Page 45 - 1961-11

•'ons!ă

PROhETARI DIN TOATE ŢARINE, UNIŢl-VA „P e n tru c e a m ai b u n ă in fo rm a ţie,
pentru cel m ai bun reportaj^

° Sport (pag. 2-a) ; cum se învaţă în colectiv
o Mai multă preocupare
Anul XIII. Nr. 2142 Marţi 14 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani pentru calitate (pag. 3-a) ; Inginerul Gheor­ Tinerii nu avură format curlnd in
o Dezvăluirile unui cetă­ ghe Tudor, şeful răgaz să răspundă. fapt. Electricienii
Productivitatea mimcis Plenara Comitetului ţean american despre activi­ Telefonul ii- che­ ' Chituc Constantin,
nu trebuie neglijată regional al P.M.S. tatea subversivă a spionaju­ s c h i m b u l u i de m a la un deran­
lui in S.l’.A .: noapte, trecea gră­ jament. La cup­ Aurel Oţoiu, Va-
'Anul acesta, la I. M. Barza ducerii tehnicii noi în toate r«.- Ieri a avut loc plenara Co­ o Dezbateri furtunoase iu bit prin hala ne- toare, una din uria­ sile Grigoreanu,
s-au Înfăptuit multe lucruri fru­ murile economiei şi aplicării în mitetului regional al R.M.R. Adunarea Naţională france­ sfirşită a blumin- şele m a c a r a l e lăcătuşul Ioan Ţc-
moase. întreprinderea a fost re­ practică a cuceririlor ştiinţei Hunedoara şi a activului ză (pag. 4-a). gului. La cuptoare Tigler s-a blocat nea şi alţi tineri
organizată, astfel incit activita­ moderne“. După cum am amin­ său. In cadrul plenarei s-a deasupra unui cup­ muncitori, de la
tea secţiilor să se poată desfă­ tit mai sus, la I. M. Barza au analizat activitatea desfăşu­ Pentru ca mărcile de oţel treaba m e r g e a tor, din al cărui bluming, care ur­
şura in condiţiuni mai bune. fost introduse in cursul acestui rată de organele şi organiza­ cc se laminează la lami- bine. Du-te-vinoul pintece izvora do­ m ează cursurile
ţiile dc partid privind mun­ norul de 650 mm. al C. S. goare de "'nesupor­ şcolii medii sera­
Pentru mineri s-au construit în an numeroase maşini şi utila­ ca cultural-educativă din re­ Hunedoara să nu se ames­ continuu al maca­ tat. Intcrvenţţa ce­ le, repetă teme de
Gurabarza şi Brad numeroase je n o i; maşini de încărcat, per­ giunea noastră. Participanţii tece, inovatorii Moise Bu- ralelor spuneau rea electricienilor algebră şi fizică
Ia discuţii au dezbătut te­ gariu, inginer’ şi Mircea parcă destul des­ precizie, rapidita­ in cadrul cercului
blocuri de locuinţe, spaţioase şi foratoare, ciocane de abataj, meinic unele aspecte ale Delapcta, electrician, au pre ritmul produc­ te, pricepere, dar pe care s-au ofe­
acestei munci şi au făcut construit un aparat mo­ ţiei. Dincoace, ca- in special curaj. rit să-l conducă
confortabile. Minerii din împre­ ventilatoare pneumatice, trolii propuneri preţioase pentru dern care înregistrează nu­ jele lucram in Mult curaj. La inginerii Gheorghe
jurimi au ajuns să fie transpor­ etc; Este firesc deci să se pună îmbunătăţirea conţinutului mărul fiecărei şarje. plin... Dar iată că Tudor şi Emeric
taţi in întregime cu maşini şi întrebarea: de ce productivi­ activităţii cultural-educative privirea ingineru­ IUMKintllHKIIIIIIIIi!!ll!IIIM!l!!ll Fodor. Ei şi-au
şi ridicării ei pe o treaptă pus toate cunoş­
autobuze. In subteran s-au in­ tatea muncii nu ţine pasul cu tot mai înaltă. In acest sens lui este atrasă de C oncursul tinţele acumulate
trodus o seamă de maşini şi uti­ nivelul tehnic -al întreprinderii? a fost adoptat şi un plan de nişte semne albe de-a lungul anilor
măsuri. pe unul din stilpii coresponden­
laje noi din cele mai moderne, Este adevărat că — la nivelul scheletului meta­ la dispoziţia aces­
menite să uşureze continuu mun­ secţiilor vorbind — au existat Duminică, la Hunedoara ţilor voluntari tor tineri dornici,
lic al halei\ Ce să iiuiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii'm de învăţătură. Cu
ca omului şi multe altele. Răs- şi o serie de motive obiective. Duminică, laminatorii de la lamino­ fie asta ? ! Cind entuziasm şi pa­
