Page 47 - 1961-11

Nr. 2142
ai multă preocupare
pentru calitate!
Minerii de la Exploatarea mi­
nieră Vulcan şi-au ciştigat un
binemeritat renume în privinţa
realizării cu succes a angaja­
mentelor luate în întrecerea
socialistă. De la începutul anu­
lui şi pînă în prezent ei au li­
vrat peste sarcinile de plan mai
mult de 30.000 tone de cărbu­
ne cocsificabil şi energetic. Pro­
ductivitatea muncii pe mină a
sporit cu circa 5 la sută faţă
de cea planificată, s-au reali­
zat economii suplimentare la
preţul de cost în valoare de
722.000 lei.
Lupta pentru un cărbune de
bună calitate a stat de aseme­
nea în atenţia colectivului mi­
nei Vulcan. In ——-
multe luni din „N icl un v a g o n e t ta t“, aceasta din
acest an pro­ d e c ă r b u n e r e h u f a f " dorinţa de a da
------------- - ...- - cărbune cit mai
centul de cenuşă
din cărbunele extras a fost cu curat. Rezultatele pe care le
1,3—2 la sută mai mic faţă de obţin aceste brigăzi in urma
norma admisă.
Cum este şi firesc, colectivul
minei trebuie să-şi dezvolte tot
mai mult realizările obţinute in
direcţia îmbunătăţirii calităţii
producţiei. Ce s-a intimplat
însă ? Calitatea cărbunelui ex­
tras de minerii Vulcanului în
ultima vreme nu a fost la ni­
velul cerinţelor. La data de 4
noiembrie, de exemplu, în urma
analizelor de laborator, s-a Colectivul minei Vulcan are
constatat că producţia dată de mari posibilităţi pentru îmbu­
minerii de aici a avut un pro­ nătăţirea calităţii cărbunelui.
centaj de cenuşă cu aproape 2 Se cere însă mai multă preocu­
la sută mai mare decît norma pare, mai mult interes în acea­
admisă. Din abatajele sectoru­
lui I s-au trimis Ia recepţie
cărbune avînd un conţinut de
cenuşă cu peste 4 la sută mai
mare faţă de procentul admis. net de cărbune rebutat“ poate
De asemenea, cărbunele extras şi trebuie să fie extinsă la toate
în aceeaşi perioadă de către co­
lectivul sectorului II a avut un
procent de cenuşă cu 3,8 la sută
mai mare decît cel admis.
Desigur că alta ar fi fost si­
tuaţia în privinţa calităţii pro­
ducţiei ia sectoarele productive
ale minei Vulcan dacă în toate
abatajele se trecea la aplica­
rea valoroasei iniţiative „Nici
un vagonet de cărbune rebu-
ta t“. In momentul de faţă la
mina Vulcan această iniţiativă
nu este popularizată în rîndul
minerilor. 'Atît la gazeta de pe-
—»/—'i—»i—>/
Ca să afli dezlegarea
jocului, trebuie să „medi­
tezi“ nu glumă ! ?
In foto : Grupa mijlocie
de copii de la grădiniţa
cu orar normal „Elena Sîr-
bu“ din Deva se află la
ora de joc didactic. Copiii
sînt sub atenta suprave­
ghere a educatoarei Elisa-
beta Drăgulescu.
I N R E G I U N E A N O A_S_T 5?_A
ACŢIUNI PENTRU OCROTIREA
MONUMENTELOR NATURII
Ocrotirea naturii în R.P.R. se
bucură de o deosebită aprecie­
re din partea statului, această
sarcină fiind încredinţată Co­
misiei Monumentelor Naturii de
pe lîngă Prezidiul Academiei
R.P.R. Prin diferitele legi emise
de către Consiliul de Miniştri
al R.p.R. se asigură protejarea
florei şi faunei preţioase a ţării,
mai ales în rezervaţiile natura­
le, acestea folosind şi ca mijloc
de educare a maselor populare.
