Page 40 - 1961-11
P. 40
pag. 4 m u MUL s o c ia l is m u l u i Nr. 2140
Creşterea volum ului com erţului ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
e xterio r al U.R.S.S.
MOSCOVA' 10 (Agerpres). — terior va atinge aproape nivelul F- Castro: Poporul cuban P ro g r a m u l d e lu p tă A Suat siîrşît greva
Uniunea Sovietică a devenit stabilit pentru anul 1965 şi în nu va putea fi niciodată înrobit
una dintre cele mai mari puteri felul acesta în domeniul comer al s in d ic a te lo r ja p o n e z e generală din Argentina
ţului exterior septenalul va fi
comerciale din lume. Volumul HAVANA 10 (Agerpres). — lor latino-americane, premierul TOKIO 10 (Agerpres). — Japonia vor lupta împotriva BUENOB AIRES 10 (Ager
comerţului exterior al U.R.S.S. înfăptuit, din punct de vedere In oraşul Melena del Sur (pro cuban a declarat că imperialis La şedinţa din 10 noiembrie a creşterii preţurilor şi pentru pres). —
depăşeşte în prezent de aproa vincia Havana) a avut loc un mul american a încercat să or
pe 10 ori nivelul din 1938. In al ritmului de dezvoltare, în a- mare miting cu prilejul încheie ganizeze o lovitură dc stat în conducerii Consiliului general al sporirea salariilor. In noaptea de 9 spre 10 no
ultimii 10 ani, ritmul mediu a- rii acţiunii de alfabetizare în Ecuador, aşa cum au încercat şi sindicatelor din Japonia a fost Paralel cu lupta economică, iembrie a luat sfirşit greva ge
nual de creştere a volumului proximativ 3 ani. districtul municipal Melena del în Brazilia. Poporul ecuado- aprobat programul de acţiune a nerală de 72 de ore, declarată la
Comerţul exterior şi celelalte Sur, care a devenit prima regiu rian — a spus el — a zdrobit muncitorilor japonezi pentru sindicatele japoneze vor lupta chemarea Confederaţiei Genera
comerţului exterior a fost de ne din Cuba complet alfabetiza însă acest complot. Poporul împotriva tratativelor japono- le a Muncii din Argentina in
12,6 la sută, ceea ce depăşeşte forme de colaborare economică tă. ecuadorian a obţinut acum o viitorul apropiat. In cursul ac sud-coreene, împotriva revizui sprijinul muncitorilor feroviari
chiar ritmul de creştere a pro se vor dezvolta şi pe viitor. Po Luînd cuvîntul cu acest p ri mare victorie în lupta împotri ţiunilor muncitoreşti de la sfîr aflaţi in grevă de 12 zile.
ducţiei industriale’ a Uniunii trivit calculelor făcute de eco lej, primul ministru al Cubei, va forţelor reacţionare, pucişti- rii constituţiei, împotriva expe
Fidel Castro a declarat că pro Ior militari şi imperialismului. şitul acestui an şi a ofensivei rienţelor nucleare, pentru resta După cum au declarat nume
Sovietice. nomiştii sovietici, comerţul ex cesul de alfabetizare al întregii de primăvară, atenţia principală roase uniuni sindicale „Greva
terior al U.R.S.S. poate creşte în populaţii a Cubei urmează să se Subliniind că evenimentele se va acorda în continuare lup bilirea relaţiilor diplomatice ja- clasei muncitoare s-a desfăşurat
încă în acest an comerţul ex încheie pînă la 20 decembrie. din Ecuador reprezintă, după pono-chineze etc. Programul de In pofida campaniei oficiale in
decurs de 20 de ani de patru Referindu se la unele proble Brazilia, o a doua lovitură da tei împotriva raţionalizării capi luptă va fi prezentat spre discur tense de propagandă şi de m ă
