Page 50 - 1961-11

Nr. 2143
Crttixcsaccttme
Mereu în mijlocii,
alegătorilor
Mulţi dintre cetăţenii oraşu­
lui Deva îl cunosc pe deputatul
Paul Dubovski. Mereu în mijlo­
cul cetăţenilor, el ii îndeamnă
să participe la diferite acţiuni
eu caracter obştesc. Răspun-
zînd la îndemnul deputatului,
cetăţenii din circumscripţia nr.
'32 din Deva au realizat lucruri
deosebit de frumoase.
Dacă treci pe strada Mihail
Eminescu rămii plăcut impre­
sionat. Cetăţenii au amenajat pe
marginea străzii zone verzi, au
plantat flori şi pomi, lucru care
dă un aspect plăcut, o notă de
bună gospodărire.
Atunci cînd locuitorii din cir • Tovarăşii de la sfat au fost de
cumscripţie au de rezolvat o
problemă, se consultă cu deputa­
tul lor, încredinţaţi fiind că
împreună vor găsi o rezolvare fa­
vorabilă. Asta s-a întîmplat nu de
mult cu cetăţenii de pe strada
Crişan. Strada devenise aproa­
pe impracticabilă. Deputatul
Paul Dubovski a stat de vorbă
cu alegătorii şi împreună au
luat hotărîrea ca să rezolve
această problemă prin muncă
patriotică. Oamenii au răspuns
prin fapte. Zeci de cetăţeni au
participat două zile prin muncă
patriotică la amenajarea străzii.
Asemenea exemple se mai pot
rda încă. Dar deputatul Paul
Dubovski este interesat şi de u-
nele probleme din afara circum­
scripţiei de care răspunde. Nu
odată în sesiunile sfatului popu­
Comitet de sprijin activ
Comitetul de sprijin de pe
lingă spitalul unificat Petroşani
desfăşoară o activitate bogată.
Membrele comitetului, printre
care Elisabeta Lenardo, Maria
Vinga, Elena Haidu, Elena Du-
mitrescu, Domnica Pop şi altele
se ocupă de păstrarea curăţe­
niei, înfrumuseţarea saloanelor,
pregătirea şi servirea mesei, a-
Ieăn Haţegan II lucrează la secţia ştanţă a fabricii ele în­
călţăminte „Ardeleana“ din Alba lulia. In luna octombrie a.c.
şi-a depăşit planul de producţie cu 5,5 la sută şi a îmbună­
tăţit calitatea cu 3 la sută.
Cotitribu(ia geografilor
la transformarea naturii
Noul Program al P.C.U.S. pre­
vede un plan vast de lucrări de
construcţie in vederea irigării
şi alimentării cu apă a milioane
de hectare de pămînturi noi, de
extindere a lucrărilor de plan­
tări forestiere de protecţie, de
construcţie a unor bazine de
apă, de alimentare cu apă a pă­
şunilor, de intensificare a luptei
împotriva eroziunii solului. La
îndeplinirea acestui grandios
plan de transformare a naturii
aduc o preţioasă contribuţie
geografii sovietici.
Intre problemele de care se
ocupă acum oamenii de ştiinţă
— geografi a declarat unui co­
respondent al ziarului „Trud“
academicianul I. P. Gherasimov,
directorul Institutului de geo­
grafie al Academiei de ştiinţe a
U.R.S.S., — foarte importantă
este problema combaterii înnă­
moliră Mării Caspice.
Nivelul inconstant al Mării
Caspice, din cauza evaporării
apei, exercită o influenţă ne­
gativă asupra activităţii portu­
rilor, exploatărilor petrolifere şi in special pe seama gheţarilor,
gospodăriilor piscicole. Se pune
problema reglării artificiale a
nivelului Caspicii. Evaporarea
apei poate fi redusă cu ajuto­
rul unor instalaţii, hidrotehnice
relativ simple. Pentru aceasta
— a arătat Gherasimov — este
necesar ca golfurile Kara-Bogaz-
Gol, Komsomoleţ şi Koceak să fie
lar orăşenesc a ridicat unele
probleme deosebit de importante
necesare a fi rezolvate. Şi multe
din ele au fost rezolvate.
La întîlnirea sa cu alegătorii,
s-a propus să se deschidă pe
strada Eminescu un magazin de
vînzare a cărnii, un chioşc de
pîine şi un magazin alimentar.
Discutînd cu oamenii, a ajuns
la concluzia că smt condiţii
pentru deschiderea acestor uni­
tăţi. Astfel, a propus sfatului
popular orăşenesc să mute bu­
fetul de pe strada Eminescu în
locul magazinului alimentar de
pe strada Spitalului, iar aici să
se deschidă unităţile amintite.
acord cu propunerea făcută
Păcat însă că nici pînă în pre­
zent nu s-au luat măsurile ne­
cesare.
— Cetăţenii au multă încrede­
re în deputaţi — spunea tov.
Dubovski, dar atunci cind nu le
rezolvăm unele probleme ei nu
mai vin la noi cu toată încrede­
rea. De aceea sfatul popular să
privească cu toată răspunderea
rezolvarea propunerilor făcute
de alegători şi deputaţi.
Mereu în mijlocul alegători­
lor, străduindu-se să rezolve
toate propunerile privind înfru­
museţarea străzii, cartierului,
oraşului, deputatul Paul Du­
bovski este apreciat de cetăţeni.