In scopul ocrotirii unor specii
de plante şi animale rare, valo­
roase, precum şi a unor peisaje
sau fenomene naturale deosebi­
te existente în regiunea noastră,
au fost declarate monumente
ale naturii diferite bunuri sau
suprafeţe (rezervaţii) ca Parcul
Naţional Retezat, Parcul dendro-
logic Simeria, Pădurea Bejan,
Cetatea Deva, Muntele Vîlcan,
lezerile, Ighiel şi Şurian, supra­
faţa cu Albumiţă de la Intre-
galde, Peştera Tecuri, Ripa Ro­
şie şi altele. Aceste monumente
ale naturii au fost date în grija
sfaturilor populare, Consiliului
regional de îndrumare pentru
ocrotirea naturii şi organelor
de cercetare ale Comisiei Mo­
numentelor Naturii care au ca
sarcini luarea unor măsuri or­
ganizatorice, desfăşurarea unei
acţiuni susţinute de propagan­
dă pe linia ocrotirii naturii, con­ siv.
trolul rezervaţiilor, urmărirea
dezvoltării activităţii ştiinţifice
în acestea şi menţinerea unei
strînse legătuii cu organele in­
teresate.
Datorită preocupării şi muncii
depuse, ajutorului dat de orga­
nele de partid şi de stat, în re­
giunea Hunedoara s-au obţinut
in anul acesta o serie de reali­
zări în domeniul ocrotirii monu­
mentelor naturii. In Parcul Na­
ţional Retezat, bunăoară, s-a
rete a exploatării cit şi la pa­
nourile existente în incinta mi­
nei nu se află scris nici un cu-
vînt despre iniţiativă, despre
avantajele însuşirii ei de către
toate brigăzile de la abataje.
Comitetul sindicatului nu a
luat măsuri pentru ca preţioasa
iniţiativă să fie extinsă la toate
abatajele exploatării. La consfă­
tuirile de producţie lunare ţi­
nute nu de mult pe sectoare,
comitetele secţiilor sindicale,
conducerile de sectoare, n-au
amintit nimic minerilor de acea­
stă preţioasă iniţiativă.
Dacă la mina Vulcan cîteva
brigăzi de mineri aplică totuşi
iniţiativa „Nici un vagonet de
cărbune rebu-
aplicării iniţiativei sînt semni­
ficative. In abatajul în care lu­
crează brigada minerului Nico-
lae Moraru, de exemplu, nu s-a
înregistrat în ultima vreme nici
un vagonet de cărbune rebutat.
De asemenea, după însuşirea
iniţiativei, rebutul a fost com­
plet lichidat şi la brigăzile m i­
nerilor Gheorghe Drob, loan Io-
nuţ, Gagyi loan şi altele.
stă direcţie din partea tuturor
factorilor de răspundere de la
mină. Iniţiativa „Nici un vago­
abatajele exploatării miniere
Vulcan ! C. M.
reuşit a se preveni orice vătă­
mare a naturii (tăieri de arbori
sau incendii), s-au prevenit
atacurile de dăunători în păduri
prin aplicarea regulilor de igie­
na pădurii etc. Acest lucru se
datoreşte, atît serviciului con­
ştiincios prestat de paznicii
C. M. N„ de personalul silvic şi
de vînătoare de la Ocolul sivic
Riu de Mori, cit şi creşterii con­
ştiinţei şi simţului de răspunde­
re pentru acest bun obştesc, din
partea muncitorilor, ţăranilor,
vînătorilor şi pescarilor, turişti­
lor şi tuturor celor care au con­
tact cu această rezervaţie.
Ca şi în anii trecuţi, s-a res­
pectat convenţia încheiată în­
tre Academia R.P.R. şi Ministe­
rul Agriculturii privind practi­
carea păşunatului în Retezat,
astfel că printr-o practicare ra­
ţională a acestuia s-a reuşit a
se proteja vînatul (Capra nea­
gră), precum şi flora alpină,
rară şi valoroasă a acestui ma­
In rezervaţia ştiinţifică s-au
executat diferite măsuri ca ame­
najarea potecilor de acces pe o
lungime de 7 km. între Gura
Zlata şi Gemenele, executarea
mai multor podeţe peste riul
Zlătuia şi Pîrîul Gemenele, co-
jirea doborîturilor de vînt şi asi­
gurarea lucrărilor de igiena p ă ­
durii, pentru prevenirea atacu­
rilor de Ipide, reinoirea marca­
jului şi îngrijirea semnelor de
hotar, deversări de puieţi do
păstrăv în lacurile alpine etc.