ori si chiar mai mult. me ale situaţiei internaţionale tă imperialismului în ultimele taliste a producţiei şi împotriva suri represive“. Intr-adevăr, În
premierul cuban a condamnat luni, Fidel Castro a declarat că concedierilor în masă. In legă tare congresului extraordinar al treaga grevă s-a desfăşurat in
sar pregătirea unei noi agresiuni a popoarele latino-americane au Consiliului general al sindicate condiţiile represiunilor din p a r
imperialismului nord-american învăţat multe şi că ele nu mai tură cu înrăutăţirea situaţiei e- tea autorităţilor. Tot timpul
Iniţiativa Tatianei Kardaş sînt dispuse să permită orga lor, care va avea loc în zilele poliţia a patrulat pe străzi şi in
împotriva Cubei. După”cum a conomice. oamenii muncii din de 27 şi 28 noiembrie. aer cu elicopterele încercînd să
MOSCOVA 10 (Agerpres). te ore în numai şase ore. nizarea unor lovituri de stat mi înfrîngă voinţa de luptă a mun
î n s u f l e ţ i ţ i d e hotăririle Această mişcare patriotică arătat el, o asemenea agresiu Divergenfe înfre Anglia şi fă rile membre citorilor. Numai în cea de a
C o n g re su lu i al XXII-lea oa iniţiată de Tatiana Kardaş, litare reacţionare. Tabloul ac doua zi a grevei, la Buenos Ai-
m e n ii sovietici luptă cu şi şefa unei brigăzi de muncă ne armată va însemna o lovi ale Commonwealthului res au fost arestate 160 de per
m a i m u lt avlnt pentru înde comunistă de la fabrica de tual al Americii Latine — a a- soane în timpul ciocnirilor cme
p lin ir e a sarcinilor septenalu- confecţie din oraşul KoKan- tură grea pentru imperialism BRUXELLES 10 (Agerpres). — împotriva intenţiei Marii Brita au avut Ioc în urma atacului pn
lu i în a i n t e de termen. In dăugat el — este acela al trezi Edward Heath, adjunctul mi llţiştilor asupra greviştilor
R .S .S . Uzbekă s - a lu a t iniţia da, a căpătat o larga răspln- deoarece poporul cuban ms va nii de a intra în „piaţa comu
t i v a de a se îndeplini pla rii popoarelor şi ridicării lor la nistrului de Externe britanic, In ciuda represiunilor, ares
n u l de producţie prevăzut dire in industria şi agricultu putea fi niciodată înrobit. nă“, arătînd că aceasta ar dău tărilor, raidurilor poliţiemşU,
lupta împotriva tiraniei şi im care se află în momentul de fa na în mod serios intereselor e- muncitorii au continuat cu fer
p e n t r u ziua de lucru de şap ra Republicii Sovietice Socia Ocuplndu-se de situaţia ţări ţă ia Bruxelles unde conduce de conomice ale întregii „comuni mitate greva.
perialismului. legaţia britanică ia tratativele tăţi britanice de naţiuni". In
liste Uzbece. in vederea aderării Angliei la special Australia, Noua Zeelan-
„piaţa comună“, a avut la 9 no dă şi Canada, — ale căror pro
Succesele economiei sovietice duse agricole sînt desfăcute în
stârnesc în grijorare în S. U. Â. iembrie o serie de întrevederi Anglia in cadrul unor aranja
cu ambasadorii ţărilor membre mente preferenţiale, — se tem
NEW !YORK 10 (Agerpres)'. — a industriaşilor din oraşul Saint T i g i e i r e i t s ! u i m S al J 0i B de concurenţa pe care o vor în-
Succesele economiei sovietice Louis. ale Commonwealthului în capi timpina pe piaţa britanică din
stîrnesc îngrijorare în cercurile NEW YORK 10 (Agerpres). - - toate punctele de vedere“. Un tala Belgiei. După cum se ştie, partea ţărilor „Pieţei comune“...