se mai apropie pu­ înălţimea aceea, siune inginerii, vin
punzind grijii pe care le-o Aşa a fost de pildă înfiinţarea rul de 800 mm. au produs peste pla­ ţin reuşi să deslu­ deasupra cuptoru­ in orele libere şi
şească scrisul. Urau lui cu capacul des­ se apleacă peste
poartă partidul şi guvernul, pe lingă acestea a unor ser­ nul zilnic 100 tone laminate, olelarii ecuaţii simetrice. chis... Credeţi insă caietele tinerilor
dc la O.S.M. II, 11$ tone. oţel Martin. că a stat vreunul muncitori-elevi in-
minerii şi-au sporit eforturile. vicii auxiliare, care au condus Nu departe de din ei pe ginduri ?
I m u l s e c to r minSci* locul cu pricina drumindu-le stu­
Sub îndrumarea organizaţiilor la apariţia unui personal ne­ inginerul ii găsi După citeva mi­ diul.
dies V a le a J iu lu i eiM'e lucre'uză. pe tineri discutind nute m a c a r a u a
de partid au tradus în viaţă productiv suplimentar. Dar tot cu aprindere pro­ funcţiona din nou In pauza pen­
în con tu l a n u lu i 1 9 6 2 blema de algebră. normal. Băieţii mai tru masă tinerii
noi măsuri tehnico-organizato- pe atît de adevărat este şi fap- verificară citeva continuă şi acum
In ziua de 9 noiembrie, o marc bucurie a umplut inimile — Aţi greşit un contacte şi cabluri, să discute pe teme
rice, au desfăşu- ___ _______ _ • tul că maşinile ¦minerilor de la sectorul I al minei Petrila. In această zi, colec­ semn — interveni apoi veniră clin de algebră, de fi­
tă tivul de mineri, tehnicieni şi in gineri de la acest sector a rapor- ci in discuţie. nou Ungă telefon. zică sau... Uneori,
rat o întrecere : — ~~ şi utilajele din \Utat partidului realizarea pianului de producţie la toţi indicii, Firul discuţiei, a in focul discuţiei
m pe anul 1961. Dc la începutul anului şi pînă la această dată, Tinerii care nu-i fost reluat. Unul cile unul pune
socialistă plină ^ reaiîzăiT i p ia n u l a n u a l subteran n-au //} harnicii, mineri de Ia acest sector au dat patriei 16.292 tone observaseră pre­ dintre ei veni cu mina pe cretă
(ţ^ dc cărbune peste prevederile pi r .ului, realizînd în acelaşi timp zenţa r ă m a se r ă o idee: să se în­ dar... nu. numai
de însufleţire. la îo li indicii fost folosite aşa 'ASun randament mediu pe sector de 1,443 tone/post faţă de 1,196 contrariaţi. Dc fiinţeze un cerc de rezolvă pe stilp
Ei au îmbrăţişat cum se cuvine. )^)tonc cit era planul sectorului.Tot în acest timp, ei au reali­ unde putea ingi­ matematică şi f i ­ problema. Scoate
nerul să ştie... zică. Trebuie să un carneţel şi cre­
în cursul aces­ La numeroase zat o economic de 1.446.070 Iei la preţul de cost al cărbunelui. propunem in adu­ ionul şi îşi notea­
tui an o iniţiativă deosebit de locuri de muncă, unde se folo­ Succese frumoase a obţinut sectorul I al minei Petrila şi în — Ara văzut narea g e n e r a l ă
valoroasă : „Nici un vagonet de sesc ploturi metalice, nu.au fost U.T.M. — consim­ ză. La cercul lor
minereu rebutat“. folosite lopeţile dc încărcat. in ceea ce priveşte calitatea „cărţi unclui. Aplicînd iniţiativa „Nici calculul pe stilpul ţirei şi ceilalţi. de matematică şi
mod deosebit acest aspect, pu­ un vagonet de cărbune rebutat", prin alegerea ş.’ 'ului vizibil, Ia metalic — ii lă­ fizică îl va. întreba
Munca lor entuziastă şi apli­ tea fi intiln.it la sectoarele Ruda locul de muncă şi puşcarea selectivă, minerii de aici în cursul muri acesta, Dar Hotărîrea ute- pe tovarăşul ingi­
şi Barza. Perforatoarele prevă­ acestui an au izbutit să scadă procentul de cenuşă, cu 1,5 la su­ să trecem pcsl c miştilor s-a trans­ ner...
carea cu succes a acestei ini­ zute a fi folosite pentru per- tă faţă de norma admisă. greşeala din pro-
ţiative au făcut ca realizările să foraj umed — care pe lingă blemă. De cînd A . T. RADU
salte de Ia o lună la alta. Spre faptul că asigură condiţii mai La obţinerea acestor realizări frumoase şi-a adus aportul confundaţi dum-
