Page 48 - 1961-11
P. 48
pag- DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2H2
SSIZSSB cwraw
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Dezvăluirile unui cetăţean
american despre activitatea
subversivă a spionajului S.U.A
MdSCOVA 13 (Agerpres). — TASS ricana dc Iu Moscova. Un spaţiu im
transmite: portant in broşură il ocupă deocrieu-.i
Ziarul „Izveslia“ a adus la cu modului iu care cci care iac propa
noştinţa opiniei publice sovietice une ganda nntisovietică au trebuit sa răs
le ' fapte care ilustrează activitatea pundă interlocutorilor sovietici la în
Cerem ca toate guvernele să acţioneze Vizita lui N. S. Hruşciov subversivă a Agenţiei dc Informaţii trebările legate de „realitatea urnei ¦-
a S.U.A. (U.S.I.A.). cană“. Experienţa agenţilor imperia
lismului american trimişi în ll.R.S-.S.,
Ziarul informează că un cetăţean
potrivit voinţei popoarelor la Taşkent american, care a sosit în U.R.S.S. ca scrie ziarul, nu este nicidecum în
turist şi-care a rugat ca numele său favoarea amatorilor de aventuri antt-
— Glasul femeilor din ţările europene — TAŞKENT 13 (Agerpres). -- La 13 noiembrie, N. S. Hruş să nu fie dat publicităţii, a relatat sovieticc. Dar, eşecul lor evident nu
TASS transmite : ciov a vizitat lotul experimen corespondenţilor agenţiei dc presă permite cituşi de puţin opiniei pu
BERLIN 13 (Agerpres) prin ororile războiului. Noi do voinţei popoarelor, voinţei fe tai al staţiunii de încercare a „Novosti“ următorul fapt: Gu puţin blice sovietice sa privească cu nepă
La 12 noiembrie s-a încheiat rim din toată inima pace şi vom meilor şi mamelor, şi să încheie La 13 noiembrie, N. S. Hruş maşinilor agricole din Taşkent. înainte de a pleca din S.U.A. i s-au sare această activitate criminală cu c
la Berlin o conferinţă (le două lupta cu toate forţele pentru re acum, la 16 ani de la term ina ciov a vizitat colhozul „Poli- El a examinat modele de noi dat pentru a le cunoaşte documente este ilustrată cit se poate de bine ui
zolvarea paşnică a tuturor pro rea războiului, Tratatul de pace totdel“ din regiunea Taşkent. mijloace tehnice pentru cultu care constituie dc fapt instrucţiuni cel de-al doilea document — „Intro
zile a femeilor din ţările euro blemelor litigioase. ra bumbacului, realizate de spe în domeniul propagandei antisoviético ducere la îndreptarul agitatorului".
pene. La conferinţă au partici cu cele două state germane şi N. S. Hruşciov a stat de vorbă cialişti uzbeci. şi în domeniu! culegerii de informaţii
pat delegaţii din Uniunea Sovie Salutăm din toată inima ini cu conducătorii, specialiştii, ino secrete în U.R.S.S. Fiind însă un ad Acest „îndreptar“ cuprinde staturi
tică, Franţa, Cehoslovacia, R. D. ţiativa guvernelor care slnt gata în interesele normalizării situa vatorii şi fruntaşii acestei gos Toate maşinile şi uneltele des versar al „războiului rece“ şi cunos- referitoare la aspectul şi ţinuta unui
Germană, Italia, Polonia, Ro- în viitorul apropiat să sem podării bine cunoscute în ţară. tinate cultivării şi recoltării cind, în afară dc aceasta soarta pe „agerit“, indicaţii în legătură cu ati
mînia, Anglia, Danemarca, Fin neze Tratatul de pace ger ţiei în Europa şi ale asigurării bumbacului au fost prezentate care au avut-o în Uniunea Sovietică tudinea lui faţă de „mulţime“. Dar să
landa, Norvegia, Austria, Belgia, man şi să asigure astfel •k în funcţiune. turiştii spioni, printre care america ia aminte aceşti agenţi însărcinaţi
pacea. Cerem ca toate gu păcii în întreaga lume, să con TAŞKENT 13 (Agerpres). —- nul Maccineu şi olandezii Reydon, şi cu propaganda antisovietică, sublinia
R. F. Germană. Reprezentantele TASS transmite : ză ziarul, că fiecare „mulţime“ dc
femeilor din ţările europene au vernele să acţioneze potrivit tribuie la transformarea Berli
subliniat evoluţia primejdioasă nului occidental într-un oraş9
liber demilitarizat.