guvernante din Statele Unite. Hodges a declarat că Statele La 9 noiembrie pe 69- th Avo- panou reprezentînd un om eu
Comentînd Programul adop Unite trebuie să accelereze rit nue din New York unde se află gura legată, avea inscripţia : numeroase ţări membre ale
mul de dezvoltare a economiei colegiul Hunter — una dintre „Hotărîrea administraţiei cole-
tat de Congresul al XXII-lea al pentru a răspunde la „provoca cele mai mari instituţii de în- gii'or municipale". Commonwealthului au protestat
P.C.U.S., ziarul „New York Ti rea“ sovietică. Ritmul de creş văţămint superior din acest o-
mes" sublinia recent că econo tere a economiei S.U.A. este „de raş, studenţii au organizat pi După cum menţionează presa SCURTE ŞTIRI <> SCURTE ŞTIRI
mia sovietică se dezvoltă într- plorabil de scăzut“, a declarat chete în semn de protest împo newyorkeză, hotărîrea adminis
un ritm mai rapid decit eco Hodges. El a subliniat că Sta triva hotărlrii administraţiei traţiei de a interzice comuniş TAŞK.ENT. — La 10 noiembrie a Decretul a fost emis ca urmare a tul la Universitatea din Windsor, D.
nomia S.U.A. Acest fapt a fost colegiilor municipale din New tilor americani să vorbească în sosit Ia laşkent N. S. Hruşciov, prim
recunoscut şi de ministrul Co tele Unite nu trebuie să igno faţa studenţilor a fost luată ia secretar al C. C. al P.C.U.S., pre dorinţei exprimate de colectivele în Fleming, ministrul de Finanţe al Ca
merţului L'. Hodges, care a luat York de a interzice intîlnirea insistenţele unor organizaţii
cuvîntul la conferinţa regionala reze faptul creşterii economiei studenţilor colegiului eu Ben îascizante ca „Legiunea Ameri şedintele Consiliului de Aliniştri al
jamin Davis, secretar naţional can“ şi „Catolicii-veterani de U.R.S.S., care va participa la cotislâ-
sovietice.- al Partidului Comunist din război“ care desfăşoară o intensă
S.U.A. activitate în cadrul instituţiilor tuirea lucrătorilor din agricultura re
de învăţămînt. publicilor din Asia Centrala, din Azer treprinderilor industriale, miniere, de nadei, a declarat că comerţul cana
In aceeaşi zl la filiala din baidjan şi din regiunile din sudul Ka-
Declaraţia lui Jomo Kenyatta Hotărîrea a fost primită cu zahstanului. construcţii, sovhozurilor, colhozurilor, dian se va resimţi în mod serios
Bronx a colegiului Hunter apro ostilitate de către majoritatea precum şi în urma cererilor organi atunci cînd Anglia va adera la Pia
LONDRA' 10 (Agerpres). — înţeleg să-şi exprime dezamă ximativ jum ătate din numărul studenţilor. Intr-o declaraţie da MOSCOVA. — La 10 noiembrie. în zaţiilor obşteşti din regiune. ţa Comună europeană.
„Am venit in Marea Britanie girea in urma aminării confe total al studenţilor nu s-au pre tă publicităţii de conducerea cadrul unei şedinţe festive a consi
pentru a cere independenţa la rinţei constituţionale prevăzute zentat la cursuri. mai multor organizaţii studen liului ştiinţific al Universităţii dm ANKARA. — Agenţia France Pres- NEW Y O R K . — La 10 noiembrie
tare avem dreptul. Noi o vom să aibă loc în primul trimestru ţeşti, se arată că tinerii ameri se relatează că la 10 noiembrie ge Banca federală de rezerve a anunţat
abţine oricare ar fi poziţia gu al anului 1962. Această întîr- La colegiul din New York a a- Moscova, rectorul universităţii, Ivan neralul Giirsel, preşedintele Republi că în săptăniîna încheiată Ia 9 noiem
vernului britanic" — a declarat ziere nu poate decît să amîne vut loc un miting de protest cani au hotărit să obţină anu Pctrovski, a înmînat preşedintelui cii, a însărcinat oficial pe Ismet brie stocurile de aur ale S.U.A. au
joi seara Jomo Kenyatta, lide Împotriva hotărîrii administra Partidului Comunist din Spania, Do- Inonu, preşedintele partidului republi
rul Partidului Kanu din Kenya, proclamarea independenţei pen ţiei. Cele cîteva sute de demon larea acestei interdicţii, deoa lores lbarruri, diploma de doctor can al poporului să constituie guver suferit o nouă scădere în valoare de
stranţi purtau pancarte pe care honoris-causa în ştiinţe istorice. nul turc.
