Page 43 - 1961-11

Nr. 2141 m u mud socrA ijfm uim pa? 8

TRIBUNA AGITATORULUI

Agitatorul trebuie TT1 KmgaooaqgiBgBaCTigcageqaas^^

să fie exemplu şi îndemn Viorica Vin-
teler lucrează
Sint aproape 8 ani ele când în portanţa cunoaşterii şi aplicării la fabrica de In zi de luni la frizeria nr. /
încălţăminte ..Ar­
comuna noastră a luat fiinţă regulilor agrotehnice. Ei mă as­ deleana“ din In Haţeg, cetăţenii spun : „Dc- Cind încep să comenteze meciu­
Alba lulia. Fo­ cît să iriergi Iubea la frizeria rile ce s-au disputat, nu se mai
G.A.C. Atunci, unii dintre oa­ cultau cu interes. In convorbi­ losind din plin nr. 1, mai bine stai nebărbie­ opresc. 15a că echipa cutare ar
timpul de mun­ rit toată săptămîna". Auzindu-i, te fi meritat victoria, ba că golul
menii noştri din sat, priveau cu rile şi explicaţiile practice ce că, in luna oc­ întrebi cu siguranţă, de ce 7 Răs­ marcat in minutul X n-ar li fost
tombrie şi-a de­ punsul ţi-1 dau şi cei care s-au gol, ba că arbitrul n-a fost auto­
oarecare neîncredere această le făceam, lămuream probleme­ păşit planul cu bărbierit în zi de luni, dar nul ritar, ba că... şi aşa mai departe.
1,5 la sută şi a ales faptele. Ce se întîmplă? Fri­ Vorbesc la nesfirşit şi clienţii aş­
formă nouă de lucru a pămîn- le ridicate de colectivişti. îmbunătăţit ca­ zerii, în loc să-şi facă datoria ţa­ teaptă să fie bărbieriţi.
litatea cu l in ţă de clienţi, îi dau uitării, din
tulul. De la an la an gospodă­ In pregătirea mea ca agita­ sută. cauza discuţiilor interminabile pe Ce mai, te fac — cum bine spun
ria a devenit însă tot mai pu­ tor, un mare rol îl are spri­ teme sportive. In fiecare zi de haţeganii — să-ţi treacă pofta de
ternică şi mai bogată. Roadele jinul pe care-1 primesc din par­ Rezidate rodnice luni ei îşi împărtăşesc impresiile a te mai bărbieri lunea. In con­
muncii în comun au început să tea organizaţiei de bază. To­ din ziua de duminică. Ascultîndu-i cluzie : u-ar strica să treacă pe
trezească atenţia celor care la varăşii din biroul organizaţiei Muncitorii din cadrul Atelie­ nici nu-ţi vine a crede că sînt acolo şi tovarăşii din conducerea
început şovăiau. 'Astfel, pînă în mă ajută în munca mea prin relor centrale Criscior, antrenaţi frizeri. Mai degrabă i-ai lua drept cooperativei „Retezatul“. Dar s-o
anul 1959 întreg satul (peste îndrumările ce le primesc, do­ in întrecerea socialistă, obţin în crainici reporteri. Şi încă ce crai­ facă neapărat lunea.
40D de familii) au intrat în co­ cumentarea pusă la dispoziţie fiecare lună succese în îndepli­ nici !
lectivă. Viaţa colectiviştilor are pentru studiu etc. La adună­ nirea planului şi îmbunătăţirea TITUS RADU
acum un alt curs faţă de cea a rile organizaţiei de bază par­ calităţii produselor, a repara­
ţăranului individual. Gospodă­ ticip cu regularitate şi acest ţiilor executate. De la începu­ corespondent
ria e puternică şi dezvoltă ar­ lucru mă ajută să mă orientez tul anului pînă acum, sectorul
monios toate ramurile de pro­ în ce direcţie trebuie să-mi în­ industrie a realizat planul în „ Ghinionu sau nepăsare?
drept atenţia. Aşa, de exem­ proporţie de 105,51 la sută.
ducţie. plu, într-o adunare a organi­ Acţiuni ale Nici vorbă că dacă auzi zul, l-a îndemnat să se abo­
Desigur ca pentru a se ajun­ zaţiei de bază s-a discutat des­ Printre fruntaşii în întrece­ pe- cineva punînd o astfel de neze promiţîndu-i că nu se
pre importanţa ce o are ca fie­ rea socialistă se numără şi Ni- M anifestări m ultilaterale întrebare îi răspunzi fără a va mai întîmplă aşa ceva.
ge la un astfel de rezultat, a care colectivist să realizeze cit colae Negrea, frezor, Vidu Niţă, mai sta pe gînduri că, ori­ încrezător, Adrian Oţoiu s-a
trebuit ca organizaţia de partid mai tnulte zile-muncă1. T ră­ Gheorghe Farcaş — lăcătuşi şi La biblioteca comunală din Mier- lia tov. Zdrenghea Vasile, Nistor Eleo- care ar fi situaţia, nu poate abonat din nou, începind din
