Page 44 - 1961-11
P. 44
1
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2141
rjHPqgMaaK:
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Vizita lui N.S. Hruşciov
ia Sam arkand
SAMARKAND 11 (Agerpres). A. Mahmudov, prim-secretar
— TASS transmite : al Comitetului regional Samar-
La 11 noiembrie, N. S. Hruş- kand al P.C.U.S., l-a informat
Problema războiului, păcii şi dezarmării este Nimeni nu se mai îndoieşte ciov, oare a sosit in Uzbekistan pe N. S. Hruşciov despre în
problema principală a contemporaneităţii de victoria revoluţiei pentru a participa la Consfă deplinirea pe regiune a planu
socialiste în lume tuirea lucrătorilor din agricul lui anual de vinzare a bumba
— Cuvînturea lui Nehru la O.N.U. — tura republicilor din Asia Cen cului către stat. '
— Şedinţa Camerei Deputaţilor a Boliviei — trală, din Azerbaidjan şi din
regiunile din sudul Kazahsta- N. S. Hruşciov a felicitat pe
nului, a vizitat oraşul Samar- lucrătorii din agricultura regiu
kand. nii şi le-a urat noi succese.
Şeful guvernului sovietic a vi Continuîndu-şi călătoria prin
zitat monumentele istorice şi Uzbekistan, N. S. Hruşciov a
culturale ale oraşului care con
NEW, YORK 11' (Agerpres). — de situaţia din Congo. Nehru a ma de acest lucru. Reîerindu- HAVANA 11 (Agerpres). TASS voluţiilor mari ca revoluţia din stituie o bogăţie a culturii stră plecat din Samarkand spre ste
La 10 noiembrie, la cea de-a îndemnat Organizaţia Naţiuni se la situaţia din Europa Cen transmite : Rusia şi revoluţia din Cuba,
16-a sesiune a Adunării Gene lor Unite să lupte pentru obţi trală, Nehru a declarat că pro pentru a scoate ţara noastră vechi a poporului uzbek. pa Flâmîndă.
rale a O. N. U. a luat cuvîntul nerea reglementării cu succes a blema germană şi problema Camera Deputaţilor a Boliviei din situaţia ei dezastruoasă“.
primul ministru al Indiei Nehru situaţiei din Congo, deoarece Berlinului pot şi trebuie să fie a ţinut o şedinţă consacrată ce Expoziţie consacrată celei de-a 60-a
care -. a sosit la New York succesul O.N.U. în Congo este reglementate. lei de-a 44-a aniversări a Ma Deputaţii au aplaudat atunci
simbolul succesului O.N.U. în rii Revoluţii Socialiste din Oc cînd Barientos a menţionat n u aniversări a tovarăşului
venind de la Washington, general. In legătură cu problema de tombrie. După cum transmite mele lui V. I. Lenin întemeieto
zarmării, Nehru şi-a exprimat din La Paz agenţia Prensa La Gheorghe Gheorghiu-Dej
unde a dus tratative cu Deşi colonialismul este pe părerea că poziţiile Uniunii So tina, deputaţii, ridieîndu-se în rul statului socialist, şi a p ri r~' r"
cale de dispariţie, a arătat Neh picioare, au salutat Revoluţia
preşedintele Kennedy. In dis ru, în Africa există încă un vietice şi S.U.A. în aceste pro milor cosmonauţi Gagarin şi MOSCOVA 11 (Agerpres). lor şi articolelor tovarăşului
mare imperiu coionial. In acea bleme au multe laturi comune. Socialistă. Deputatul Barientos, La 10 noiembrie, s-a inau Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre
cursul său Nehru a chemat stă ordine de idei, el s-a refe Aceste ţări trebuie să ducă tra Titov. gurat la Biblioteca istorică de cum şi fotografii şi documen
rit la situaţia din Angola şi tative cu hotărîrea de a ajunge care a luat cuvîntul în şedinţă, La încheierea şedinţei s-a ho- stat din Moscova o expoziţie te legate de îndelungata ac
la întărirea păcii în întreaga la un acord, deoarece proble de fotografii .şi documente cu tivitate a tovarăşului Gheor-
lume, la colaborarea între state Algeria exprimîndu-şi speranţa ma războiului, păcii şi dezar a declarat că nimeni nu se mai tărît să se trim ită preşedintelui prilejul celei de-a 60-a ani glie Gheorghiu-Dej în condu
în numele întăririi păcii şi li mării este problema principală versări a tovarăşului Gheor- cerea partidului şi statului
chidării primejdiei unui război că ea va fi reglementată pe a contemporaneităţii. îndoieşte de victoria revoluţiei Boliviei, Victor Paz Estenssoro ghz Gheorghiu-Dej. romîn.