intr-un discurs pronunţat la o tru sfîrşitul anului 1962 şi nu scria : „Protestăm împotriva in rece ei vor „să înţeleagă just 27.000.000 dolari. Pînă în prezent pe
recepţie organizată de „Comi terdicţiei", „Vrem să ascultăm KIEV. — La Kiev a fost dat pu
tetul organizaţiilor africane". in februarie, aşa cum cer lide viaţa şi să caute adevărul“. blicităţii decretul Prezidiului Sovietu OTTAVA. — După cum anunţă anul în curs pierderile de aur ale
rii afrioani".
lui Suprem al R.S.S. Ucrainene cu agenţia France Presse, luînd cuvîn- S.U.A. se ridică la 491.000.000 dolari.
privire la schimbarea denumirii ora
şului Stalino în oraşul Doneţk şi a :îgşH
denumirii regiunii Stalino în regiunea
„Kenya este condusă In pre Doneţk. Poporul funisîan esîe h o tărît
zent de un partid minoritar -O - să alunge dîn Sara sa îru p e le fra n c e z a
susţinut de lmperjalisjn" — a N o u l p reşed in te a l E c u a d o ru lu i „Ailas“ a explodat TUNIS 10 (Agerpres). — perienţa de pină acum a reie
adăugat Kenyatta. La 9 noiembrie, In cadrul şit că existenţa Tunisiei este
WASHINGTON 10 (Agerpres). unei conferinţe de presă, pre in permanenţă ameninţată cit
După cum se .ştie, îndată după a c la m a t de m u lţim e Agenţia United Press Interna şedintele Burghiba a făcut o timp trupele franceze vor mai
eliberarea sa Jomo Kenyatta a tional anunţă că la 10 noiem declaraţie în care a aiătat că rămîne în Tunisia. El a subli
preluat conducerea partidului QUITO 10 (Agerpres). — către Arosemena, In piaţa I n tat de la tribună de reprezen brie o rachetă de tip „Atlas" niat că prezenţa trupelor fran
african Kanu, aflat în opozi dependenţei din Quito a avut tanţi ai muncitorilor şi studen lansată de la Cape Canaveral, a „bătălia pentru Bizerta este o ceze este o piedică in calea
ţie, şi a început o campanie Corespondentul din Quito al Ioc un miting uriaş. Luînd cu ţilor. Ei au prezentat cu acest explodat la numai 30 dc secun ultimă etapă in lupta pentru dezvoltării economice a ţării.
susţinută pentru acordarea agenţiei United Press Interna vîntul cu acest prilej, noul p re prilej noului preşedinte cereri de de la lansarea sa şi s-a p ră independenţă. Vom recurge la
grabnică a independenţei Ke- tional transmite că în capitala şedinte al Ecuadorului a decla privind respectarea principiului buşit în flăcări în Oceanul At- toate mijloacele pentru a de Numeroşi alţi lideri al Parti-
nyei. Ecuadorului au avut loc Ia 9 no rat că guvernul lui intenţionea neintervenţiei şi autodetermină tlantic. In conul rachetei se afla termina trupele franceze să se 'dulul Neo Destur, miniştri şi
iembrie mari manifestaţii popu ză să stabilească relaţii diplo rii popoarelor, dezvoltarea co o maimuţă şi aparataj ştiinţi retragă complet şl definitiv de membri ai Adunării Naţionale
Comentînd vizita lui Kenyat lare în semn de solidaritate cu merţului cu toate ţările indife fic. pe teritoriul Tunisiei“* tunisiene au luat cuvîntul la
ta la Londra, ziarul francez noul preşedinte al ţării, Carlos matice cu' toate ţările, indife rent de regimul lor politic, ju
„Le Monde" subliniază că ea Arosemena. „Mii de locuitori - - rent de sistemul lor social sau decarea asasinilor poporului e- Taieb Mehiri, ministru ’de in numeroase întruniri publice afir-
transmite agenţia — au salutat poziţia geografică. El a subliniat terne şi locţiitor al secretaru mind hotărîrea tunisienilor de a
„a pus In încurcătură cercuri cu bucurie pe Arosemena care se că Ecuadorul va continua să în cuadorian, din fostul regim, re lui general al Biroului Politic lupta pînă la victorie pentru
îndrepta spre palatul preziden treţină relaţii cu Cuba şi va dez al Partidului Neo Destur, a de alungarea trupelor franceze din
le oficiale londoneze". „Kenyat ţial. Automobilul preşedintelui vizuirea totală a politicii impo clarat de asemenea că din ex iTunlsla.