din cadrul gospodăriei să orga­ gând învăţăminte din această Nicolae Furdui, forjor. curea s-au organizat în ultima vreme fi vorba de ghinion. De alt­ august a.c. şi pînă la sfirşitul
nizeze o vie muncă politică de şedinţă, mi-am concentrat aten­ diferite manifestări de masă cu cartea. nora, Rajiu Maria, Mulea Mircea şi fel, cetăţeanul Adrian Oţoiu anului, primind chitanţa nr.
masă. In desfăşurarea acestei ţia spre unii colectivişti din Intre acestea se numără 3 seri de poe­ relatînă într-o scrisoare tri­ O.804.827. Spre supărarea lui,
activităţi un rol important l-au brigadă, care nu veneau în zie, două simpozioane şi o şezătoare alţii. misă ziarului, faptele ce i s-au n-a primit ziarul nici în au­
avut agitatorii. De aceea, or­ fiecare zi la muncă. Printre literară, la care şi-au adus contribu- petrecut, ajunge' singur la a- gust, nici in septembrie şi
ganizaţia de bază s-a preocu­ ei erau şi colectiviştii Aironi ARMEAN MARIA ceastăi concluzie. nici în octombrie. Atunci s-a
pat îndeaproape să aibă un ac­ Meteşan şi Maria Cherecheş lui gîndit c ă : or el este „ghi­
tiv larg de agitatori, i-a instruit Iosif. Am' căutat să le explic deputată Iată despre ce este vorba. nionist“, or cei de la oficiu
şi sprijinit în muncă. La noi, pe larg importanţa unei zile- Pe lingă alte ziare, Adrian sînt nepăsători faţă de asi­
sînt în prezent agitatori oa­ muncă în cadrul gospodăriei. 1,667 cititori — 4.617 volum e citite Oţoiu din Teiuş s-a abonat gurarea cetăţenilor cu zia­
menii cei mai de nădejde, co­ A fi colectivist înseamnă în pri­ in anul trecut şi la ziarul rele la care s-au abonat. Şi
lectivişti harnici, cu dragoste „Uzina noastră“ din Hune­ cum despre ghinion nu poate
faţa de colectivă. doara. Dorea omul să cunoas­ fi vorba, a ajuns la conclu­
că viaţa siderurgiştilor. De zia că cei de la oficiu, în
Organizaţia de bază mi-a în­ mul rînd să lucrezi. Dacă ai zi­ Munca cu cartea în rîndul muncitori­ bună măsură faptul că pînă în prezent mai multe ori, printre care frunte cu Nicolae Iancu. dau
lor forestieri din raionul Sebeş s-a s-au cumpărat din fondurile sindicale amintim o perioadă de 3 dovadă de multă nepăsare în
credinţat şi mie sarcina de agi­ le muncă, şi cîştigul e mare. La îmbunătăţit în mod substanţial în ul­ cărţi noi In valoare de peste 6.000 lei săptămîni la rînd, acest ziar munca lor.
tima vreme. La aceasta a contribuit in şi s-au organizat la gurile de exploa­
tator. Pentru aceasta trebuia să început nu a fost uşor. Dar, tare şi pe şantierele I. F. 12 biblioteci nu i-a fost adus. Atunci, ne­ Faptele confirmă aceasta.
volante, dotate cu peste 1.400 volume. căjit. s-a hotărît să nu se
cunosc bine problemele, să fiu treptat ei au început să-şi De asemenea, printr-o muncă susţinută mai aboneze la ziarul „Uzi­ Uămine doar ca organele în
de popularizare a cărţii, s-a reuşit ca na n o a s tr ă T o tu ş i, cînd a
fruntaş în muncă şi activitatea schimbe atitudinea faţă de mun­ numai în ultimele 3 luni să se vîndă trecut pe la oficiul P.T.T.R., drept şi tovarăşii de la oficiul
prin difuzorii voluntari biblioteci per­ Nicolae Iancu, responsabil cu
obştească. că. In prezent., tov. Meteşan nu sonale in valoare de peste 5.000 lei. P.T.T.R. Teiuş, să-şi spună şi
presa, care-i cunoştea neca­
In anul 1959, am’ cerut' să mai lipseşte de la muncă şi, Numărul cărţilor intrate in acest an ei părerea.
în bibliotecile I. F. Sebeş este cu 191
merg la un curs de brigadieri împreună cu soţia, sînt printre la sută mai mare decît anul trecut,
de 5 luni. După terminare, aht fruntaşii brigăzii. Şi tov. Maria iar al cititorilor a crescut cu 190 la
început să muncesc ca briga­ Cherecheş şi-a schimbat atitudi­
dier în cadrul gospodăriei noas­ sută.