Pentru asigurarea condiţiuni-
lor de lucru şi cazare a cerce­
tătorilor ştiinţifici de la diferite
universităţi şi institute din ţară,
s-a amenajat şi mobilat la Ca­
sa din Gura Zlata, cu sprijinul
C.M.N. şi S.C.M.N. Cluj, două
camere pentru laborator şi ca­
zare, iar la Gemenele, într-un
punct central din rezervaţia
ln clişeul ală­
turat vi-l pre­
zentăm pe cel
mai bun lăcă­
tuş de la Ate­
lierele centrale
Gurabarza : co­
munistul Bolcu
Pompiliu. Ei a
ciştigat întrece­
rea pe profesii
în luna trecută.
Din realizările cooperativelor
meşteşugăreşti
însemnate depăşiri de plan
Membrii cooperativei meşte­
şugăreşti „Retezatul“ din Ha­
ţeg au obţinut frumoase succe­
se in luna octombrie. Astfel, va­
loarea producţiei globale indus­
triale a fost mai mare decît pre­
vedeau cifrele planului cu 9,81
la sută, iar a celei neindustria­
le cu 29,61 la sută. Planul la
producţia marfă a fost de ase­
menea depăşit cu 31 la sută, iar
la lucrările pentru populaţie
realizările au fost cu 7,65 la su­
tă mai mari decît erau prevă­
zute în plan.
La obţinerea acestor rezulta­
te au contribuit în mod deose­
bit meşteşugarii din secţiile :
geamgii, (cu o depăşire de plan
de 135,36 la sută) reparaţii şi
comandă-încălţăminte (60,49 la
sută), reparaţii radio (59,70 la
sută), vulcanizare, frizerie nr. 1
şi confecţii pentru femei.
«ttXBKJOBBUtuiau vinţa calităţii lucrărilor se c u ­
ştiinţifică şi din Parcul Naţional,
s-a Început construcţia unei
case încăpătoare, care va fi do­
tată cu tot ceea ce este necesar
pentru a putea fi folosită în
scopul studierii florei, faunei şi
evoluţiei geologice a acestui mi­
nunat masiv.
Rezultate bune, pe linia ocro­
tirii naturii s-au obţinut şi în
celelalte rezervaţii naturale din
regiunea Hunedoara, mai ales in
parcul dendrologic Simeria, re­
zervaţia cu Albumiţă de la Intre-
galde şi altele.
Cu ocazia controalelor făcute
s-au aplicat pancarte averti-
zatoare, diferite lozinci precum
şi Decizia sfatului popular re­
gional Hunedoara care prevede
regulile ce trebuie respectate
pentru ocrotirea acestor bunuri
naturale.
Pentru lămurirea populaţiei
asupra importanţei ocrotirii na­
turii s-au publicat diferite ma­
teriale ca : „Retezatul — Primul
parc naţional al ţării noastre“,
„Ocrotirea naturii — factor de
seamă în construirea socialis­
mului“, precum şi unele artico­
le ca : „De ce trebuie să ocrotim
şi să îngrijim natura“, „Muntele
parc“, „Albumiţă de la Intregal-
de“ şi altele.
Un accent deosebit s-a pus şi
pe difuzarea buletinului C.M.N.
„Ocrotirea naturii“.
Un sprijin deosebit in aceste
acţiuni l-au dat D.R.E.F. Deva,
I. F. Haţeg şi ocoalele silvice
Cugir, Teiuş, Alba, Rîul de Mori,
Pui şi Simeria, întreprinderea
pentru exploatarea bazelor tu ­
ristice din Petroşani, cabanierii
de la cabanele O. N. T. Pietrele
şi Gura Zlata etc.