nuclear. Primul ministru al In un mesaj în care se cere guver La expoziţie sînt prezenta
diei a îndemnat la reglementa cale paşnică. Nehru a subliniat necesitatea socialiste în lume. te numeroase ediţii in limba O expoziţie asemănătoare
rea paşnică a situaţiei din Eu colaborării politice şi culturale nului să stabilească neîntîrziat romină şi rusă ale cuvintări- a fost inaugurată zilele aces
ropa Centrală, la dezarmarea In faţa lumii, a spus în con „Noi, reprezentanţii poporu relaţii diplomatice şi comerciale
generală şi totală. In ultimul intre ţări.. El a spus că ar tre tea şi la Institutul Economic
timp, a spus el, O.N.U. a trecut tinuare premierul indian, stau bui să fie creat un comitet •al lui, a spus el, sîntem datori să cu Uniunea Sovietică. din Moscova.
prin numeroase crize. Au fost O.N.U. care să-şi aducă contri
luate multe măsuri pentru re probleme şi mai grandioase: buţia la dezvoltarea acestei co ne sprijinim pe experienţa re
zolvarea acestor probleme, dar războiul sau pacea. Omenirea Declinul oraşului Detroit
nu' toate au dat rezultate pozi este terorizată de primejdia în NEW YORK 11 (Agerpres). - situaţia acestui centru al industriei u/ufu/uA J^ wJi
tive imediate. grozitoare a unei catastrofe nu „Detroit era simbolul economiei di de automobile din S.U.A. ‘ W• 1 •----! W—f <—J W/ «I
Drept exemplu el a amintit cleare. Din păcate, se pare că laborări.
mulţi nu-şi dau încă bine sea-
Nehru l-a felicitat pe U. Thant namice a Statelor Unite. Prosperita După cum aiată articolul, declinul
(Birmania) cu prilejul alegerii
sale în înalta funcţie de secre tea sa părea că . va continua mereu, oraşului Detroit durează de mai mult
dar aceasta nu. s-a întîmplat şi as •; > J
le Ecaiad©!8 situaţia, t». ;*
timp. Chiar în 1955, anul in care pro
se norm ali sea sa i-apsd tar general provizoriu al O.N.U., tăzi , Detroit se află . într-o situaţie ducţia de automobile' a atins , un
şi şi-a exprimat speranţa că ei grea“, scrie cunoscuta revistă ame punct culminant, s-au ivit semne rău
QUITO 11 (Agerpres). — dc încredere ai fostului p re va' acţiona pe calea cea justă. ricană „Time“ într-un reportaj despre prevestitoare. In faţa concurenţei ex
Agenţiile de presă anunţă că şedinte. La 10 noiembrie ziare terne şi interne crescînde, societăţile
după preluarea funcţiei de pre le din Quito au făcut cunoscut
şedinte al Ecuadorului de că că studenţii şi alte pături ale 'candal bancar In Berlinul occidental de automobile -au început să fuzio
tre Carlos Arosemena situaţia populaţiei din Capitala Ecuado neze sau să părăsească oraşul. In ul
în ţară se normalizează rapid. rului au ocupat cinci vile apar- e o o o c x x x
ţinînd elementelor oligarhice oo BERLINUL OCCIDENTAL >ooooooocv timii şapte ani, „Chrysler“, cea mal
La 10 noiembrie, Arosemena a care sprijineau pe Ibarra, unde
organizat prima sa conferinţă au înfiinţat şcoli publice. ŞcO: 8 11 (Agerpres). ¦ că una din cauzele falimen- X mare societate din Detroit, şi-a redus
de presă în cursul căreia, răs- tului o constituie faptul că ^ numărul muncitorilor de la 130.Q0O Ia
punzînd la întrebările ziarişti iile au primit numiri după nu In Berlinul occidental a cei mai mari acţionari ai g 50.000. In 1958, anul celei mai grave