a fost acoperit cu flori. volta comerţul cu toate ţările
ta şi cei doi lideri ai Kanu, lumii. zitelor, confiscarea averii în alţi
După cum arată agenţia, du
M’Boya şi Odlnga, scrie ziarul, pă depunerea jurămlntului de Potrivit agenţiei, în cursul mi lor funcţionari ai guvernului
tingului Arosemena a fost salu
Ibarra şl altele.
jSSptâthîna aceasta Adunarea Gene SWIeme sistemului colonia! O mare importanţă pentru orienta „P re o c u p ă rile “
rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite rea dezbaterii care are loc la O.N.U.
a trecut la examinarea problemei în In H o t a !dunării !eneróle a OM o are prezentarea de către guvernul p o liţiş tilo r d in H e n v e r
deplinirii declaraţiei adoptate în se sovietic a Memorandumului său refe
siunea trecută cu privire la lichida ritor Ia modul în care se înfăptuieşte —*i—i/—i n n r”*r* ¦ n r'n n n n /'
rea sistemului colonial. declaraţia adoptată anul trecut de
Adunarea Generală. Acest document L NEW, YORK 10 (Ager- Spargerile erau efectuate 1
încă înainte de dezbaterea propriu- important propune ca anul 1962 să t(.ţ preş). — cu ajutorul maşinilor poliţiei 7
zisă a acestei chestiuni ţările din zona Colonialismul, a subliniat delegatul declaraţiei istorice adoptată de Aduna Franţa, Belgia şi Spania au obţinut fie anul lichidării definitive a colo 7
păcii — ţările socialiste şi cele neu rea Generală — marile puteri colonia din partea Statelor Unite ajutoare în nialismului. Aceasta reprezintă — se (ţ „Dar pe paznici cine ii va care îşi împărţeau „sarcini 7
tre au dus, după cum se ştie, o luptă Marocului, constituie principala sursă liste S.U.A., Anglia, Franţa, Portuga valoare de peste 7 miliarde dolari şi arată în Memorandum, „o sarcină pe
intensă împotriva ţărilor imperialiste lia, Belgia, Uniunea Sud-Africanâ, o mare parte din acest ajutor s-a deplin reală dacă toate statele şi po t. păzi ?“, — această întrebare le". Unele aduceau pe poli 7
pentru adoptarea unor hotărîri efici de conflicte în lume, iar reprezen Spania şi acoliţii lor — nu numai că au transformat în arme împotriva luptă poarele iubitoare de libertate se vor
ente în această privinţă. împiedicat aplicarea prevederilor aces torilor pentru independenţă din ţările uni pentru a înîrînge rezistenţa co t pusă de poetul roman Juve ţiştii spărgători împreună cu 7
tantul Irakului a sp u s: „In proble tei rezoluţii, dar au desfăşurat o poli Africii şi Asiei. In mod deosebit efor lonialiştilor". uneltele lor la „locurile de 7
Dacă facem o trecere în revistă a tică şi mai agresivă, sîngeroasă îm tul S.U.A. se îndreaptă spre asigura nal cu aproape două mile muncă" şi altele, înzestrate 7
perioadei parcurse de actuala sesiune mele coloniale noi ne situăm pe o potriva popoarelor din ţările Asiei şt Ţara noastră, toate celelalte ţări i
a Adunării Generale nu se poate să Africii. Colonialiştii portughezi au in rea dominaţiei sale în Africa. O co socialiste, ţările iubitoare de pace spri nii în urmă se află la ordi
nu remarcăm faptul că linia antiim- poziţie antioccidentală... Occidentul se tensificat represiunile în Angola urmă misie specială formată pentru a reco jină acest program deosebit de im
perialistă, anticolonialistă a dominat rind în acest fel exterminarea popu manda preşedintelui Kcnnedy politica portant văzind în lichidarea sistemu nea zilei In oraşul american cu aparate de radio, stăteau 7
discuţia generală şi că părerea expri situează pe o poziţie opusă revoluţiei laţiei băştinaşe. Continuă războiul cri pe care trebuie s-o urmeze S.U.A. în lui colonial una dintre cele mai im
mată de numeroşi delegaţi constituie minal împotriva poporului algerian, pa Africa menţiona : „Africa joacă un rol portante şi imediate sarcini ale tim C. Denver, capitala statului Co- de „pază". In caz de alar 7
o chezăşie a faptului că uneltirile im sociale şi politice care cuprinde în hotărîtor în opera de apărare a Occi pului nostru. In acelaşi timp apare mă poliţiştii spărgători erau 7
perialiste vor fi pînă la urmă izolate. ralel cu refuzul guvernului francez de dentului, ea asigură flancul sudic al necesară demascarea tuturor încercă ş lorado.