a Germaniei occidentale, pregă . Gagarin invitat din nou in Italia Low dc Jaeger, el a hotărît să nu oameni sovietici va fi alcătuită din
urmeze instrucţiunile primite şi să le luptători activi, pregătiţi din punct
tirea de noi aventuri împotriva ROMA 13 (Agerpres). tombrie I. Gagarin nu a avut dea în vileag. dc vedere politic, animaţi de înaltul
cauzei păcii de către militariştii TASS transmite : sentiment al mindrici naţionale şi, a^
Ziarul face o descriere a broşurii patriotismului, care nu vor permite
Protestul opiniei publice din S.U.A.vest-germani.EIe au subliniat în Asociaţia „Italia—U.R.S.S." cu, instrucţiuni „Ce, contribuie la o să tic împroşcate cu noroi partidul lor
unanimitate necesitatea unor a trimis maiorului Iuri Ga apropiere şi cc nu în timpul contac comunist şi patria lor, care le sînt
garin o nouă scrisoare în care tului cu oamenii sovietici“, şi „Intro mai scumpe decît orice pe lume.
acţiuni energice pentru împie împotriva isteriei războinice posibilitatea să vină în lta-\ ducere la îndiepiarul agitatorului“.
dicarea dezlănţuirii unui nou îl invită să viziteze Italia. Broşura, -editată la 1 aprilie 1950 de „Agenţii“ sînt instruiţi cum să
război. In şedinţa de încheiere Exprimindu-şi regretul pro lia, prof. Paolo Alătri, se secţia de cercetări-şi analize a Agen strecoare în U.R.S.S. publicaţiile cu-
ţiei de - informaţii a S.U.A., arc la prinzînd materiale antisovietice şl cum
au fost adoptate cu o mare însu fund pentru faptul că în oc- cretarul general al asociaţiei, bază materialele. prezentate de 75 dc trebuie să le difuzeze. In cazul cîuo
fleţire chemarea către guverne ghizi care au .lucrat. Ia expoziţia ame- nu dispun de -asemenea materiale, ei
le ţărilor care au participat la NEW YORK 13 (Agerpres). — control internaţional. Ca o p ri roagă pe gloriosul cosmonauty se pot adresa ambasadei S.U.A. Aceas
tă activitate mîrşavă, arata ziarul,
război împotriva Germaniei fas Campania de aţîţare a isteriei mă măsură — a arătat generalul sovietic şi pe soţia sa să vi-\ este cu totul incompatibilă,cu menirea
războinice dusă de cercurile ofi unei reprezentanţe diplomatice.
ciste, apelul către femeile din Hester — trebuie intensificate zit.eze Italia ca oaspeţi ai{
ciale americane se loveşte de tratativele şi dezvoltate legătu ¦ Referindu-se la capitolul îndrepta
protestul opiniei publice din rile între Est şi Vest. El a cerut, secţiei din Roma a Asociaţiei! rului intitulat „Ţelurile“, ziarul scrie
că principalul scop al propagandei
Europa şl scrisoarea către fe S.U.Â. care, condamnînd aşa- de asemenea dezvoltarea co „Italia—U.R.S.S.“. *Wv antisovietice constă în subminarea in
fluenţei şi prestigiului partidului şi
meile din Germania occidentală. zisul program de construire a merţului pe scară largă cu Uniu sădirea discordiei între partid şi po
adăposturilor anti-atomice, se nea Sovietică şi sporirea numă porul U.R.S.S.