mele studenţilor şi muncitorilor izbucnit cel mai mare scan acestei bănci din „oraşul de. g
lor, a subliniat din nou că în
ce priveşte politica ţării sale ucişi recent în cursul luptelor dal bancar din istoria aces front“, după ce s-au convins o perioade a depresiunii economice, 20
faţă de Cuba, aceasta va fi ba duse împotriva regimului reac tui oraş : a dat faliment ban de lichidarea unei surse de o la sută din braţele dc muncă ale ora O NOUĂ ŞCOALĂ LA BUDAPESTA';
ţionar. Un mare număr dc scri
zată pe principiile neintervenţiei itori, artişti şi studenţi din ca „August Thyssen Bank cîştig cum sînt frontierele O şului şomau. Guvernul a trecut De 3B5
şi dreptului la autodeterminare. Guayaquil au ocupat Casa Cul Ag“, controlată de concernul deschise de la Berlin şi di- g troit pe lista regiunilor cu „un şoma]
turii din acest oraş cerînd în Thyssen — una din cele mai versiunile economice împotri- g substanţial şi persistent". Suvanna Fumma cere grupului
Preşedintele ecuadorian s-a depărtarea primarului oraşului mari uniuni monopoliste din
plîns de politica economică dusă şi a directorului Casei Culturii, Decăderea oraşului s-a vădit şi în de la Savannaket să pună capăt
Menendez, care s-a aflat în sluj R'.F. Germană. va RD. Germane, au prefe- g faptul că clasa mijlocie a părăsit ora
de Statele Unite împotriva ţării ba lui Ibarra. şul, mutîndu-se în suburbii. Din 1950,
V Detroit a înregistrat - o -scădere a operaţiunilor militare
sale arătînd că cere ca de acum Tot la Guayaquil a fost înfiin g Presa vest-germană scrie rat să-şi retragă depunerile % populaţiei de 197.56S persoane.
înainte să fie stabilite preţuri
ţat un coniitet" civic alcătuit din o că falimentul băncii a fost şi să le transfere „intr-un loc o frece prin cea mai XIENG KUĂNG 11 (Ager- Prinţul Suvanna Fumma a
echitabile pentru produsele ex
portate de Ecuador în S.U.A. reprezentanţii diferitelor parti o determinat de . ...corupţie !nai sigur“, ....^~s:.Y.r to pre.S.). — condamnat de asemenea, Jţţcern
Intre timp, populaţia ecuado de şi organizaţii populare cu 5 „d^'.aşfclUlllte., '0ilfcipâ§B f p Oosooooooooooooooooooooo« „In numele intereselor supre- eările grupului Bonn OumO^umi
riană continuă să-şi manifeste $ unor funcţionari, superiori“ o
scopul de a supraveghea reor $ care „în scopul îmbogăţirii oo , ---- — — - > '------ me ale poporului laoţian, în nu- Nosavan de a împiedica cu orice
dezaprobarea faţă de politica
ganizarea consiliului municipal, Îo personale“ au adus băncii S mele păcii în Asia de sud-est ’ chip formarea unui guvern na
antipopulară dusă de fostul pagube evaluate la 15 mili- CRegimul Sui S a la z a r
preşedinte, Velasco Ibarra, şi să consiliului provincial şi a altor şi in lumea întreagă, cer gj:u- ţional de coaliţie în conformi-
ceară îndepărtarea din posturi organizaţii controlate pînă acum pului din Savannaket să pună tate cu acordurile semnate de
le de răspundere a oamenilor dc adepţi ai fostului preşedinte. X oane de mărci. $o serioasă criză din istoria sa capăt operaţiunilor militare“ — cei trei, prinţi laoţieni la Ziirich
L Şe emite însă presupunerea g — I n t e r v i u l l u i A l v a r o C u n h a l —- a declarat primul ministru al şl Hin Hop.