tre. Cele învăţate la şcoală ăîri nea faţă de muncă Ţ nu mai Pînă în prezent 1.607 muncitori fo­

început să le aplic în practică. lipseşte de la lucru. Dar, în mul­ restieri din raionul Sebeş sînt cititori

Vreau însă să menţionez că nu te cazuri, printr-o muncă de a- ai bibliotecilor I. F., numărul cărţilor
am rămas la ceea ce am în­ git'aţie permanentă, bazată pe
văţat, ci am continuat să ci­ fapte vii, am reuşit să schim­ citite de ei ridieîndu-se la 4.617 volume. >>Se apropie ora 7(S

tesc pe lingă o carte de lite­ băm multe lucruri în bine. CLEMENT RODEA In faţa centrului de desfacere a la ora 6, sc întîrzie cu 30-45 mi­
ratură şi o carte de speciali­ In munca de agitaţie cuvîn- produselor lactate din Simeria, oa­ nute şi uneori chiar ore. Şi dacă
tate cum ar fi „Cultura plan­ tul agitatorului primeşte o for­ corespondent menii aşteaptă răbdători. Un sfert aici, la cîtcva sute de metri de fa­
telor de cîmp“, „Cultura legu­ ţă de convingere şi mobilizare de oră, o jumătate de oră... Se a- brică nu se respectă programul,
-O - propie ora 7. atunci ce să mai vorbim de cele­
lalte centre din regiune ?
melor“ şi altele. Aplieînd cele mai mare atunci cînd acesta Canton fruntaş — Se vede treaba că cei de la
învăţate în cadrul brigăzii, am este el însuşi un bun exemplu I.C.I.L. iar dorm. Fu p ied ică la Tovarăşii din conducerea I.G.I.-L.
- avut satisfacţia primelor s u c -^ personal, demn de urmat. De a- 7 trebuie să fiu în atelier, spune au fost sesizaţi de mai multe ori
cese. La fiecare recoltă rezul­ ceea şi eu am căutat să mă Cantonul Stremţ, din Ocolul unul. de organele de stat, de numeroşi
tatele erau tot mai bune. In pregătesc cit mai bine, să fiu silvic Teiuş (LF. Sebeş) se nu­ beneficiari ca şi de cetăţeni.
acest an, de exemplu, din soiul la curent cu toate evenimente­ mără printre cantoanele frun­ După el, pleacă şi alţi munci­ Cu toate acestea şi în prezent con­
de grîu Ponca brigada pe care le şi, în acelaşi timp, să fiu taşe din regiunea noastră. tori, rcnunţînd să mai aştepte so­ ducerea I.C.I.L. dă dovadă de ne­
o conduc a avut de însămînţat fruntaş în muncă. glijenţă în aprovizionarea la timp
20 ha. Aplieînd toate regulile Ca o sarcină ce mi-am pro­ Reducerea completă a delic­ sirea maşinii cu lapte de la I.C.I.L. a centrelor de desfacere cu produ­
agrotehnice pe acest teren şi pus-o pentru viitor în munca telor de păşunat, tăieri de ar­ se lactate. Cetăţenii se întreabă :
recoltînd fără pierderi, am ob­ mea de agitator, este ridicarea bori şi incendii atît în 1960 cit Simeria. Faptul s-a petrecut zilele pînă cînd va mai dăinui această
ţinut o producţie medie de 2,634 conştiinţei colectiviştilor din şi în acest an, se datoreşte trecute. Dar acesta nu e singurul situaţie ?
kg. grîu la hectar. interesului depus de către co­ caz. In repetate rînduri tovarăşii
munistul Octavian Tiberiu, pă­ de la I.C.I.L. nu respectă progra­ GII. CRI STEA
durar la acest canton, care con­ mul de aprovizionare a centrului.
stituie un bun exemplu în mun­ Aici. la Simeria, de exemplu, în corespondent
că. loc să se aducă produsele lactate

