mai fi nevoie de mult timp
lă şi totală sub cel mai strict
mului“. control internaţional ; lichida pentru a depăşi S.U.A. şi în ce LEOPOLDV1LLE 31 (Ager- In urma acestei încălcări fă
rea definitivă a jugului colo priveşte producţia pe cap de lo preş). — ţişe a acordului cu privire la
Congresul al XXII-lea şi-a ex nial în toate formele şi mani încetarea focului, la ordinul gu
primat speranţa că conducăto festările sale; asigurarea .reală cuitor. Aceasta va fi o victorie In ultimele zile trupele im vernului central congolez, 500
rii albanezi, dacă le sînt scum a unui ajutor eficient pentru de im portanţă istorică mondia postorului Chombe care, după de soldaţi ai armatei naţionale
pe interesele poporului lor şi do popoarele ' care şî-au cueerit re lă a socialismului asupra capi cum s-a anunţat, din aşa-zise
resc cu adevărat prietenia cu cent independenţa ; lichidarea ta lism u lu i“.
P.C.U.S., cu toate partidele fră rămăşiţelor celui de-al' doilea
ţeşti, vor renunţa la părerile război mondial; reglementarea In Rezoluţie se arată că în de „motive do sănătate“ se ailă în congoleze au trecut la acţiune.
lor greşite si vor reveni pe ca
lea unităţii şi colaborării cu curs de cinci ani producţia glo prezent la Geneva, au continuat In declaraţia sa radiodifuza
toate ţările socialiste, cu miş
carea comunistă internaţională. bală a agriculturii sovietice j să se dedea la provocări împo tă, Cyrille Adoula, primul mi
crescut cu 43 la sută în corn triva teritoriului aflat sub con nistru al guvernului central
paraţie cu cei cinci ani prece trolul guvernului central con congolez, a arătat Gă „trupele
denţi. In ultimii ani, statul achi golez, încâlcind astfel în mod guvernului central au trecut la
flagrant acordul privitor la în acţiune în urma atacurilor ele
zîţionează anual peste trei mili
cetarea focului.
arde de puduri de cereale (îna
„întărirea continuă a unităţii inte achiziţiona doar aproxima mentelor secesioniste dotate c.u
lagărului socialist, sporirea pu
terii şi capacităţii lui de apăra tiv două miliarde). Creşte neîn In timp ce Chombe acuza arme moderne de provenienţă
re rămîn una din sarcinile cele guvernul central de genocid şi străină“. El a relevat faptul
cetat bunăstarea materială ; îşi exprima cu perfidie dorinţa că actualele operaţiuni ale tru
mai importante“. oamenilor muncii. Pe baza eres de a „se ajunge la o soluţionare pelor guvernului central fac
paşnică“ a situaţiei actuale din parte din acţiunea generală de
In Rezoluţie se spune : „îmbi terii venitului naţional al Katanga, autorităţile katanghe- lichidare a separării ilegale a
narea eforturilor îndreptate spre U.R.S.S., veniturile reale ale
muncitorilor şi funcţionarilor
(calculate pe cap de salariat)
dezvoltarea economiei naţionale au sporit în decurs de cinci ani zc au trecut la raiduri provo provinciei Katanga de terito
a fiecărei ţări socialiste cu efor cu 27 la sută iar veniturile col catoare şi bombardamente in riul Congoului. „Trupele noastre
hoznicilor cu 33 la sută. regiunea de frontieră a Katan- sînt hotărîte să-şi facă datoria
turile comune în direcţia con găi cu Kasaiul. pînă la capăt“, a spus Adoula.
In domeniul politicii interne „întreaga lume ştie că pînă
solidării şi extinderii colaboră se trasează, printre altele, u r Purtătorul de cuvînt al co acum noi am recurs la toate
mătoarele sarcini de cea mai mandamentului O.N.U. în Con mijloacele pentru o rezolvare1
rii economice şi a ajutorului re mare im portanţă: go, Normam Ho, a declarat că paşnică“. Referindu-se la situa
avioane katangheze de prove ţia creată în Katanga, Adoula
ciproc — aceasta este calea în ' să, se asigure îndeplinirea şi nienţă vest-germană au fost vă- a arătat că ea a devenit deo
depăşirea sarcinilor planului züte bombardînd regiunea de sebit de gravă.
floririi continue şi a avintului septenal, ceea ce va avea o im frontieră Kaniama.
portanţă hotărîtoare pentru
tuturor ţărilor comunităţii so crearea bazei tehnice materiale I Evgheni Konslclnlinovici Budnilcov '(la stingă), 'mecanic de
locomotivă la depoul „OJctiabr“ din regiunea Povgorod. a fost
cialiste. a economiei mondiale delegat la cel de-al 1XXII-lea Congres al P.C.U.S.
socialisţe. . \¦
:uts
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TJ.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul? întreprinderea Poligrafică „1 Mai“- - Deva