O cooooooooooooooooooooooo C. guvernului regal al Laosului, Subliniind că toate aceste ac
Noi atentate ale O- A. S. PARIS 11 (Agerpres). TASS Războiul din Angola este cit prinţul Suvanna Fumma, In c a ţiuni împiedică soluţionarea paş
transmite : se poate de nepopular. Mani drul unei conferinţe de presă nică a problemei laoţiene, Su
care a avut Ioc la Khang Khay, vanna Fumma a cerut prinţu
Ziarul „L’Humanité“ a publi festaţiile împotriva războiului în provincia Xieng Kuang. lui Boun Oum să accepte invi
cat un interviu acordat redac se înteţesc tot mai mult, inclu
ţiei ziarului de Alvaro Cunhal, siv manifestaţiile de stradă la La această conferinţă de pre taţia de a participa la o nouă
secretar general al Partidului
PARIS 11 (Agerpres). La Oran elementele fasciste din ca clădiri din Oran şi Constantine au fost care soldaţii se solidarizează cu să au participat ziarişti lao- întilnire q celor trei prinţi in
După cum anunţă din Alger cores drul „O.A.S.“ . au întrerupt din nou în înălţate din nou steaguri cu emblema Comunist din Portugalia. populaţia. ţieni, vietnamezi, .sovietici, chi scopul creării unui guvern de
pondentul agenţiei France Prcsse acti seara zilei dc 10 noiembrie postul dc O.A.S. nezi, francezi, englezi şi ameri coaliţie care să conducă Laosul
vitatea elementelor fasciste din cadrul radio- şi ielcveziune folosind în acelaşi, Pentru a răsturna dictatura Salazar îşi dă seama foarte cani.....' pe drumul păcii,' neutralităţii,
„Organizaţiei armata secretă“ a deve timp pe aceeaşi lungime de undă pos- Şi in Franţa activitatea elementelor fascistă, a declarat Alvaro Cun bine că opoziţia creşte neînce unităţii şi dezvoltării.
nit tot mai intensă în ultimele 48 de inl pi,-at „Vocea O.A.S.". In timpul. în fasciste din O.A.S. s-a intensificat. tat. El ştie că, deşi este spriji „Violînu ordinul de încetare
ore în majoritatea oraşelor algeriene. treruperii postului de radio Oran au hal, este absolut necesară uni nit de aliaţii lui atlantici, re a focului, a spus in continuare Prinţul Sufanuvong, preşedin
Corespondentul menţionează că în fost auzite din nou îndemnurile la re Agenţia France Presse relatează că tatea forţelor democratice. Re gimul său este condamnat. Suvanna Fumma, acest grup a tele C.C. al Partidului Neo
cursul după-amiezii de 10 noiembrie beliune ale fostului general SaJan, că în cursul după-amiezii dc vineri au cent, în acest domeniu a fost Introdus în Laos noi cantităţi Lao Haksat, care a luat, de ase
şi al nopţii de 10 spre 11 noiembrie petenia fasciştilor din O.A.S. Saian avut loc două atentate asupra locuinţei întreprinsă o acţiune importan „In ceea ce .:e priveşte pe noi, de arme şi echipament militar,
au avut Ioc la Alger, Oran, Constan lui Fredcric Potteclier, redactor al cre tă prin crearea „juntei patrio comuniştii, a declarat în înche a lansat repetate atacuri împo menea, cuvîntul la această con
tine peste 32 de atentate cu bombe în şi-a încheiat cuvînfarea strigînd; „Ce-1 me" judiciare a radiodifuziunii fran iere Cunhal, sîntem pentru p ar triva regiunilor eliberate şi a
urma cărora au fost omorite trei per tăţeni. francezi, ora răfuielii a sunat“. ceze ş i. a profesorului universitar Go- tice“ în care sînt reprezentate ticiparea la toate acţiunile care paraşutat trupe în aceste re ferinţă de presă, a subliniat că