Reprezentantul Indiei, Krishna Alenon, prezent regiunile slab dezvoltate". a ajunge la un acord cu guvernul pro rilor imperialiste de a tergiversa apli
vizoriu al Republicii Algeria cu pri N.A.T.O. In Africa sînt descoperite carea în viaţă a acestor prevederi. Denver oferă cel mai tipic evacuaţi în grabă de maşini 7
a declarat că Adunarea Generală tre Alinislrul Afacerilor Externe al Cu vire la înfăptuirea autodeterminării. aproape 20 de tipuri de materii prime Este elocventă în această direcţie re
buie să tindă spre realizarea decla bei, Râul Roa, a atras atenţia Adu Guvernul englez nesocoteşte necesitatea strategice“. Aceasta explică printre zoluţia prezentată de Nigeria şi a [_ exemplu al corupţiei poliţie- le care îi aşteptau. In cazul 7
raţiei referitoare la acordarea inde nării că colonialismul există nu numai de a acorda independenţă acelor te altele, politica colonialistă a Statelor cărei paternitate imperialistă este re 7
pendenţei ţărilor şi popoarelor colo în Africa, ci şi pe continentul ameri ritorii care se mai află încă sub domi Unite şi dă răspuns la numeroase din cunoscută în cercurile O.N.U. Ea ( neşti care in Statele Unite a reclamaţiilor dovezile spar 7i
niale şi să creeze în acest scop un can. In această parte a lumii sini teri naţia sa colonială. Belgia îşi continuă acţiunile guvernului american îndrep cere în esenţă ca acordarea indepen gerii se „pierdeau" la comi
aparat corespunzător. Un punct de torii care se află sub jugul Statelor politica sa agresivă împotriva Congou- tate împotriva mişcării de eliberare denţei să fie amînată pînă în 1970. ţ luat forme şi proporţii ne-
vedere asemănător a fost exprimat de Unite, Angliei, Franţei, Olandei. lui şi face totul pentru a se menţine naţională. „Este necesară, a spus delegatul ni
reprezentantul Indoneziei — Suban- în Ruanda Urundi. gerian, o perioadă liniştită de tran- maiintîlnite în alte ţări. „De sariatele de poliţie respecti 1
drio şi de alţi delegaţi din Asia. Aceasta era atmosfera în preajma în Adunarea Generală este chemată să zaţie“... Acest punct de vedere cores
ceperii dezbaterii propriu-zise cu pri Această enumerare nu cuprinde men ia măsuri urgente pentru a se pune punde tocmai intereselor imperialişti L mai mulţi ani oraşul Denver ve. In cele mai multe cazuri 7
Cu deosebită forţă a răsunat vo vire la modul în care se înfăptuieşte ţiuni cu privire la politica directă a capăt situaţiei existente. Aceasta pre lor care vor să amîne la infinit acor
cea popoarelor africane. Reprezentan declaraţia privind acordarea indepen S.U.A., dar viaţa, fiecare eveniment darea independenţei unui mare număr ^ se scufundă tot măi mult în- ofiţerii de poliţie, care efec 7
tul statului Mali a atras atenţia Adu denţei ţărilor şi popoarelor coloniale. confirmă că politica imperialismului supune încetarea imediată a tuturor de ţări. tuau spargerile, anchetau 7
nării Generale asupra consecinţelor Discutînd problema lichidării totale a american se află în spatele tuturor războaielor colonialiste, a tuturor re L tr-o mlaştină a crimei“, re- 7
nefasfe pe care Ie are menţinerea do colonialismului, reprezentanţii ţărilor uneltirilor colonialismului. S. U. A. presiunilor împotriva participanţilor la Dezbaterea care are Ioc la O.N.U.