Noi, femei şi mame, care am j pronunţă cu tot mai multă ho- rului de americani care vizitea- De ce a fost amînată lansarea
Dc altfel, subliniază ziarul, încercări
adus în timpul celui de-al doilea > ^ .!re jn favoarea tratativelor, ză Uniunea Sovietică în călită- dc a instiga pe oamenii sovietici îm
potriva partidului au fost făcute de
războiVoiTi/kî mondialm n t i r lid l jertfeînwlf/» atît derin D___up_ă cum t. ransmi. t.e agenţ. i. a tte de turişti. NEW YORK 13 (Agerpres). rachetei „Atlas“ duşmani dc-a lungul întregii perioa
mari şi am trecut prin suferin Asoeiated Press, la 12 noiembrie „Speranţele Statelor Unite de de de existenţă a puterii sovietice,
ţe atît de mari, se subliniază în în sala Carnegie Hali din New împotriva politicii de aţîţare a trimite anul acesta un om in monaut intr-un zbor în jurul ţiilor. „Dacă se consideră că era şi aceste încercări de fiecare dată au
chemarea către guvernele ţă York a avut loc un mare miting la război s-au pronunţat, potri spaţiul cosmic pe o traiectorie pămîntului“. Astfel îşi incep prevăzut un interval de şase suferit un eşec total.
rilor care au participat la răz pentru pace şi prietenie la care orbitală s-au spulberat o dată toate agenţiile occidentale de săptămîni intre lansarea cim
boiul împotriva Germaniei fas au luat parte peste 1.000, de vit agenţiei U. P. I. şi doi lideri cu anunţarea aminării, pe un presă relatările lor privind ho- panzeului şi aceea a unui om In încheierea „introducerii îndrem
ciste, nu vom îngădui ca ome persoane. Luînd cuvîntul cu a- sindicali, membri ai uniunii timp nedefinit, a lansării unul tărirea Administraţiei naţiona — transmite agenţia — se poa rului“ C3te vorba dc principala sar
nirea, tînăra generaţie şi gene cest prilej, generalul de briga sindicale A.F.L.—C.I.O. Thomas cimpanzeu pe un zbor orbital“; le pentru problemele aeronau te constata că nu au mai rămas
raţia viitoare să treacă din nou dă în retragere, Hugh B. Hester, J. Lloyd şi Patrick Gorman. in- „Posibilitatea ca Statele Unite ticii şi cercetării spaţiului cos speranţe pentru a vedea reali
a declarat că aruncarea primei să trimită anul acesta un om pe mic (N.A.S.A.), de a contra zată anul acesta cea de a doua
Ţăranii ecuadorieni bombe atomice asupra Hiroşi- tr-un articol comun apărut în- o orbită cosmică s-au evapo manda pregătirile, ajunse în fază a proieciului „Mercury“
alungă de pe moşii mei a făcut ca în prezent războ rat“ ; „Au fost ucise puţinele tr-un stadiu final, de lansare care prevedea trimiterea unui
pe marii latifundiari iul să nu mai aibă nici o ra tr-o publicaţie săptămînală a şanse existente ca S.U.A. să tri a unui nou cimpanzeu cu aju om într-un zbor în jurul Pă
ţiune ca mijloc de rezolvare a A.F.L'.—C.I.O. ei subliniază că mită anul acesta primul lor cos- torul unei rachete „Atlas“, în mîntului“.