deosebire de alţi ani, pentru igienice de muncă, conduc la o (P întregul colectiv de mineri, tehnicieni şi ingineri. Printre brigă- neavoastră p reţii
sporire considerabilă a produc­ p zile care au obţinut cele mai frumoase realizări se numără cele cu caietele de
cine a vizitat anul acesta I. M. tivităţii muncii — au fost fo­ xerciţii ? !
Barza, i-a fost dat să vadă losite în mare parte „pe uscat". conduse de Gh. Cucoş, care a dat 2.649 tone de cărbune peste
aproape de fiecare dată la pa­ Mai frecvent, această metodă plan, Gh. Neagu 1.900 tone de cărbune peste plan, Victor Peter /\__/ \— i— t v 1 '— -I *— >\— ’ '— * J u J e._/ v
noul cu realizări, expus in curtea s-a practicat Ia sectoarele I şi 1.771 tone peste plan şi altele. In prezent minerii acestui sector
minei, că planul de producţie II — Valea Morii. N-au fost fo­ lucrează în contul zilei de 6 ianuarie a anului 1932. Constructorul şi I.G.O. discută
pe secţii şi sectoare s-a înde­ losite în modul cei mai judicios locatarii.., asteaotă
plinit şi depăşit, că minereul nici. maşinile de încărcat. Noul angajament al mineri lor din sector este de a da,
extras avea un conţinut de me­ Pînă la sfîrşitul anului, încă 3.0 00 tone cărbune de bună calitate Un grup de muncitori au tri-_ De citeva săptănrini construc­ invers. Şi din toată această ,,'dis
tal din ce în ce mai mare. in In afara celor amintite, mai peste plan. mis o scrisoare redacţiei. Toţi torul a anunţat că centrala ter­ pută“ au de suferit locatarii
primele 10 luni ale anului, trebuie adăugat că exploatarea lucrează la uzina „Victoria“ din mică este terminată. Firesc,
R. BALŞAN Călan. Sint totodată şi locatari s-au început probe la rece. Spre O mare vină revine şi condu
bunăoară, pe întreprindere, pla­ duce încă lipsuri de ca • sV corespondent m noile'. blocuri construite în surprinderea conducerii şantie­ cerii I.G.O. Hunedoara. Deoarc
nul de producţie a fost depă­ dre calificate.' Sint şefi de noul oraş muncitoresc de aici. rului s-a constatat că o ce, deşi iarna se apropie, între
şit simţitor, iar. indicele de ca­ echipe care nu au o calificare !ntr-o gospodărie serie de instalaţii din blocuri prinderea respectivă nu a lua
litate de asemenea. In plus. la tin ără „Pentru siderurgiştii din Că­ sint executate fără să fi fost măsuri pentru asigurarea corn
preţul de cost a fost realizată o corespunzătoare. Pe lingă acea­ lan — ne scriu ei — a început probate in prealabil. Aceasta bustibiluiui necesar încălziri
economie apreciabilă. Gospodăria agricolă colectivă din sa- în anul 1959 construcţia unui este urmarea faptului căci a centralei. De-abia acum ci
sta, mai este necesar să amin­ lul Straja, raionul Alba, s-a infiiiijat nou oraş. Primele apartamente lipsit controlul sistematic din teva zile, constrinşi de si
Toate acestea sint o dovadă abia in primăvara acestui an. De a- s-au dat în folosinţă în luna partea conducerii şantierului. tuatia creată au făcut adre
grăitoare a faptului că minerii tim că iniţiativa bună, îmbrăţi­ tunci, colectiviştii din Straja au obţinut iunie 1860. Pînă în prezent s-au Unii meşteri şi şefi de echipă se şi intervenţii la Baza Vil
de la Barza sint dornici să-şi succese frumoase. In prezent şeptelul dat in folosinţă peste 400 ap ar­ s-au dovedit lipsiţi de răspun­ Timişoara pentru livrarea d
aducă din plin aportul la viaţa şată anul trecut, ca şefii echi- tamente confortabile. Cele ară­ derea necesară faţă de calita­ combustibil. Timp de un an d
nouă care se construieşte azi colectivei numără 40 de vaci, 20 viţele. tate mai sus sînt lucruri care tea lucrărilor. zile do cind s-a inceput con
în ţara noastră. Realizările ob­ OII. COALS UTA 20 capete tineret bovin, 60 capete por­ ne bucură. Dar sint altele care strucţia centralei termice, n
ţinute de ei sint demne de toa­ cine din care 10 scroafe ctc. Pentru a- ne frămintă. Încă nici acum du­ Acum centrala a intrat în s-au gindit la acest lucru? Da
