Page 49 - 1961-11

WP 2 DR UMUL SOCI AUS MULUl Nr. 2143

«aanaaaE&auia

Dumitru Boşneag nu m erită p e B iÎrta
funcţia de director !
Laiftim p Isia.r
Ierraii

In urmă cu 'doi ani, Dumitru multe ori ei nu au ezitat să-i aici. D. Boşneag, făcea ce făcea In raionul Haţeg funcţionea­
spună directorului că are un şi de asemenea oameni cin­
Boşneag a fost promovat în orizont îngust, că în loc să fie ză 83 cămine culturale. Marea
funcţia de director la întreprin­ un luptător dîrz în munca de zi stiţi se scăpa 1 majoritate a acestora sînt pre­
derea „Marmura“. Colectivul de cu zi, s-a îndepărtat mult de Sarcinile planului de produc­ gătite pentru iarnă, fiind apro­

lucrători de aici aştepta ca, ţie nu-1 interesau. Obişnuia să vizionate cu combustibil şi do­

odată cu venirea lui D. Boşneag oameni şi a pierdut simţul rea­ plece în „deplasare“, foarte des.
în funcţia de conducător al în­ lităţii, a devenit un arogant şi In perioada 15 iulie 1959 — 1 tate cu mobilierul necesar.
mai 1961 a avut peste 200 de zi­
treprinderii, lucrurile să meargă un îngîmfat. * le de „deplasare“. Numai în La căminele de centru din
bine, întreprinderea să-şi reali­ Boşorod, Berthelnt, Demsuş,
zeze planul la toţi indicii, să se Ce trebuia şi ce era necesar Bucureşti a folosit 58 de zile, iar Sarmisegetuza şi Lunca Cernii
întărească unitatea de acţiune a alte 95 de zile în diferite oraşe sînt programate pentru perioa­
să facă directorul Boşneag au­ ale ţării. La locurile de muncă da de iarnă diferite maniiestâr'
celor ce muncesc aici, iar noul zind aceste cuvinte şi sfaturi productive se deplasa cînd şi
să-şi facă loc în toate sectoarele tovărăşeşti ale comuniştilor ?
Trebuia să le asculte cu atenţie,
să şi le însuşească şi să tragă cînd, incidental şi fără un plan culturale de m asă: conferinţe,
de activitate. bine chibzuit. întoreîndu-se de
maximum de învăţăminte. Dar acolo fără să rezolve probleme­
La rindul său şl Dumitru Boş­ în loc să facă aşa ceva, el a con • le vitale ale procesului de p ro ­ seri de întrebări şi răspunsuri,
neag şi-a luat un angajament tinuat să le ignoreze. ducţie. Dimpotrivă, în multe ca­ întîlniri cu brigăzile ştiinţifice,
zuri, prin măsurile ce le lua, spectacole ale brigăzilor artis­
frumos, mobilizator, promiţător. Comuniştii au observat de a- producea greutăţi întreprinderii. tice de agitaţie si ale ailor for­
— O să muncim bine tovarăşi, semenea, că nici stilul de mun­ Cu de la sine putere, fără nici maţii de artişti amatori etc.
că a lui D. Boşneag nu cores­ o justificare, a demontat ga­
o să luptăm pentru creşterea punde celui caracteristic condu­ terele de la carierele Moneasa, In planurile de muncă ale că­
productivităţii muncii şi redu cătorului de tip nou. Şi in acest Ruşchiţa şi Bocşa, fapt care a minelor culturale din Livadia,
cerea preţului de cost, pentru sens ei i-au dat sfaturi preţioa­ influenţat negativ activitatea Pui, Baru Mare, Sîntămărie şi
introducerea tehn' '1 noi, pentru se. Directorul Boşneag însă, le-a altele, au fost incluse de ase­
nesocotit, a continuat să lucre­ întreprinderii. De altfel, în trea­ menea numeroase acţiuni meni­
plan, pentru cauza noastră co­ ze cu metodele sale „originale“ ga lui comportare a avut ace­
mună. spunea el, printre altele, de muncă şi, mai mult decît atît, eaşi influenţă asupra indicilor te să contribuie la întărirea
atunci cînd a fost instalat ca se simţea bine cuprins de „au­ de plan, ai căror prevederi nu
director. reola“ ce şi-a creat-o singur în economico-organizatorică a gos­