brigadă şi mobilizarea lor pen­ El execută o pază sistemati­
Ca să obţii o producţie ri­ tru îndeplinirea sarcinilor tra­ că în pădure şi duce o susţi­
dicată la hectar, trebuie ca oa­ sate de partid în domeniul agri­ nută muncă de lămurire cu ce­
menii să cunoască regulile agro­ culturii. tăţenii în vederea respectării
tehnice. Chiar după venirea de regulilor silvice, antrenîndu-i în
IOAN CÎNDEA acţiuni patriotice.
la şcoală, am început să arăt
agitator în G.A.G. „Drumul Iu' Pentru prevenirea incendiilor
a aplicat pancarte avertizatoa-
colectiviştilor din brigadă im­ benin" Geoagiu re şi urmăreşte respectarea re­
gulilor de prevenire. Totodată
Concursul P E N TR U CEA MAS HUNA Pentru a-şi însuşi cu temei­ la acest canton se îngrijesc la 13 NOIEMBRIE 1961 21,30 Lectură dramatizată : „Şapte inşi
corespondenţilor IN F O R M A Ţ IE , P E N TR U CEL M A I nicie cunoştinţele predate, elevii timp lucrările silvice executa­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea într-o căruţă“, povestire de Paul An­
şcolilor profesionale au la înde- te, fiind exemplu demn de u r­ pentru sate; 7,30 Sfatul medicului: gliei; 22,00 Dcinc şi jocuri populai c
voluntari B U N R E P O R T A J 66 inînă laboratoare bine utilate, mat de toate cantoanele Oco­ Otita ; 8,00 Din presa' de a stăzi; 9,00 româneşti; 23,15 Muzică uşoară inter­
cu materialul didactic necesar lului silvic Teiuş. Tinereţea ne e dragă : instantanee din pretată dc orchestre dc coarde.
Colectivul gazetei do ponte îs diferitelor demonstraţii, expe­ viaţa şi munca tinerilor din R eşiţa;
rienţe etc. Dintre lucrările bine execu­ 11,03 Fragmente din opera „Faust“ de 13 şi 14 NOIEMBRIE 1961
Preocuparea comuniştilor de vasz, deşi, erau in stare de importanţă. Aducindu-se la tate poate fi remarcată crea­ Gcunod; 12,15 „Intr-un sat de lin­ DEVA: Am fost tineri; HU­
cunoştinţa muncitorilor că în Iată-1 în fotografie pe ele­ rea unui gard viu de salcim şi gă Barcelona“ —• momente din ro­ NEDOARA : El Halcim ; O zi
la bliming — C. S. Hune­ funcţionare, aveau unele de­ secţie mai există unii care nu vul Octaviau Negru, de la gledită pe o lungile de 3 km. manul spaniol : „La marginea Barce­ zgomotoasă ; PETROŞANI: Pa­
Şcoala profesională de con­ lonei“ de Luis Goytisolo G ay; 14,00 tru in potop: Umbre albe;
respectă disciplina socialistă a strucţii din Deva care, în la­ I. TRAI AN Muzică populară din Ardeal; 15,45 SEBEŞ : Raidul vărgat; ALBA
muncii, care dau dovadă de boratorul de fizică al şcolii, Din melodiile de muzică uşoară ale IULIA : Imperiul soarelui; Es­
lipsă de conştiinţă profesio­ demonstrează funcţionarea ma­ corespondent compozitorilor noştri; 16,15 Note de crocii ; SIMERIA: Medicul şi
nală, colectivul de muncitori şinii cu aburi. lector; 18,40 Muzică uşoară sovietică; vraciul ; HAŢEG: Strada Sei-
poate lua in discuţie aceste 19,00 Almanah ştiinţific; 20,20 Noap­ ler nr. 8 ; ORAŞTIE : Două
doara — pentru buna desfă­ fecţiuni ce puteau provoca in atitudini şi să contribuie la te bună, cop ii: „Secretul“ de Victor vieţi seria II-a; BRAD: Strada
îndreptarea celor vinovaţi. Ar­ Sivetidis; 21,00 Muzică populară ro­ Seiler nr. 8 ; LONEA : La ordin
şurare a procesului de pro­ orice moment oprirea lor. Una ticolul cheamă de asemenea Cotlete!© de la bufetul mânească; 22,30 Concert de muzică să tră iţi; TEIUŞ : Discipolul