tr-un zbor experimental pe o
disputelor internaţionale. El a „programul de construire a adă orbită în jurul pămîntului. Potrivit agenţiei Associated
posturilor anti-atomice“ este res Press, „amînarea lansării rache
cerut ca în locul războiului sta pins de majoritatea americani După cum se ştie, lansarea tei „Atlas“ apare ca o lovitură
lor care cer ca problemele să fie
tele să accepte dezarmarea ge
rezolvate în spiritul unei păci
QUITO 12 (Agerpres). — trainice. „Cine sînt aceia care
doresc să supravieţuiască —
scriu el — cu perspectiva de a
nerală şi totală, sub un strict trăi ca nişte animale".-
Potrivit relatărilor agenţiilor
(le presă, ţăranii din regiunile primului cimpanzeu, Goliat, puternică dată preşedintelui cină care se pune în faţa agenţi1 r
de coastă ale Ecuadorului au în O.A.S. pregăteşte un nou puci în Algeria care a avut loc săptămina tre Kennedy care anunţase hotărî- Agenţiei de Informaţii a S.U.A. şi
ceput să ocupe pămînturile a- cută, s-a încheiat cu un eşec
parţinînd marilor latifundiari şi rea sa de a plasa un astronaut anume — culegerea do informaţii . u
sprijinitori ai fostului preşedin total, racheta explodînd Ia 30
te Ibarra. Ţăranii din Quedevo, ALGER 13 Afger,~în plină zî, a fost asasi urma exploziilor acestor bombe secunde după declanşarea dis american pe o orbită înainte de caracter, de spionaj şi pregătii ea
Naranjal, Tenguel, precum şi nat Sfttlah Benasser, membru al se semnalează 14 răniţi dintre pozitivului de luare a startului.
din alte regiuni au alungat de Profitvnd de îngăduinţa auto senatului Franţei din partea care trei copii. sfîrşitul anului 1961“. | agenturii.
pe moşii pe marii latifundiari, rităţilor militare şi poliţiei fran Algeriei. Senatorul care se afla Agenţia France Presse arată
precum şi oficialităţile reacţio ceze ultracolonialiştii din „Or Intr-un taxi a fost împuşcat cu ? că hotărîrea amînării lansării Farsa „alegerilor“
nare ale fostului guvern. Prin ganizaţia armată secretă" focuri de arme automate’ de un rachetei a fost luată după ce
tre cei alungaţi se numără sus grup de „indivizi necunoscuţi“. PARIS 13 (Agerpres). —
ţinători ai fostului preşedinte (O.A.S.) se pregătesc făţiş pen Ziarul „L’Humanite“ anunţă
Velasco Ibarra, ca Menendez, tru un nou puci în Algeria. Du -A-
Gilbert, Ponce, precum şi Gon- că în noaptea de 11 spre 12 no s-au descoperit erori în siste
zalo Escudero, fost membru în pă cum anunţă corespondentul ORAN 13 (Agerpres). —
parlamentul lui Ibarra, care s-a din Oran al agenţiei Reuter, Ia După cum rezultă din relată iembrie, trei patrioţi algerieni mul de alimentare cu hidrogen LISABONA (3 (Agerpres). — presiune şi intimidare care i-au obligat
remarcat în timpul guvernării 12 noiembrie O.A.S. a difuzat rile corespondentului din Oran destinat să controleze poziţia Simulacrul dc alegeri parlamentare şi pe aceşti candidaţi să se retragă ia
acestuia prin sîngeroasele mă manifeste în care a informat că al agenţiei Reuter, bandiţii din au reuşit să fugă din închisoa capsulei în timpul zborului. care au avut loc la 12 noiembrie in că înainte de vot.