mijlocul întreprinderii pe care, s-au realizat pînă acum. La pre­
Cum au evoluat însă lucrurile după părerea lui, o conducea ţul de cost întreprinderea are o podăriilor agricole colective, la
şi ce rezultat a avut angajamen­ cum nimeni altul nu ar fi în pierdere de peste 600.000 lei, cu
tul directorului Boşneag ? Iată stare să o conducă. Văzindu-se introducerea tehnicii noi nu s-a ridicarea nivelului cultural al
o întrebare firească, pe care şi-o în funcţia de director, D. Boş­ ocupat aproape nimeni ş.a.m.d.
pune fiecare dintre noi. neag credea că totul e în mîna Cit priveşte preocuparea faţă de colectiviştilor. *¦
Iui, totul trebuie să meargă aşa oamenii muncii, faţă de nevoile
Citeva luni, se părea că lucru­ cum el crede şi cum el vrea. Nici acestora, D. Boşneag nici nu S. BARBU
rile merg bine : în întreprinde­ o propunere, nici un sfat, nici vroia să audă. Mai condamnabi­
re se crease o atmosferă de lu­ o sugestie din afară, pentru el lă este atitudinea lui faţă de corespondent
cru ; majoritatea oamenilor nu valora nimic. Lua măsuri de muncitorii direct productivi,
muncii de aici îşi vedeau de tre­ care voia şi cînd voia. Pentru elevi: cu înclinaţii artistice, în oraşul Deva s-a deschis, în
buri ; dorinţa muncitorilor, teh­ despre care avea o concepţie anii regimului democrat-popular, o şcoală elementară de muzică.
nicienilor şi inginerilor cinstiţi Ros de îngîmfare şi încăpăţî- retrogradă.
se afirma ca o forţă capabilă nare, D. Boşneag devenise la un Iată în clişeul de faţă un aspect din clasa de p ian : elevele Popa
moment dat, de neînţeles ; hotă­ Aceste fapte apasă pe umerii Felicia şi Nicu'.escu Tatiana executînd o bucată muzicală.
Echipele de teatru ale artiştilorsă realizeze planul la toţi indicii,rârile le lua în mod unipersonal:lui Boşneag. Acesta este profi­
în afara persoanei lui nu vedea lul lui moral-politic. Mîndru şi ¦m i
să îmbunătăţească calitatea pe nim eni: inginerul şef şi con­ sfidător coinsidera că el e totul
tabilul şef nu erau consideraţi în întreprindere şi că nimeni nu Activitatea formaţiilor artisti­ gospodăriilor agricole colective.
amatori — mai aproape de viaţă!produselor, să obţină economiidrept colaboratori apropiaţi, de In repertoriul echipelor sin­
sfaturile organizaţiei de partid are dreptul să se atingă de per­ D in p o ş ta c o n c u r s u lu i ce de amatori face parte inte­
la preţul de cost. Sprijin, din nu ţinea seama, iar de ale o r­ soana lui. Dar a greşit profund. grantă din munca cultural-edu- dicale, în special, un loc im­
cîte se vedea atunci, din partea Organizaţia de partid nu i-a portant îl ocupă piesele ce re­
conducerii, exista. ganizaţiilor de masă nici atît. cativă de masă, din munca de flectă aspecte din lupta parti­
mai putut tolera comportările dului pentru o viaţă mai bună,
Dar bunele intenţii şi atmos­ sale contrare moralei noastre educaţie socialistă. De aceea, pentru instaurarea orînduirii
noi. Intr-o adunare generală a noi, sau piese din repertoriul
fera de lucru, ce se întrezărea, -\ conţinutul repertoriilor lor con­ sovietic. La Hunedoara se pre­
au fost înlocuite treptat cu unele stituie o problemă de prim or­ zintă piesa „Oameni care tac“
fenomene curioase, supărătoare de Al. Voitin (I.C.S.H.) şi „Nlla“
chiar. Directorul Boşneag a din pentru orice activist pe (C.S.H.), la Cugir „ Şi pe stra­
„uitat“ de angajamentul luat, da noastră“ de H. Lovinescu, la
Socotindu-se atotputernic, un organizaţiei de bază comuniştii Muncitorii uzinei „Victoria“ munistului Simion Stănculea, frontul culturii. Simeria „Familia Kovacs“ etc.