colectivul de muncitori să ma­ „Expres“ uşoară. diavolului; ZLATNA: 105 la
ducţie este oglindită şi prin dintre aceste macarale, anu­ nifeste cea mai severă intran­ PROGRAMUL II: 12,15 Melodii, sută alibi; 1LIA : Primul raid
sigenţă faţă de manifestările populare româneşti; 14,30 Muzică u- spre stele; APOLDUL DE SUS:
activitatea gazetei de perete me „Pratzenul“ II bis avea ca­ de chiul, indisciplină, lipsă de şoară intepretată de Maria Ianoli şi Un strigăt în stradă.
răspundere şi superficialitate, Ltiigi Ionescu; 16,30 Vorbeşte Mos­
,,Făclia“. Astfel, în ultima edi­ blul troliului rupt incit se ţi­ manifestări incompatibile cu cova !; 18,05 Muzică de estradă ; 19,00
„înainte, spre victoria comunismului“
ţie a gazetei de perete nea doar in cîteva toroane. morala noastră socialistă. De —¦ montaj dc cîntece şi versuri so­
asemenea, conducerea mecani­ vietice; 21,00 Actualitatea radio;
a fost publicat un raid-an­ întrebat, lăcătuşul de serviciu, cului şef, sesizată de către or­ Intr-una din zi­ care desigur, era vineri a z i; vine­
ganul de presă al secţiei, tre­ lele trecute, îm­ rezervată unui alt rea nu se scrie in
chetă privitor la revizia şi în­ Remus Suciu, pretindea că a buie să ia măsuri corespunză­ preună cu alţi consumator. Răs- condică. Nu fi bă­
toare. muncitori am in­ iat rău şi lasă-te
treţinerea macaralelor. făcut revizia. Adevărul este în­ trat la bugetul punsul a fost cel de chestiile astea
Aceăte acţiuni ale gazetei „Expres“ din Hu­ scontat : că nu cadrează...
Este un fapt bine cunoscut să că se mai întîmplă ca lă­ de perete sint apreciate şi mă­ nedoara. Personal,
resc eficacitatea ei. Reflectină am comandat un — Asta este o Văzină că nu
că succesele laminatorilor de­ cătuşii de serviciu în tura de şi schimbările ce survin in ur­ cotlet de porc cu altă porţie! pot s-o scot nici
ma acestei critici şi extinzind varză. Cu bonul e- cum la cale cu un
pind de buna funcţionare a tu ­ noapte să nu controleze în­ raidurile-anchetă şi asupra liberat, m-avi pre­ Am încercat să- asemenea personal
celorlalţi factori care concură zentat la bufetie­ mi exprim părerea de deservire, am,
turor utilajelor, printre care, totdeauna cu conştiinciozitate la realizarea planului de pro­ ra Rafila Goia. In cerut sprijinul or­
ducţie, activitatea gazetei de farfurie, in locul în condica de su­ ganelor economice
bineînţeles, şi a macaralelor macaralele, să nu se urce sus perete va răspunde sarcinii sa­ verzei au apărut gestii şi reclama­ locale. a
le principale, sprijinirea pro­ un piureu de car­ ţii a unităţii.
gigantice. Prevenirea defecţiu­ pe platforma lor, să nu con­ ducţiei. tofi şi o jumătate Ca prin minune, întreprinderea de explorări
— Nu avem con­ a apărut apoi şi
nilor care scot din producţie troleze dacă cuplele de la a- C. R A D U strungar de cotlet. dică — îmi răs­
Curiozitatea era punse tovarăşa condica de sugestii
pe un timp mai scurt sau mai xul de translaţie sînt bine Ţurcanu, casieră şi reclamaţii!?
dublă: Unde era de serviciu în a-
îndelungat agregatele, este prinse. S-a constatat că unele varza ? dar cealal­ cea zi. Adică, a- Dar pentru că nu „Lupeni“
tă jumătate de vem dar momen­
posibilă numai dacă persona­ dintre aceste cuple se ţineau cotlet ? Contra­ tan nu este aici. am avut posibili­