suri de opresiune luate în cola - conducătorul acestei organiza „Organizaţia armată secretă“ au rea franceză din oraşul Caten Portugalia şi in coloniile sale s-au
borare cu oamenii lui „United ţii, fostul general Salan, „a or făcut să explodeze în noaptea de (departamentul Calvados). Prin deşiaşurat iii condiţii de samavolni In ciuda acestor măsuri de intimida
11 spre 12 noiembrie in diferite tre ei se află Bulaem Halifa, Această avarie necesită demon re, primele rezultate oficiale anunţate
donat ca întreaga populaţie eu cie şi teroare. de guvern, luni seara, arătau că. in dis
ropeană din Algeria să fie înca oraşe algeriene 14 bombe. De pe unul din conducătorii Partidu tarea capsulei fixată de acum trictele unde se efectuase numărătoa
drată treptat în armata O.A.S.“. lui Comunist Algerian, fost re- La „alegeri“ nu au participat decit rea voturilor, procentajul de voturi pe
dactor-şef al ziarului „Alger pe racheta „Atlas“ şi o verifica- reprezentanţii partidului guvernamental care se poale lăuda că l-a obţinut gu
Cu două zile înainte de a- al lui Salazar. Opoziţia, care prezen vernul lui Salazar, este dc 08 la sută
Républicain“. I re completă a tuturor instala- deşi e vorba, natural, dc cifre exagera
tase un număr de 6G de candidaţi, a te în favoarea guvernului.
ceasta, Salan a încercat să di
constituit obiectul uncr măsuri de re
fuzeze ordinul său prin postul Dezbateri furtunoase
de televiziune Oran care a fost
capturat în acest scop de tero
Fruit Company“ împotriva ţă riştii din O.A.S. După cum a- în Adunarea Naţională franceză
nunţă corespondentul, „din
ranilor ecuadorieni.
In acelaşi timp, ţăranii din j cauza unor defecţiuni tehnice
discursul său n-a fost auzit“.
întreaga ţară cer noului guvern PARIS 13 (Agerpres). — niat că acum nimeni, în afara tumultoase care au avut loc în
?
Dzebaterile care au avut loc mănunchiului de ultracolonia- cursul după-amiezii de 12 no
să legifereze o reformă agrară PARIS 13 (Agerpres). —
democratică care le-a fost atît Teroriştii (lin bandele ultra- In Adunarea Naţională franceză lişti şi fascişti nu contestă fap iembrie in cadrul Adunării Na
de des refuzată de vechiul gu colonialiştilor continuă să să- pe marginea bugetului Ministe tul că rezolvarea problemei al-
vern reacţionar, aservit inte vîrşească crime sîngeroase pe rului pentru problemele Alge 1geriene nu poate fi obţinută ţionale franceze în legătură ca
reselor monopolurilor ame teritoriul Algeriei. După cum a- riei au fost furtunoase. decit prin acordarea indepen bugetul ministerului Justiţiei, a
ricane. -* nunţă France Presse, la 12 no denţei Algeriei.
Sprijinitorii din Adunarea fost prezentat un raport al co
iembrie în apropiere de oraşul Naţională ai ultracolonialiştilor După ce a aprobat cu majori misiei parlamentare în legătură
au folosit tribuna parlamentară tate de voturi creditele alocate
?K* ¦ cu situaţia deosebit de grea a
deţinuţilor algerieni din închi
D et!nu}ii a lg e rie n i continuă cu eroism pentru atacuri împotriva poli de guvern pentru Algeria şi Sa- sorile franceze.
greva foamei ticii guvernului în problema al hara, Adunarea Naţională a dez In cadrul declaraţiei sale, con
geriană, pentru a face o pro bătut bugetul militar al Fran ducătorul acestei comisii, depu
PARIS 13 (Agerpres). — Avocaţii lui Ben Bella şi ai pagandă deşănţată colonialis ţei pe anul 1962. Potrivit calcu tatul U. N. R„ Sammarcelli, a 'Aspect din cursul demonstraţiei împotriva proiectului de
Starea sănătăţii celor citeva celorlalţi miniştri algbrieni de mului şi pentru elogierea făţişă lelor unor economişti, cheltu scos in evidenţă condiţiile grele lege reacţionar al guvernului japonez, cu care prilej mii de ti
mii de algerieni a căror grevă ţinuţi în Franţa au adresat unui a activităţii criminale desfăşu ielile militare directe ale Fran de viaţă care le sînt impuse de neri din Tokio au protestat Împotriva acestei legi reacţionate.