O initifitioa flreţioaîăcu timpul a pierdut simţul răs­conducător unic, el făcea tot au analizat temeinic activitatea In general, textele brigăzilor
ceea ce îl tăia capul. Dar oare lui D. Boşneag, dezaprobînd-o din Călan lucrează cu entu­ cauperist la acest furnal, de a Dacă totuşi se mai pun
punderii faţă de sarcinile pla­ artistice de agitaţie, piesele de încă în scenă piese depăşite ca
nului de producţie, s-a retras despre ce conducător unic pu­ şi condamnînd-o cu hotărîre. Pe ziasm pentru îndeplinirea se ridica temperatura aeru­ teatru, cuprinse în repertorii, tematică, aceasta se datoreşte
intr-un colţişor al său (ca să nu cîntecele şi dansurile formaţii­ în primul rînd lipsei de orien­
spunem că s-a urcat în „turnul tea fi vorba aici ? întrebarea linie de partid el a fost sanc­ sarcinilor trasate de cel de-al lui cald introdus in furnal cu lor artistice de amatori răspund
de fildeş“ ) şi de acolo privea pe 111-lea Congres al P.M.R. încă 20 de grade Celsius. cerinţelor actuale, militează tare din partea directorilor de
deasupra întreprinderii. In loc pare cit se poate de clară dacă ţionat. Chemarea la întrecere socia­ Deşi la prima vedere acest pentru înfăptuirea sarcinilor cluburi sau cămine culturale,
să se apropie, a început să se care decurg din documentele lipsei de control şi îndrumare
îndepărteze de comuniştii din ţinem seama de faptul că lui îi Ţinînd seama de abaterile gra­ Congresului al IlI-lea al P.M.R. din partea secţiilor de învăţă-
jurul lui, n-a mai ţinut seama era complect străină noţiunea de ve pe care le-a săvîrşit D. Boş­ mînt şi cultură şi caselor raio­
de sugestiile ce i se făceau, s-a listă, lansată de către colec­ lucru nu spune prea mult, Majoritatea textelor brigăzilor nale de cultură. Mai sînt loca­
văzut atotputernic si, în cele conducere unică, de faptul că neag şi de faptul că el nu s-a iniţiativa este foarte valo­ artistice de agitaţie ale cămi­ lităţi unde s-au propus să fie
din urmă, intangibil. Din punct roasă. Ridicindu-se tempera­ nelor culturale din Geoagiu-sat, jucate piese ce nu răspund pro­
de vedere politic a rămas în această conducere nu exclude ridicat Ia nivelul sarcinilor ce tivul furnalului nr. 2 ţi răs­ Petreşti, Bălţa, Simeria Veche, blemelor locului de muncă. Aşa,
urmă, iar din punct de vedere punsurile celorlalte colective Baniţa, sau ale cluburilor din de pildă, în satul Ponor, s-a
Anipoasa, I.C.S. Hunedoara propus să se joace piesa „Po­
profesional, depăşit de sarcini, altele, au adus in faţa publicu­ veste cu şorţuîeţe schimbate“,
lui aspecte din viaţa oamenilor care tratează o problemă lega­
rupt de realitate, un practician muncii în lupta pentru îndepli­ tă de viaţa muncitorilor din in ­
îngust, cu influenţă negativă nirea sarcinilor politico-econo­ dustria textilă. La fabrica
asupra întregului proces de pro­ „Sebeşul“ unde piesa de mai
ducţie din întreorindere. Ii lip­ sus era foarte necesară, se joa­
că, în schimb, „Piatra din casă“ ,
sesc cunoştinţele marxist-leni- piesă inspirată din viaţa de la
niste, pentru că a refuzat să ţară din trecut. La fabrica de
frecventeze învăţămîntul de p a r­ conserve din Haţeg s-a pro­
tid, pentru că a ignorat sarcina pus piesa „Fata tatii cea
statutară, potrivit căreia fiecare frumoasă“ de Gh. Postelnicu,
membru de partid este obligat inspirată de asemenea din viaţa
să-şi ridice necontenit nivelul de la ţară, în loc să se caute
politic prin însuşirea temeinică o piesă care să trateze aspecte