soane iar alfe două au fost grav răni doiţiont, care au condamnat în mod pot întări unitatea in lupta giuni în scopuri de diversiune şl
te. S*au' înregistrat, de asemenea im In timp ce Saian îşi profera ame public măsurile represive luate de po toate curentele şi care are în în sabotaj“. Frontul patriotic din Laos spri
portante pagtibe materiale. ninţările la posturile dc radio, pe unele liţia franceză împotriva populaţiei al pentru răsturnarea dictaturii.
geriene din Franţa. treaga ţa ră comitete de acţiu jină întrutotul propunerile prin
ne, precum şi un ziar care apa No’ privim viitorul cu toată în
France Presse menţionează că aten re în ilegalitate. ţului Suvanna Fumma.
crederea“.-
Considerăm, a spus în conti
nuare Cunhal, că se apropie pe
rioada marei lupte de masă.
tate asemănătoare au mai fost. înregis Regimul lui Salazar trece prin
trate în oraşele Gironde şi Saint-Ouen.
Definufîi algerieni au infraf Gondamnînd acţiunile elementelor fas cea mai serioasă criză din isto SCURTE ŞTIRI <> SCURTE ŞTIRI
în a 1 0 - a zi de grevă a foamei ciste din cadrul O.A.Sî ziarul „Libe ria sa.
ration“ scrie: „Ceea ce se petrece îrt
Cunhal a subliniat că trebuie
momentul de faţă în "Algeria şi. Franţa învinse de urgenţă toate greu
seamănă’foarte bine cu.ce se întîmpla
PARIS 11 (Agerpres). — La greva foamei, relatează în Italia acum ,35 de ani fapte care au tăţile şi realizată unitatea cu MOSCOVA. — N. S. Hruşciov a inel de baze militare în jurul Cubei, doilea an la rînd, in şcolile din New
Luptătorii algerieni pentru Reuter, participă de asemenea deschis , calea . instaurării fascismului. conducătorii opoziţiei democra trimis o scrisoare lui Nikolai Kraskov, în vederea lansării unei noi agresiuni York, numărul înscrierilor la cursu
libertatea şi independenţa Alge mai multe sute de francezi în Intîlnţm astăzi. aceleaşi metode între tice aflaţi în emigraţie. şef de echipă în colhozul „Congresul armate împotriva ei. In circa 50 din rile de limba rusă întrece numărul
riei, care zac în închisorile şi buinţate de cămăşile brune fasciste: al XXl-lea al P.C.U.S." din regiunea aceste baze mii tare se fac pregătiri înscrişilor la celelalte limbi străine.
temniţele franceze, au intrat în temniţaţi pe motiv că ar fi aju In ciuda unor divergenţe — Arhanghelsk, caic a obţinut în con de război. Bazele sînt răspîndite, Faţă de anul trecut, în toamna anu
cea de-a 10-a zi de grevă a foa complot permanent, intimidare, asasi- a spus el — forţele democrati diţiile acestei regiuni nordice o re după cum anunţă Prensa Latina, in
tat mişcarea de eliberare naţio ce au găsit o bază comună pen coltă bogată de sfeclă de zahăr — întreaga Mare a' Caraibilor, din Flo lui curent numărul celor înscrişi la
mei. Greviştii protestează îm nală din Algeria. In cursul zilei narc“. In încheiere ziarul cere tuturor 350 chintale la hectar. N. S. Hruşciov rida pînă în Nicaragua şi Panama şi cursurile de limba rusă a crescut cu
potriva tratamentului inuman tru lupta împotriva războiului şi-a exprimat dorinţa ca experienţa din Porto Rico pînă în Guatemala. 51 la sută.