In acţunile de ocrotirea n atu ­
rii s-au evidenţiat paznicii din
Parcul Naţional Retezat, Ioan
Babău şi Brutus Lascu, briga­
dierul N. Praja şi pădurarul
DRUMUL SOCIALISMULUI
&Â>
Uniîăfi frunfaşe în bu ia
s e r v ir e
Meşteşugarii cooperativei „Jiul“
din Petroşani acordă o atenţie
deosebită bunei serviri a oame­
nilor muncii din localitate Prin­
tre secţiile care nu au primit
nici o reclamaţie din partea
clienţilor, se numără şi aceea de
mecanică fină, al cărui respon­
sabil este tov. ioan Haffner. Pe
lingă faptul că executarea lu­
crărilor, din punct de vedere ca­
litativ, s-a bucurat de cele mai
frumoase aprecieri, planul lu­
nar al acestei secţii a fost de­
păşit cu regularitate cu 5 pînă
la 7 la sută.
Aceleaşi bune aprecieri în p ri­
vin şi secţiei de categoria l-a a
confecţiilor pentru bărbaţi, con­
dusă de tov. Dan Visalon. Aceas­
tă secţie îşi depăşeşte lunar
planul în medie cu 8 pînă la 10
la sută. Dintre cele 7 echipe de
croitori care lucrează aici se re ­
marcă în mod deosebit cele con­
duse de Gheorghe Sprivac, Ni-
colae Şerban şi Dudu Iordan.
Secţii noi la cooperaihva
„Jiul»
Pentru ca servirea populaţiei
din Petroşani de către unităţile
cooperativei „Jiul“ să se facă în
cele mai bune condiţii, conduce­
rea cooperativei a prevăzut pen­
tru anul 1962 o serie de măsuri
organizatorice. Astfel, în loca­
litate vor fi deschise două fri­
zerii noi, două ateliere de repa­
rat încălţăminte, un atelier de
coafură, o cojocărie şi o secţie
de tricotat. In afară de acestea
se vor lua măsuri pentru rea-
menajarea secţiilor existente şi
aprovizionarea lor în mod ritmic
cu materialele principale şi au­
xiliare necesare bunei serviri.
NICU SEUCHEA
corespondent
Făget Alexandru de la rezerva­
ţia Intregalde (ocolul Teiuş)
care au depus mult interes în
aplicarea măsurilor indicate.
Activitatea de cercetare ştiin­
ţifică în rezervaţiile naturale din
regiunea Hunedoara a cunoscut
în acest an un avînt şi mai mare.
In parcul naţional Retezat, bu­
năoară, mai ales în rezervaţia
ştiinţifică, s-au întreprins cer­
cetări şi observaţii de către o
delegaţie din Institutul de bio­
logie „Traian Săvulescu“ din
Bucureşti, condusă de prof. ing.
Popescu Zeletin, membru cores­
pondent al Academiei R.P.R., de
către o delegaţie de la Grădina
botanică şi universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj, condusă de prof.
Şt. Csuroş şi de către o altă de­
legaţie din Ministerul Econo­
miei forestiere condusă de ing.
Paul Decei. Specialiştii care au
făcut parte din delegaţiile res­
pective au studiat flora şi fauna
Retezatului, au colectat diferite
plante şi au instalat pieţe de
de experimentaţie. S-au urm ă­
rit în special probleme de eco­
logie şi geobotanică, probleme
privind îmbunătăţirea pajiştilor
alpine şi mărirea productivită­
ţii cu păstrăv a lacurilor alpine.
S-au mai făcut unele observa­
ţii cu privire la fauna muntelui
(capraneagră, ris, vulturi etc.),
şi asupra plantelor medicinale
(genţiana şi omagul) de către
organe de cercetare din C.M.N.,
în care scop s-au încheiat anu­
mite convenţii de colaborare cu
I. F. Haţeg şi întreprinderea de
plante medicinale din Orăştie.
Studiul acestor animale şi
plante rare, valoroase din punct
de vedere economic şi ştiinţific,
declarate Monumente ale n a ­
turii, duce la stabilirea unor
măsuri menite să împiedice
dispariţia acestora şi de a le
ajuta să se înmulţească, resta-
bilindu-se astfel echilibrul bio­
logic pierdut.