Seară literarăa învăţăturii marxist-leniniste.

Comuniştii din organizaţia de
bază au observat aceste lipsuri
ale lui Boşneag şi l-au sfătuit
să-şi revizuiască atitudinea. Ei
au încercat să-l convingă ce în­
seamnă pentru un conducător
rămînerea în urma evenimente­

lor şi sarcinilor sale. De mai

Să pregătim şi ia executăm în bune condifîiea
cîtuşi de puţin colaborarea cu i-au fost încredinţate de partid,
cele două persoane din condu­ că a neîndreptăţit aşteptările
cerea întreprinderii —- inginerul comuniştilor şi ale celorlalţi oa­ oglindesc încă o dată hotărî- tura aerului cald introdus In
furnal cu încă 20 de grade
şef şi contabilul şef. Cit priveş­ meni ai muncii din întreprinde­ rea muncitorilor uzinei de a Celsius, se va economisi apro­
ridica în permanenţă nivelul ximativ 7 leg. cocs pe tona
te organizaţia de partid, aceste­ re, el nu mai merită să stea în şi calitatea producţiei. de fontă, ceea ce permite
. , Răspunzîn^^.Qtiepiării, , cp-, realizarea unei economii lu­
ia ii revine rolul de conducător fruntea unei unităţi socialiste lectivul de Jiţuţicitori de la nare de aproximativ 13.000

politic al tuturor domeniilor de Locul lui trebuie să 1 ocupe un

activitate. Dumitru Boşneag în- om corect, cu cunoştinţe politice
să n-a recunoscut acést ‘r o l ’a ! ' r Ş i ’proTesiôttalé coresnunzătoare,
'
organizaţiei de bază, şi. n-a ţinut un -tovarăş cu calităţi deosebite,
seama nici de intervenţiile şi care se bucură de stima şi încre­
propunerile comitetului orăşe­ derea muncitorilor. Modestia, furnalul nr. 1 au adăugat la lei.
criteriile întrecerii unul nou.
nesc de partid. cinstea, înaltele trăsături mora­ 10AN UDREA

La un moment dat, directorul le ale omului nou, devotamen­ Este vorba ds propunerea co- corespondent mice, specifice localităţilor res­

Boşneag a devenit un fel de „tă- tul şi hotărîrea fermă de a nu pective. Sînt puţine cazuri în
tuc“ bun cu cei care-i „cîntau precupeţi nici un efort în lu p ­
In strună", un şef sub a cărui ta pentru realizarea sarcinilor care unele colective de artişti

aripi ocrotitoare şi-au găsit de plan, munca plină de răbda­ amatori s-au orientat înspre

căldură mai multe persoane din re cu oamenii, strădania de a In cinstea celei de-a XVI-a literară închinată tinereţii. spectacole tip estradă, avînd la
rindul celor „foşti“, cu trecut promova pe toate căile noul în aniversări a F.M.T.D., orga­ bază texte sub nivelul cerinţe­
compromis, elemente dubioase. întreprindere şi alte asemenea nizaţia de bază U.T.M. din După ce au urmărit lectura lor impuse de asemenea genuri
Tinerii absolvenţi ai unor şcoli calităţi — iată ce trebuie să stea U.R.C.M. Hunedoara . a orga­ făcută de tov. Angela. Dinu de artă.
profesionale, tineri tehnicieni şi la baza activităţii unui conducă­ nizat zilele trecute o seară din broşura „Tineretul lumii 1
ingineri repartizaţi să lucreze la tor din zilele noastre. la mijlocul secolului X X “, O contribuţie de seamă la
întreprinderea „Marmura“, nu ''V-.«-'- de Carol Roman şi Mircea educaţia socialistă a oamenilor
I. SÎRBU Ramură, participanţii au as­ muncii o aduc şi formaţiile de
şi-au găsit însă Ioc de muncă GH. CALTNESnTf cultat în continuare pe to­ teatru ale amatorilor. In actua­
varăşele Victoria Bulucea, lul festival regional de teatru
Rozalia Adam şi Sabina „Aniversarea Republicii“, in care

Chitucea care au citit poe­ au fost antrenate peste 300 de

stropirile de iarnă în livezi ziile „Glasul lui Lenin“ şi formaţii, s-a remarcat îndeosebi din viaţa muncitorilor.
„La focul sfînt al tinereţii“ prezenţa tematicii contempora­ Faţă de astfel de greşeli în