de 11 noiembrie au luai fost forţelor ^.democrate ; din - Franţa să, se din Angola, împotriva represiu Iui Kraskov să fie studiată şi in alte
arestaţi mai mulţi francezi acu nilor teroriste din colonii, pen regiuni nordice. MOSCOVA. — In decurs de o lună. SANTIAGO. — Poliţia chiliaiă a
unească împotriva duşmanului csmun: tru eliberarea patrioţilor deţi spărgătorul de gheaţă atomic „Le arestat cinci huligani fascişti care au
din închisorile franceze şi cer zaţi că ar fi ajutat pe algerieni fascir-mid. MOSCOVA. — Cu prilejul celei nin“ a parcurs la mari latitudini atacat sediile organului partidului co
să fie consideraţi deţinuţi poli în strîngerea de fonduri pentru nuţi in închisori de Salazar. de-a 250-a aniversări a naşterii lui 5.500 de mile, dintre care 4.000 prin munist din Chile, „El Siglo“ şi al
tiei. La greva declarată de p a Mihail Lcinonosov, au avut loc şe tre gheţuri de banchiză, pe care nici Asociaţiei de prietenie între Chile şi
trioţii algerieni, participă Ben armata de eliberare naţională. 532 i dinţe festive la Moscova, Leningrad, U.R.S.S.
Arhanghelsk, Hclmogorî (locui de o navă din lume nu a îndrăznit încă
Bella, vicepreşedinte al Consi France Presse anunţă că la 11 Intensificarea amesfecului S.U.A, naştere al lui Loinonosov), precum şi să le străbată. SEUL. — După cum relatează pre
noiembrie a avut loc ia Rabat o în capitalele republicilor unionale. sa, elementele militariste fasclzante
liului de Miniştri al Guvernu puternică demonstraţie în spri în Vietnamul de Sud LENINGRAD. — La Pulkovo a din Coreea de sud au cerul la pro
jinul greviştilor algerieni. Miile MOSCOVA. — La II noiembrie, fost construit un telescop de televi cesul înscenat la Seul condamnarea
lui Provizoriu al Republicii Al de manifestanţi care au p arti WASHINGTON 11. (Agerpres). care luptă împotriva forţelor de ziarul „Pravda“ a publicat o expu ziune cu două canale, primul de acest
geria, şi un grup de miniştri ai cipat' la demonstraţie au devas Guvernul Statelor Unite a guerilă din ţară. nere a decretului din tO noiembrie la moarte a patru reprezentanţi ai
tat în semn; de protest localuri luat o nouă măsură în sprijinul al Prezidiului Sovietului Suprem al tip din U.R.S.S. Cu ajutorul acestei
G.P.R.A. care au fost arestaţi le consulatului general şi am regimului reacţionar din Viet Potrivit agenţiei, Pentagonul instalaţii, cercetătorii au posibilitatea „Consiliului central consultativ al in
basadei Franţei în Maroc. Iii namul de Sud, menită să agra a făcut cunoscut oficial că cei R.S.F.S.R., prin care numele regiunii dependenţei şi unităţii naţionale“. Prin
mişeleşte de către spionajul faţa amploarei mişcării popu veze şi. mai mult încordarea în 200 de instructori americani se să exploreze concomitent imaginile in tre aceştia se află şi preşedintele aces
lare în sprijinul algerienilor "aceasta regiune a lumii. După vor alătura celor peste 700 de Ştalingiad se ^schimbă „în, regiunea diferite domenii ale spectrului corpu tei organizaţii, Mun Han En. Alţi
francez în octombrie 1956. care au declarat greva foamei cum. transmite agenţia United instructori şi consilieri trimişi rilor cereşti. şapte lideri ai acestui consiliu au fost
In cercurile ziaristice se afir în închisorile franceze, relatea Press International, guvernul de S.U.A. în Vietnamul de Sud Volgograd, iar al oraşului Stalingrad condamnaţi la închisoare pe diferite
ză France Presse, regele Hussan american a hotărit la 10 no în cadrul aşa-zisului program TOKIO. — După cum anunţă zia termene între 7 şi 15 ani.