Dar, în activitatea de ocrotirea
naturii, desfăşurată în anul 1961,
s-au înregistrat şi unele defi­
cienţe şi greutăţi. Unii turişti,
pescari, vînători, ţărani etc., nu
respectă regulile stabilite. Astfel
cetăţenii Stănescu Alexandru şi
P ro d u c tiv ita te a
m uncii nu tre b u ie
n e g lija tă
(Urmare din pag. l-a)
pelor fruntaşe să preia condu­
cerea echipelor rămase in urmă,
a fost abandonată.
Reiese de aici că, comitetul
de partid şi conducerea între­
prinderii, n-au controlat în mă­
sură suficientă felul în care sînt
folosite maşinile şi utilajele, jos
la sectoare, n-au îndrumat ca­
drele de ingineri şi tehnicieni
pentru aplicarea cu curaj a ce­
lor mai noi metode de muncă.
Cit priveşte comitetul sindica­
tului, acesta a scăpat din ve­
dere aplicarea unor iniţiative
valoroase, cum este cea a Va­
lentinei Gaganova, menite să
conducă la sporirea producţiei
şi productivităţii muncii.
Rămîne deci ca în perioada
ce a mai rămas pînă la finele
anului, şi mai ales pentru ănul
viitor, comitetul de partid să
ia toate măsurile ca şi produc­
tivitatea muncii să fie realiza­
tă. Ţinîn'd cont de cele relata­
te mai sus, este necesar să în­
drume conducerea întreprinde­
rii, conducerile secţiilor şi sec­
toarelor, pentru aplicarea cu
curaj a unor metode noi de
muncă, de mare productivitate.
Prin colectivul său de agitatori
şi întregul activ de partid şi
fără de partid, să îndrume pe
mineri spre folosirea cit mai ju ­
dicioasă a maşinilor şi utilaje­
lor, să aplice iniţiativele noi şi
eficiente în întrecerea socialistă.
De asemenea, va trebui să acor­
de o atenţie sporită ridicării
continue a gradului de califi­
care al muncitorilor din între­
prindere.
Există toată certitudinea că,
prin aplicarea unor măsuri bine
gindite, în perioada care ur­
mează, la I. M. Barza, se vor
putea obţine realizările cele mai
frumoase Ia toţi indicii de plan.
Voinea Constantin au intrat în
rezervaţia ştiinţifică fără auto­
rizaţie, iar locuitorul Iovăneasa
Ştefan din Rîul de Mori a făcut
acelaşi lucru dar şi însoţit de
animale (lucru cu totul neper-
mis). De asemenea, se mai recol­
tează albumiţă la Intregalde de
către unii turişti, la Retezat se
aşează corturi în afara locului
stabilit, la lacul Lia se aruncă
pietre sau se sperie vînătu! prin
strigăte, se lasă resturi şi mur­
dării etc.
Dezvoltarea caprei negre, vî­
natul cel mai preţios a! acestui
masiv, este prejudiciată in anu­
mite părţi ale Parcului naţional
Retezat de vitele ce pasc, dar
mai ales de oi. De asemenea,
practicarea pescuitului şi a vî-
nătorii în Retezat se face uneori
fără respectarea tuturor reguli­
lor de menţinerea productivi­
tăţii normale a fondurilor res­
pective şi nu există o suficientă
preocupare pentru selecţionarea
vînatului.
Pentru îmbunătăţirea acestei
activităţi şi dezvoltarea acţiunii
de ocrotirea şi dezvoltarea ştiin­
ţifică a naturii în rezervaţiile
din regiunea Hunedoara, este
necesar să se facă în rîndul
maselor de oameni ai muncii şi
şcolari o mai vie propagandă
despre importanţa ocrotirii na­
turii, îndrumîndu-i astfel spre
conservarea şi ingrijirea bogă­
ţiilor regiunii şi folosirii raţio­
nale a resurselor naturale.
Rezervaţiile naturale trebuie
şi mai insistent ocrotite pentru
ca flora, fauna şi fenomenele
geologice, atît de variate şi ori­
ginale să folosească cercetăto­
rilor ştiinţifici, vînătoarei, pes­
cuitului sportiv şi turismului. In
acelaşi timp, păşunatul în zona
de protecţie trebuie restrîns
treptat, creîndu-se astfel condi­
ţii din cele mai optime ca Par ­
cul Naţional Retezat — această
minunată rezervaţie — să de­
vină o adevărată mîndrie a
patriei.