In sectorul pomicol, mai mult te numai fructe de bună ca­ simple ca : mănuşi de zale, pe­ de frunze, ouăle de cotari, se de Eugen Jebeleanu“ „Parti­ ne în repertoriu. S-au pus In alegerea repertoriilor, conduce­
decît In oricare alt sector, pa­ litate şi in cantităţi mari. rii de sîrmă sau razuri. Ope­ recomandă aplicarea a două dul m-a învăţat“ şi „Eroii“ scenă la sate, piese ca rile unităţilor culturale trebuie
raziţii vegetali şi animali dij- raţiunea se face atunci cînd stropiri cu ulei horticol in con­ de Mihai Beniuc şi altele. „Neamurile“ de Teofil Bu-
muiesc anual cantităţi mari din In acţiunea de combaterea vremea este umedă şi cu multă centraţie de 5 la sută sau cu Seara literară s-a încheiat şecan şi alte lucrări care să ia poziţie fermă, îndrumînd
principalelor boli şi dăunători
colectivele de teatru spre ale­

producţia pomicolă. In anii fa­ animali ai pomilor fructiferi, un grijă pentru a nu se răni pomii. seiinon 40 la sută în concen­ intr-o atmosferă tinerească. contribuie la lămurirea colecti­ gerea celor mai adecvate piese,
vorabili atacului, spre exemplu, Tăierea ramurilor uscate se face
pierderile pot ajunge pină la rol hotăritor îl au lucrările ce cu fierăstrăul bine ascuţit, iar traţie de 0,75 la sută. N. DONOVICI viştilor asupra problemelor pri­ strîns legate de viaţă, în ton cu
70—80 la sută din recoltă. Prin­ se execută în timpul de la că­ rănile ce rezultă după tăierea Prima stropire se va face vitoare la dezvoltarea şi întări­ specificul fiecărei localităţi
cipalii paraziţi vegetali şi ani­ derea frunzelor şi pînă la um­ ramurilor, trebuie unse cu mas- corespondent rea economico-organizatorică a
mali care produc pagube mari tic sau ceară de altoit pentru imediat după căderea frunzelor, FRNEST USCAR
flarea mugurilor.
Liar cea de-a doua înainte de

umflarea mugurilor. Acest tra ­
in plantaţiile pomicole şi care In această perioadă, pomii a se împiedica putrezirea lem­ tament se execută la toţi pomii
se găsesc răspindiţi în toate fiind lipsiţi de frunziş, suportă nului prin infiltrarea apei de fructiferi. In plantaţiile de pier­
centrele pomicole din regiunea Succese ale cooperatorilor
sic este necesar să se execute
noastră sint : păduchele din San
o stropire cu zeamă bordeleză
José, gărgăriţa florilor de măr,
viermele merelor şi prunelor, S F A T U L IN G IN E R U L U I în concentraţie de 2 la sută Mureşul“ — Alba lulia 79 Muncitorul iS
pentru combaterea ciupercii
rapănul merelor şi perelor, pu­ AGRONOM
tregaiul fructelor ş.a. Combate­ care-produce deformarea frun­ Membrii cooperativei meşteşu­ de 128 la sută, 117 la sută şi, Călan
rea metodică a acestor paraziţi mai bine tratamentele fără să ploi. Ţinînd seama că în regiu­ zelor de piersic, boală frecventă găreşti „Mureşul“ din Alba Iu- respectiv 117 Ia sută
se impune ca o măsură abso­ se manifeste cazuri de intoxi­ nea noastră, omizile produc în şi foarte păgubitoare la aceas­ lia au încheiat luna octombrie Colectivul de salariaţi ai coo­
lut obligatorie deoarece de acest care sau arsuri a plantei, feno­ multe centre pomicole pagube tă specie. cu succese deosebite în muncă. S-au evidenţiat în mod 'deo­ perativei „Muncitorul“ din Că­
lucru depinde obţinerea unor men întilnit uneori în trata­ apreciabile, omizitul se impune Astfel, secţia croitorie nr. 1, sec­ sebit comuniştii Vasile Georges- lan, muncind conştiincios pen­
producţii mari de fructe şi de mentele din timpul vegetaţiei. de asemenea ca o lucrare im­ Tratamentele se fac pe timp ţia croitorie nr. 2 şi secţia cea­ cu, Sabin Negruţ, Ioan Istrate tru buna deservire a populaţiei
bună calitate. A combate me­ In plus, soluţiile sau emulsiile portantă. Prin curăţirea cuibu­ frumos pentru a permite svin- sornicărie, şi-au îndeplinit pla­ şi alţii. a obţinut în primele 10 luni ale.
todic înseamnă a executa o se­ de substanţe toxice acoperă rilor de omizi şi distrugerea lor, tarea soluţiei pînă în seara zi nul de producţie în proporţie acestui an frumoase succese. \
rie de măsuri cu caracter pre­ bine coroana desfrunzită a po­ se înlătură o principală sursă lei în care se face stropitul. Se AVARIA B O L D U R A
ventiv şi curativ în anumite milor, lucru ce se realizează de atac pentru primăvara vii­ recomandă folosirea aparatelor Colectivul cooperativei a ,
perioade de timp ţinînd cont de mai greu în timpul vegetaţiei. toare. O altă măsură obligato­ cu presiune mare, cu jet puter­ corespondentă reuşit să-şi depăşească plănui
biologia parazitului şi de feno- rie în plantaţii este apărarea nic şi care efectuează o pulve­ de desfacere în perioada amin­
logia plantelor gazdă. Staţia In cadrul complexului de lu­ trunchiurilor pomilor fructiferi rizare fină. tită cu 6 Ia sută. Angajamen­
din Geoagiu pentru avertizarea crări de protecţia livezilor din tineri contra rozătoarelor, cu tul luat in întrecerea socialis­
combaterii bolilor şi dăunăto­ această perioadă se includ o coceni, stuf, tulpini de floarea- Stropirile se fac în general tă de a realiza pînă la sfirşitul
rilor plantelor stabileşte pe serie de măsuri mecanice şi chi­ soarëiui etc. la temperatura de peste zero anului economii la cheltuielile
bază de observaţii în cîmp şi mice. grade pentru a se evita ingbe de circulaţie în valoare de
laborator aceste momente op­ Toate acestea sînt lucrări ţarea zemurilor de pomi. La 50.000 lei, a fost de asemenea
time de combatere. MĂSURI MECANICE. Din gru­ pregătitoare stropirilor de iarnă. stropirile cu emulsii de uleiuri depăşit. Reducînd cu 33 !a sută
pa acestor măsuri fac parte : minerale horticole se pot aplica cheltuielile de circulaţie s-au
stropiri pînă ia temperatura de realizat pină la sfirşitul lunii
6 grade ceisius.
In anui acesta a luat fiinţă curăţirea trunchiurilor, omizitul Ele se execută cu un minim de Stropitul pomilor începe din
în cadrul regiunii noastre două şi apărarea trunchiului. cheltuieli şi au rolul de a mări partea cea mai înaltă şi se con­ octombrie economii în valoare