a foamei, declarată în semn de număr de eminenţi oameni de rate de bandele aşa-zisei ţei (în afara alocărilor pentru ţinuţilor algerieni de către con
protest împofcriv-a tratamentului stat din lume telegrame prin „Organizaţii armate secrete“ nevoile militare camuflate în ducerea închisorilor. Vorbind S ITU A ŢIA D IN C O N G O
inuman la care sînt supuşi in care îi solicită să ia măsuri ur (0;A.S.). aşa-zisele articole „civile“) se despre situaţia deţinuţilor alge
închisorile franceze, a intrat in gente pentru a obţine „punerea vor cifra în anul viitor la aproa rieni din închisoarea Vincennes, Noi localităţi au fost smulse
a 13-a zi, inspiră cele mai se imediată în libertate a celor Deputatul comunist Robert pe 22 miliarde franci noi, ceea din apropierea Parisului, vorbi
rioase temeri. In închisoarea cinci miniştri algerieni deţinuţi Ballanger a dat o ripostă fer ce reprezintă 33 la sută din ca torul a subliniat că în această
din Tout (Meurthe-et-Moselle), in mod ilegal şi acordarea re mă colonialiştilor criticînd ve pitolul cheltuieli a] bugetului. închisoare existau la data cind
administraţia a transferat 20 hement politica guvernului în a fost vizitată de comisie 1.500
de deţinuţi aflaţi în stare gravă gimului politic tuturor deţinu problema algeriană. EI a subli- Luînd apoi cuvîntul, deputa de algerieni legaţi cu cătuşe
la infirmeria închisorii, iar în ţilor algerieni“. tul comunist Pl€re Villon a ară unul de altul. In ce priveşte
închisoarea din Rennes (Ille-et- tat că cheltuielile militare care condiţiile de dormit, Sammar
Vilaine) — 11 deţinuţi. celli a relevat că deţinuţii al
S-a înrăutăţit simţitor sănăta apasă atît de greu pe umerii gerieni sînt nevoiţi să doarmă de sub controlul
tea celor cinci membri ai Gu pe jos pe paie. Ca urmare a
vernului Provizoriu al Republi P e s te 3 2 .0 0 0 d e a lg e r ie n i poporului francez se datoresc acestei situaţii, a continuat vor
cii Algeria, capturaţi în mod războiului colonialist din Alge bitorul, foarte mulţi deţinuţi
perfid in 1956 de serviciul de s-au plîns că n-au închis ochii
spionaj francez şi care partici d e ţin u ţi în F ra n ţa ria care a intrat în al 8-lea an, de 2 zile. Pe lingă aceste con LONDRA 13 (Agerpres). — rialismului occidental. Se anun
pă la greva foamei împreună precum şi participării tot mai diţii inumane şi insuportabile Trupele armatei naţionale con ţă că Derek Kîches, ambasado
cu ceilalţi deţinuţi. După cum comisia a constatat că în tim goleze acţionind împreună cu rul Angliei în Congo, care se a-
relatează ziarele franceze de — interviul colonelului Aii Kafi — intense a Franţei la cursa înar pul vizitei sale mulţi deţinuţi detaşamentele tribului Baluba fiă în prezent la ElisabethviUe
luni, ritmul activităţii cardiace erau răniţi.
a lui Ben Bella, vicepreşedinte CAIRO 13 (Agerpres). — liştilor francezi împotriva alge mărilor atomice. Referindu-se au instaurat controlul asupra i-a propus lui Chombe să phee
al G.P.R.A., este foarte slab. Ziarul „Al-Ahram“ publică rienilor“. la îngăduinţa autorităţilor faţă In încheierea declaraţiei sale, oraşului Albertville, cel mai mare imediat la Leopoldville şi să în
Bel Bella, Ait Ahmed si Mo la 12 noiembrie interviul. acor de complotiştii fascişti, Villon Sammarcelli a menţionat că in centru din Katanga de nord-est. ceapă tratative cu guvernul cen
hammed Khider, miniştri alge dat de colonelul Aii Kafi, şeful In continuare,. Aii Kafi a de a amintit că din citeva sute de timpuli vizitării de către comisie Potrivit agenţiei Reuter, adm i tral al Congouluî.