minaţiei coloniale în Africa. „In Afri care luptă împotriva acestui sistem ru arată schimbările profunde ce au avut (. latează revista americană propriile lor infracţiuni. Pa 7
ca încă mai curge sînge, a spus el. şinos şi perimat trec cu mîndrie în re continuă să acorde ajutor bănesc şl mişcarea de eliberare naţională, re loc în anii care au trecut. Această
Popoare martire fără arme, fără mij vistă rezultatele obţinute în ultimii ani militar puterilor colonialiste în lupta tragerea din colonii a trupelor străi dezbatere poate duce la adoptarea unor t „The Nation“. O anchetă, tru şerifi din diferite distric 7
loace, luptă pentru independenţa lor, în lupta de eliberare naţională. Cîteva ne, lichidarea tuturor bazelor milita hotărîri importante care să se în
împotriva colonialiştilor. Noi trebuie cifre sînt elocvente. La începutul ce acestora împotriva popoarelor Africii re străine. Organizaţia Naţiunilor Uni scrie pe linia intereselor vitale ale ordonată in cele din urmă te din Denver au fost ares 7
să punem capăt acţiunilor mirşave lui de-al doilea război mondial dome şî Asiei. Pînă în prezent Anglia, te trebuie să ceară realizarea acestor întregii omeniri. 7
ale colonialiştilor, altminteri pasivita niile coloniale directe totalizau 57 mi măsuri, iar înfăptuirea lor trebuie să L de guvernatorul statului Co taţi fiind acuzaţi că au „ela 7
tea noastră va fi criminală". lioane km. pătraţi cu o populaţie de aibă loc sub un control strict şi con
peste 700 milioane oameni. In prezent secvent. lţ lorado, a scos la lumină lu- borat" planurile mai multor 7
teritoriul domeniilor coloniale directe
s-a redus pînă la 13-15 milioane km. p. t cruri de-a dreptul uluitoare spargeri. Se evaluează „pro 7
cu o populaţie de aproximativ 70 mi fitul total" al acestor „ope 7
lioane oameni. C chiar pentru America. Ca 7
Cu toate acestea sînt necesare efor [¦ rezultat imediat ai acestei raţiuni poliţieneşti" ia cel 7
turi puternice în direcţia lichidării to f anchete 35 de poliţişti au puţin 250.000 dolari. Numai 7
tale şi definitive a regimului colonial. 7
t fost arestaţi, acuzaţi fiind că spargerea unei singure case 7
Analiza perioadei parcurse arată că
acele puteri care la sesiunea trecută i. au participat la nu mai pu de fier ia un magazin uni s7j
versal din Denver a „produs"
au evitat să-şi dea votul în favoarea ţi' ţin de 120 de spargeri. Ulte-
[ rior au mai fost arestaţi şi 40.000 dolari. 7
7
alţi membri ai poliţiei şi,
C după cite relatează „The Na- „The Nation" scrie că si 7
j- tlon", se pare că peste 5 ia tuaţia din Denver nu este 7
lţ sută din efectivul poliţiei din unică in Statele Unite şi ci 7
tează faptul că şi în marele 7
l Denver este acuzat de jaf 7
l sau diferite acţiuni crimina- oraş Chicago s-au întirnplat 7
f le", cazuri asemănătoare. i7
5\mJ <—t '__! >__T«
M n c lîa ş l a d m in is tra ţia z i a r u l u i: str.' 6 M a r tie n r. 9 . T e le fo n : 188; 1 8 9 ; ~ r f a x a p lă tită in n u m e r a r c o n fo r m a p r o b ă r ii D ir e c ţiu n ii G e n e r a le M .T & nrî 2 6 3 ;8 2 0 d in 6 n o ie m b r ie 1 0 4 9 , - T ip a r u l: în tr e p r in d e r e a P p llg r a llc â „1 M a i“- - D e v a