tă lauda. (Continuare in pag. 3-a) dăpostirea animalelor, colectiviştii au pă mai bine ele un an încălzirea faza de recepţie. La primele şi aici intervine o nouă defici
construit un grajd, care are o capa­ centrală a unor blocuri nu-i probe insă din nou s-au con- enţă. Conform proiectului ge
In raportul prezentat de to ­ citate de 100 capete vite mari şi un rezolvată“... neral, combustibilul lichid tre
varăşul Gheorghe Gheorghiu- saivan, urmind ca peste puţin timp să ' -s/h SWÎ 8 SÎKÎMME buie descărcat in gara Călan î
Dej la cei de-al Ill-Iea Congres înceapă construcţia unei maternităţi Deplasîndu-ne pe şantierul de aici transportat prin conduc
al P. M. R. se spune : ..Pentru, pentru scroafe. T.R.C.H. nr. 3 Călan, am cons­ statal defecţiuni de circulaţia 1ă pe distanţă de 3 km. in noi
tatat justeţea celor relatate in apei. La citeva boilere, din cau­ oraş. Cu toate că lucrarea cen
realizarea unui ritm înalt de Demn de subliniat este şl faptul că scrisoarea amintită. Cu aproape za garniturilor prost montate, tralei termice a început de mi
creştere a producţiei, lărgirea în scopul sporirii veniturilor băneşti, un an în urmă în noul oraş curge apa. De asemenea sint bine de un an, constructori
continuă a activităţii economi­ membri acestei gospodării au contrac­ muncitoresc din Călan a început foarte mari pierderi de apă cal­ nici acum nu este în posesia do
ce şi social-culturale, reducerea tat cu statul 00,009 kg. griu. 30.000 kg. construcţia centralei termice. dă în reţea. Aceste lucruri de­ cumentaţiei pentru construire
porumb. 15.000 kg. cartofi şi 2.000 kg. Fără a mai discuta faptul că notă că şi în continuare pe şan­ pilniei de descărcare a corn
treptată a duratei zilei de mun­ fluarea-sbarelui. Griul a fost predat in proiectantul — D.S.A.P.C. Deva tier, la lucrările de instalaţii s-a bustibiluiui. Şi de aici o seam
întregime, iar celelalte produse sint in — a amplasat această construc­ făcut simţit slabul control asu­ de greutăţi in transportul corn
că sint necesare un număr tot curs de predare. ţie in contradicţie cu cerin­ pra calităţii, deşi concluziile şi bustibiluiui la centrala termici
ţele noi ¦ ale arhitecturii
mai mare de forţe de muncă CORNE!, OPREANU şi sanitare, a întîrziat mult cu măsurile necesare se impuneau I.G.O. Hunedoara încearcă s
şi sporirea neîncetată a produc­ predarea proiectelor. Chiar după încă de la primele probe făcute se absolve de răspundere, pre
corespondent ce acestea au fost date construc­ aici. dind centrala I.G.O. Calat­
tivităţii muncii, pe baza intro­ torului, au conţinut multe gre­ oare se pare că va tre
şeli de calcul şi soluţii construc­ De mai bine dc două săptă- bui să tragă toate ponoasele.
La obţinerea unei plini tive. Pentru remedierea lor, mini, în jurul centralei term i­
dc bună calitate participă constructorul — şantierul nr. 3 ce, se adună diverse comisii şi Discuţiile dintre I.G.O. Hune
şi laboranţii. Iat-o in fo­ Călan al T.R.C.H. — a efectuat subcomisii de recepţie. Con­ doara şi şantierul T.R.C.H. vo
tografia noastră pe labo­ in plus lucrări a căror valoare mai continua. Este însă timpi
ranta Viorica Lazin de la întrece suma de 120.0.00 lei. structorul pretinde că lucrarea
întreprinderea de panifi­ Apoi, tot dintr-o „greşeală” de ca organele în drept să pun
caţie din Alba lulia cxs- proiectare au rămas nefolosite este gata, iar beneficiarul —
cutind o probă pentru de­ I.G.O. Hunedoara — face obiec- capăt acestor nereguli, să tra
terminarea porozităţii pli­ 8 injectoare de combustibil li­ ţiuni. Se poartă discuţii. Se
nii. caută, cum s-ar spune, vinova­ gă la răspundere pe fiecare î
chid, ca urmare a modificării
tul. T.R.C.H. acuză pe I.G.O. şi parte pentru lipsurile manifes
primei, soluţii date in proiect şi
tate. Centrala termică va tre
care s-a dovedit necorespunză­ bui să funcţioneze în cel rm
scurt timp in cele mai bun
toare. condiţiuni.