rieni deţinuţi in închisoarea misiunii diplomatice la Cairo al clarat că recentele arestări ope ofiţeri care au participat la a Institutului medico-legal, şi nistraţia Chombe a fost alun După cit se pare scopul călă
Turquand, au declarat luni că guvernului provizoriu al Repu rate in rindul algerienilor de puciul antiguvernamental, nu a morgăi s-a constatat că în gată şi din importantul centru toriei urgente a lui Riches
ei vor înceta greva foamei, doar blicii Algeria, acordat unui co monstrează lipsa de dorinţă a mai .16 se află în detenţiune, luna octombrie au fost aduse la Manono. Oraşul Kongolo a fost Ia Elisabetliville este de a
după ce vor fi puşi în liber respondent . al acestui, ziar. „ şefului guvernului francez d e ' a ' m o rg ă'92 de cadavre ale deţi înconjurat de detaşamentele Ba- împiedica totala înfringere m i
tate şi cind regimul deţinuţilor „In prezent, în lagărele de duce „tratative constructive •cu supuşi de altfel unui adevărat nuţilor algerieni. Pe' trupurile Iuba.
politici va fi extins asupra tu litară a lui Chombe şi a
turor deţinuţilor algerieni. acestora se putea constata cau „Cliombe este ameninţat cu neutraliza totodată evrntua
guvernul provizoriu al -Republi regim de sanatoriu, în tim p!ce pierderea totală a controlului Iele acţiuni ale Consiliului de
za decesului: împuşcare, înjun-
concentrare şi închisorile din cii Algeria“. „Recentele măsuri ofiţerii cunoscuţi pentru concep asupra părţii de nord a Katan- Securitate al O.N.U. care se va
ghiere rc u >cuţitul, strangulare.
Franţa,' a declarat ei, se află represive ale autorităţilor fran ţiile lor republicane sînt înlă găi, subliniază ziarul „Obser întruni la 13 noiembrie pentru
peste 32.000 de algerieni. Prin ceze faţă de algerienii.care lo turaţi din armată, ver“ într-o ştire din Elisabeth- . discutarea problemei Congouluî.
tre ei se găsesc şi cei cinci mi cuiesc în Franţa; a subliniat el, ? ville.
niştri algerieni care la 2 noiem dovedesc că guvernul . francez In momentul de faţă, scrie în
tinde ca şi înainte, să continue PARIS 13 (Agerpres). — Din relatările ziarului reiese legătură cu aceasta „Observer”,
brie au declarat greva foamei vechea politică imperialistă faţă 'Agenţia France Presse rela- că Anglia încearcă să salveze pare puţin probabil ca Anglia să
în semn de protest împotriva regimul falit al lui Chombe şi se pronunţe în favoarea vreu
să-l menţină cu orice preţ la nei „extinderi a mandatului
măsurilor represive ale colonia 'de poporul algerian“. tează că în cadrul dezbaterilor putere pe acest lacheu al impe O.N.U., în Congo".
Redacţia ş i a d m in is tr a ţia z ia r u lu i: str . 6 M a r tie n r. 9 , T e le fo n : 168; 189; 7 5 . T a x a p lă tită în n u m e r a r c o n fo r tp a p r o b ă r ii D ir e c ţiu n ii G e n e r a l» P .T .Ţ .R . nr. 2 6 3 .3 2 0 d in 6 n o ie m b r ie 1949. — T ip a r u l: În tr e p r in d e r e a P o lig r a f ic i I M m “ _ I Ihi„