mă că viaţa lui Ben Bella şi a iembrie, potrivit indicaţiilor con american de „ajutor militar“ — în Volgograd. rul „Yomiuri", Direcţia apărării, na
al 11-lea al Marocului a hotărît silierului personal al preşedin- acordat lui Ngo Dinh Diem. In
colegilor săi Ait Ahmed, Moha- ce priveşte avioanele, după cum Această hotărîre, arată ziarul, a
mmed Khider şi altora, care au să intervină direct în această ; te iţii; iŢeiJtiedy, generalul Max- subliniază agenţia, acestea sînt
slăbit extrem de mult ca urm a problemă pe lingă preşedintele
re îndelungatei greve a foa
mei, este în primejdie. In stare
gravă se află de asemenea apro
ximativ 2.500 dc alţi patrioţi al
gerieni care participă Ia greva
foamei. de Gaulle.
:8Sl:
FOTBAL ,[
Steagul Roşu - C. C. A. 1-0 (0-0) { wişll. Tayior,vcare, a vizitat pre de tipul celor folosite în cursul fost adoptată pc baza cererilor şi do* ţionale a Japoniei (Ministerul de răz NEW YORK. — Revista americană
cent Vietnamul de Sud, să ,tri- ultimului război. mondial, căro- riniei exprimate de-colectivele ,între boi), a hotărit să -sporească cu în „Newsweek" relatează că fostul dic
BRAŞOV 11 (Agerpres). — C.C.A. contîml pentru canipio;- miţă în această-'ţa r ă 200 de in- ra.li s-au făcut unele modificări
natul ţării. Gazdele,, cu o for,- structpfi de aviaţie şi un număr pentru a permite lansarea de prinderilor^ iudpstriale, şantierelor,, sov- cepere din anul 1962 efectivele forţe tator al Cubei. Fiilgeucio Batista, care
îV in telefon: Ittaţ{e mai omogenă,; au *obţinut ide'*bombardiere "Jde„.tipul B.26. ..bombe cu napalm şi mitralierea hczurilor.- colhozurilor, instituţiilor şi lor militare aeriene şi forţelor mari trăieşte într-un „exil", confortabil în
Pestc lu.000 de spectatori au Agenţia precizează că această unităţilor sud-vietnameze . de de organizaţiile obşteşti , din această time militare. insula portugheză Madeira, scrie o
victoria cu scorul de 1-0 (0-Q) măsură are drept scop să intă- guerilă care luDtă împotriva lui regiune. carte despre Cuba. Cartea va fi pu
urmărit sîmbătă pe stadionul prin. punctul marcat în minutul rească .avjaţia sud-vietname?ă Ngo Dinh Diem'. NEW YORK. — Ziarul „Nevv York. blicată bineînţeles în... Statele Unite.
„Tractorul“ Cin localitate întîl- 70 de David la o învălmăşeală. HAVANA. •— S.U.A. au creat un Herald Tribune“ anunţă-că pentru al.
Jiirea restanţă de fotbal dintre
echipele Steagul Roşu Braşov şi
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9, Ţelefon:- 188;-i89;-75; Taxa,plâtîfâ îh numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.LR. nr. 263.320-din 6 noiembrie 194?. Tiparul; întreprinderea Poligrafici „1 Mai“ — Deva