lul tehnic de la întreţinere îşi doar intr-un şurub sau două. riat, m-am adre­ In toiul explica­ tatea de a-mi ex­ cu sedr’ul în LUPENI strada A vram Iancu nr, 1
sat vinzătoarei de ţiilor, tovarăşa Ana.
face conştiincios datoria. Acestea se pot forfeca şi ma­ la bufet, arătîn- Molăovan de la prima părerile in ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
du-i cealaltă jum ă­ bar a socotit o in­
Raidul anchetă al gazetei caraua respectivă este scoasă tate de cotlet în tervenţie persona­ condică, le-am - STRUNGARI IN FIER
tava din vitrină, lă drept foarte u-
de perete „Făclia“ din noap­ din procesul de producţie. tilă şi „spirituală“ consemnat m a i cu salariul între limitele 3,30 - 5,35 lei era

tea de 1 noiembrie a.c. a scos Vinovaţi pentru această ne­ în acelaşi tim p : sus. - ŞOFERI U. T. O. S.
— Bă, nene, e
în evidenţă pe lingă aspec­ regulă se fac lăcătuşul de re­ I. A N G H E L cu salariul 3,45 lei ora

tele pozitive intîlnite la ma­ vizie Ciortea T., electricianul corespondent Solicitanţii se vor prezenta de urgentă cu
actele de calificare la sediul întreprinderii,
caraua „Tigler“ şi la transfer- Truşcă Miu, macaragiul Tache serviciul organizarea muncii.

car, şi unele aspecte negative. Dumitru, dar în special şeful

Colectivul raidului, însoţit de de echipă Gheorghe Manafu,

tov. ing. Gheorghe Tudor, şe­ care dormea în timpul servi­

ful schimbului, a constatat că ciului.

macaralele „Pratzen“, care au Depistarea acestor nereguli

fost „revizuite“ de lăcătuşii şi comentarea lor in articolul

din echipa maistrului loan Lo- gazetei de perete au o mare