Ing. TRAIAN IACOB
cercetător ştiinţific al Academiei
R.P.R. — G.M.N. în regiunea
Hunedoara
NOTE
''•V'Ov'-NA'V-
Prin locuri nepermise
Creşti pe lîngă casă păsări, un
porc, o vacă sau mai multe ani­
male. Nu-i desigur nimeni împo­
trivă. Le faci un coteţ, grajd, te
îngrijeşti de adăpost şi hrană.
Aşa-Î omul gospodar. Unii însă,
lipsiţi de respectul pentru bunul
obştesc, dau drumul acestor ani­
male în locuri nepennise; la oraşe
în rondurile cu flori, în zonele
verzi etc. Acest lucru îl întîlneşti
uneori la Hunedoara.
Nicolae Ludovica din acest oraş
are cîţiva porci. Zilele trecute i-a
„scăpat" însă in zonele verzi. L
Cu plata înainte
De citva timp o echipă de
electricieni a şantierului
T.R.C.H. din Sebeş, condusă
de Mircea Moldovan a înce­
put lucrările de schimbare a
reţelei electrice de joasă ten­
siune de pe stîlpii de lemn
pe stîlpii de beton centrifu­
gat. In timp ce montau un
asemenea stîlp în faţa locu­
inţei tov. Ana Coman (nr.
144) macaraua a atins racor­
dul electric şi l-a rupt. De
asemenea au strîmbat şi su­
portul racordului de pe casă.
Firesc, locatarul a cerut şe-
Pe urmele unei scrisori
Nu are ce căuta indolenta în munca
culturală
Au trecut mai bine de trei luni de
cînd căminul cultural din comuna Griş-
cior nu arc director. In acest răstimp
au preluat şi predat inventarul cămi­
nului cultural nu mai puţin de 3 di­
rectoare. Ultima dintre ele, tovarăşa
Tudoriţa Chiria1;, a fost transferată
conform dispoziţiei tov. Nicolae Jurca,
şeful secţiei de învăţămînt şi cultură a
sfatului popular al raionului Brad, în­
tr-un post la secţia de învăţămînt. In
afară de faptul că actualmente în co­
muna Crişcior nu există director de
cămin, voluntar sau salariat, nu există
nici condiţii pentru desfăşurarea unei
activităţi culturale. Tov. Gliiriac nu a
predat nimănui inventarul şi cheile că­
minului cultural. Acest lăcaş de cultu­
ră stă închis. Zugrăvirea localului şi
amenajarea pentru iarnă nu se pot
face deoarece materialele sînt închise
în cămin.
In aceeaşi situaţie se află şi biblio­ către comitetul executiv al sfatului
teca comunală. Această stare de lucruri
nu mai poate dăinui. Comitetul executiv
al sfatului popular din comuna Criş­
cior trebuie să ia măsuri ca inventarul
căminului cultural să fie preluat cît
mai grabnic de cineva care să
îndeplinească provizoriu funcţia de di-
15 NOIEMBRIE 1961
PROGRAMUL I : 6,10 „Din
viaţa nouă a satelor“, program
de cîntece; 7,30 Sfatul medi­
cului: Bronşitele acute şi cro­
nice; 8.00 Din presa de astăzi;
10,08 Teatru la microfon „Cine
—ooo— ___
15 NOIEMBRIE 1961
DEVA : Am fost tineri; HU­
NEDOARA: o zi zgomotoasă ;
PETROŞANI: Patru in potop;
Umbre albe; SEBEŞ: Raidid
vărgat : ALBA IULIA : Imperiul
soarelui; Escrocii; SIMERIA :
Medicul şi vraciul; HAŢEG :
Strada Seiler nr. 8 ; ORĂŞTIE :
Două vieţi, seria II; BRAD :
Strada Seiler nr. 8 ; LONEA : La
ordin, să trăiţi !; TEIUŞ: Disci­
polul diavolului; ZLATNA: 105
la sută alibi; ILIA : Primul raid
spre stele; APOLDUL DE SUS:
Un strigăt în stradă.