mari centre de combatere. Ele Curăţirea trunchiului are ro­ eficacitatea stropirilor. de 70.000 lei.

tinuă spre baza coroanei. Se Pentru rezultate deosebite
au sarcina de a deservi plan­ lul de a înlătura muşchii, li- Măsurile chimice sînt hotărî- urmăreşte ca soluţia să fie uni­
taţiile pomicole din comunele chienii şi scoarţa groasă de pe toare în combaterea majorită­ form repartizată pe toate su s-au remarcat colectivul maga­

Balşa, Geoagiu, Geoagiu Băi şi tuipinele şi ramurile pomilor, ţii bolilor şi dăunătorilor ani­ prafeţele. zinului special (responsabil tov.

Romos, din raionul Orăştie, Bé ­ care ar da posibilitatea de ier- mali. In aplicarea acestor mă­ 'Aplicînd la timp şi în bune Reveneală Nicolae), care a pri­

nie şi Stremţ din raionul Alba. r.are a numeroase insecte şi suri este necesar să se ţină condiţii aceste recomandări, vom mit steagul de fruntaş pe coo­

In aceste centre s-a executat spori de ciuperci. Cu această cont de paraziţii pe care dorim asigura sănătatea pomilor şi ob­ perativă, a magazinului alimen­

o combatere raţională a bolilor ocazie se vor tăia din coroana să-i combatem. tar nr. 1 yşi a magazinului uni­

ţinerea unor producţii sporite Zilele trecute la G.A.C. Sin tandrei a început recoltatul sfe­ versal. Dintre unităţile sătesti
şi dăunătorilor obţinindu-se re­ pomilor toate 1‘amurile uscate Pentru combaterea dăunători­ de fructe.
clei furajere. Fină in prezent s-a recoltat sfecla de pe 20 ha., s-a remarcat cea din Sîntămă-

zultate mulţumitoare. Din plan­ sau puternic atacate de boli lor animali, cum sînt păduche­ Ing. GHEORGHE LEFTER din care au şi fost însilozate 20 de tone. ria .de Piatră.
taţiile existente in jurul loca­ sau insecte. Curăţirea trunchiu­ le de San José, păduchele ţestos
Staţiunea experimentală IN FOTO: Un grup de colectivişti pregătind sfecla pen­ IOS1F CRAŞCA

lităţilor amintite au fost livra- rilor se face cu instrumente al prunului, ouăle păduchilor horticolă Geoagiu tru însilozare. corespondent