V. FURI

XsOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC ooooooooooooooooooooooooV ID) II f t F IR! IU M IU § IE Y II IL IE IRI F Ift II IU f t II !!
tovarăşii Nicolicea Liana, Dă- g
Expoziţie agricolă
nilă Damian, Mibai Nagy şi O
Ieri s-a deschis la Deva expoziţia m « ?ar* M ! &
agricolă a regiunii Hunedoara. Vi­
zitatorii pot vedea aici mostre a ce­ mulţi alţii: A m

ALEXANDRU MANOILA L

corespondent $

lor mai bune recolte din două gos­ Consfătuiri O ¦Mat!
podării de stat şi 8 gospodării co­
%

lective fruntaşe. Pe lingă produsele gospodăriilor tineri muncitori. Aceştia au cu corespondenţii

I ii expoziţie pot fi văzute mostre de stat şi colective, la expoziţie hotărît să formeze o brigadă voluntari <> Lacul Bucura,
de griu de mare productivitate, cum pot fi urmărite diferite exponate artistică de agitaţie prin care cunoscut punct
Redacţia ziarului, nostru a o
ar fi cele prezentate de G.A.C. din aparţimnd staţiunii experimentale să popularizeze rezultatele fru­ de atracţie pen­
Dobra şi din I’ricaz, cartofi de toam­ agricole din Gurasadn, laboratorului moase obţinute in muncă, organizat consfătuiri cu cores- o tru turişti. in
nă cu o productivitate între 23.UU0 de control al seminţelor din Alba muncitorii fruntaşi etc.,1 şi să pondenţii voluntari din cadrul % apele reci şi
OOoOOoOOOO subredacţiilor voluntare de la limpezi ca la­
kg. la ha. şi 30.000 kg. la ha. pre­ lulia, staţiunii experimentale hor­ satirizeze pe cei ce nu au rep- crima se oglin­
zentate la standul G.A.C. din Apoi* ticole din Geoagiu etc. şit încă să se încadreze in întreprinderile miniere Teline o desc. semeţit,
dul de Sus şi respectiv Daia Romtnâ, disciplina liber consimţită a 6o8 crestele dante­
Expoziţia va fi deschisă piuă la muncii, care obţin rezultate şi. . Ghelar. acestor consfătuiri late ale masi­
mostre dc porumb hibrid, de tloa- 3 decembrie 1961. slabe in producţie. De curind, In cadrul vului Retezat.
rea-soarclui, precum şi de legume tînăra brigadă artistică de
O nouă brigadă agitaţie, a început repetiţiile. s-au dezbătut probleme pn- %
artistică de agitaţie Printre cei mai activi artişti
şi fructe. amatori ai brigăzii se numără vină îmbunătăţirea muncii co- g
La clubul Atelierului central
OOO Graficele şi panourile frumos ame­ de reparaţii din Alba lulia îşi respondenţilcr voluntari, şi, a o
najate popularizează de asemenea şi petrec timpul liber numeroşi
participării acestora la con- o

A cele mai mari producţii de lapte din cursul „Pentru cea mai bună L
gospodăriile colective.
ooo informaţie, pentru cel mai bun g

r e p o r ta jo

A
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O O OyO OO O O OO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C H SM M M ^^^oO O O O O O e