ANUNJ
Direcţia regională de statistică Itmedaara-Deva
o rg a n iz e a z ă
e o s î c i f i p s p e i i i r & s © e& spsi& *em
u rm ă to a relo r pw stepi;
— economişti statisticieni principali
pentru serviciile de direcţie
~ ' statisticieni principali pentru in»
spectorateîe statistice din !Iia şi Petroşani
înscrierile se fac Ia sediul Direcţiei, piuă în
ziua de 1 decembrie 1961, telefon 413
paţr 3
adevărat că erau aici fel de fel
de tăbliţe pe care scria: „ I rece-
rea oprită“. Porcii însă, n-au ţinut
seama şi-au rimat, stricînd totul
în cale.
Valeria Ifrim are şi ea două
vaci. De curînd a luat vacile de
funie şi le-a dus Ia păscut. Unde? 4
Tocmai în zonele verzi create in \
oraşul Hunedoara. ?
Iată cum înţeleg unii oameni ^
să contribuie la buna gospodărire
a oraşului. Dar împotriva acestora
se pot lua şi măsuri.
G. C.
fului de echipă Mircea Mol­
dovan să repare stricăciunea.
— Noi nu lucrăm decît cu
plată şi... înainte. Dai un kil
de vin se face. dacă nu, nu !
Plata cerută nu s-a rea­
lizat, dar nici locatara Ana
Coman nu a avut lumină
electrică, cîteva zile. Numai
că la o asemenea atitudine
ca cea a lui Mircea Moldo­
van conducerea şantierului
T.R.C.H. Sebeş îi poate găsi
leacul !
V. F.
rcctor al căminului cultural. Pe’hfru a
stimula desfăşurarea muncii cultural-
educative în perioada de iarnă, tova­
răşii din comitelui executiv al sfatului
popular comunal Grişcior trebuie să
activizeze consiliul de conducere al
căminului cultural. Este cu totul inad­
misibilă lipsa de atenţie faţă de mun­
ca culturală de care dau dovadă tova­
răşii din comitetul executiv al sfatului
popular al comunei Grişcior. Inadmi­
sibilă este de asemenea atitudinea to­
varăşului Nicolae Jurca, şeful secţiei
raionale de învăţămînt şi cultură, care
în loc să sprijine încadrarea cămine­
lor culturale cu directori corespunză­
tori, descompletează posturile. Acest
lucru dovedeşte că tov. Jurca nu lu­
crează cu suficient simt de răspundere
şi nu contribuie la bunul mers al mun­
cii culturale.
Este cazul ca aceste manifestări de
indolcniă să fie luate în discuţie ric
popular raional Brad iar vinovaţii pen­
tru stihii defectuos de muncă sâ lie
traşi Ia răspundere aşa cum se cuvine.
D. CRICOVEANU
(după o sesizare a tov. O. Zalosehil)
a ucis“ scenariu radiofonic de
Ştefan Berciu; 12,30 Melodii de
estradă de compozitori romini;
14,00 Muzică din opereta „Cin-
tec boemian“ de Maurice Yva-
in; 15,40 Solişti de muzică
uşoară din ţări socialiste; 16,15
Vorbeşte Moscova!; 17,30 In
slujba patriei; 19,00 Jurnalul
satelor; 20,20 Noapte bună, co­
pii: „Minciuna“ de Titel Con-
stantinescu; 22,50 Concert de
muzică populară romînească;
23.05 Concert de noapte.
PROGRAMUL II: 12,55 Noi
înregistrări de muzică uşoară
primite din partea Radiotelevi-
ziunii sovietice; 15.00 Din fol­
clorul popoarelor; 16.30 Muzică
uşoară; 16,50 Curs de limba
rusă; 17,20 Răspundem ascultă­
torilor; 18.50 Meridiane literare.
Viaţa literară sovietică; 19.30
,,Rapsodii de toamnă“ — emisi­
une de versuri; 21,00 Actuali­
tatea radio; 21,50 Marginalii la
o expoziţie a artiştilor amatori:
23,15 Concert de muzică uşoară.