V. ALBU
sigurarea liniştii în saloane şi
pe coridoare etc. La spitalul de
copii aceste harnice femei au
confecţionat 103 cămăşuţe şi
1000 scutece. Membrele comite­
tului de sprijin au efectuat în
acest an peste 1000 ore muncă
patriotică.
MARIA D. IORDACHE
corespondentă spre orizontul VII, aceeaşi
separate de mare prin nişte
diguri, ceea ce va permite să
se obţină în plus 30-35 leme. de
apă anual. Un alt aspect al
problemei constă în a abate
spre Caspica apele unor fluvii
nordice. Această sarcină este în
curs de rezolvare. In curlnd pe
Peciora, Vicegda şi Kama se vor
construi trei baraje şi lacuri de
acumulare. In albia Kamei. se
vor vărsa anual 40 miliarde me­
tri cubi de apă proveniţi din Pe­
ciora şi Vicegda. Puternicul to­
rent de apă va ajunge în zona
secetoasă a regiunii Uralului şi
în semipustiul depresiunii pe-
ricaspice, irigînd şi alimentind
cu apă aceste pămînturi.
O altă problemă importantă
este irigarea şi alimentarea cu
apă a pămînturilor Asiei Cen­
trale, unde în prezent suprafaţa
pămînturilor irigate reprezintă
mai puţin de 2 la sută din to­
talul terenurilor agricole.
Toate rîurile din Asia Cen­
trală curg din munţi şi ele îşi
completează rezervele de apă
a zăpezilor veşnice şi. a ploilor.
Ele insă se secătuiesc alimentind
Marea Arai. O mare parte a
apei acestor riuri se evaporă şi
se înapoiază in atmosferă. De
aceea, acad. Gherasimov este
de părere că aici are mari pers­
pective sporirea pe cale artifi­
cială a precipitaţiilor atmosfe­
PTtCO»CTO7n»V-.rtKiWusJUiti
C o vi u n i s t a
Elena Pasca lu­
crează la fabri­
ca de blănuri.
„Vidra“ din O-
râştie. Ea depă­
şeşte zilnic pla­
nul cu 5—10 la
sută şi dă lu­
cru de bună ca­
litate.
Lumina „zilei“ a
pătruns in mină
? vW ‘*
După vreo douăzeci de
paşi de la intrarea In mina
din Ghelar spre orizontul
Lucaci, lumina zilei este
înlocuită cu lumina lămpi­
lor de carbid. Dar nu mergi
mai mult de un minut şi
în faţă zăreşti din nou lu­
mina zilei. Ce-i care n-au
mai fost demult pe aici se
întreabă nedumeriţi:
— Ce să fie asta? Al­
tădată nu lăzbâtea nici-o
rază din lumina soarelui.
Să se fi săpat vreun puţ
spre ziuă ?
Auzind asemenea între­
bări, minerii răspund pe
dată, mîndri de ei, de mina
lor.
— Nici vorbă de lumina
zilei. La noi in mină, la
majoritatea rămpilor puţu­
lui s-a introdus iluminatul
cu neon...
Intr-adevăr, apropiindu-
te de rampa orizontului
Luco.ci, observi cu mirare
şi bucurie două lămpi mari
pentru iluminat fluorescent
care răspindesc in jur o
lumină plăcută, ca la su­
prafaţă. Apoi. coborind
lumină de zi. familiară, o
întilneşti şi la rampele
orizonturilor II. III, IV,
VI...
E mai bine de o lună de
cind la aceste rampe s-a
instalat iluminatul fluo­
rescent. Sau cum bine
spun cei de la Ghelar:
,.In mină a pătruns lumi­
na zilei“.
>'•N. /'V''N /
ACŢIUNI de
In scopul refacerii fondului
forestier, comitetul orăşenesc
U.T.M. Haţeg a mobilizat un
mare număr de tineri la plan­
tarea puieţilor. Numai duminică,
5 noiembrie, peste 200 de ute
mişti au plantat în pădurea de
la Balomir 3.000 pieţi.
rice în regiunile muntoase şi re­ cale artificială a suprafeţei în­
glarea vitezei de topire a ghe­
ţarilor, crearea unor mari ba­
zine de apă în văile munţilor
in vederea dirijării debitului de şi chimice.
apă al rîurilor. La Institutul de
geografie al Academiei de ştiin­
ţe a U.R.S.S. se şi elaborează
un proiect în acest sens. Ca ur­
mare, apele Amu-Dariei şi Sîr-
Dariei vor fi integral folosite
pentru irigare.
Se ştie că în centrul depre­
siunii vest-siberiene, care ocu­
pă un vast teritoriu, se înregis­ spaţiul oceanic acoperit de ele
trează un înalt nivel de umi­
ditate. Oamenii de ştiinţă sovie­ tare. Dacă cu ajutorul mijloace­
tici, a arătat acad. Gherasimov.
elaborează un proiect de abatere
a cursului unor riuri siberiene
în regiunile secetoase din Sibe­
ria apuseană şi Kazahstan. Se
studiază, printre altele, posibi­ acest înveliş nu se va mai re­
litatea de a abate apele flu ­
viilor Obi şi Enisei în Asia Cen­
trală. S-a calculat că aceste
două fluvii siberiene pot să dea
anual pînă la 300 miliarde me­
tri cubi de apă. Totodată, asa­
narea depresiunii vest-siberiene
ar crea premize favorabile pen­
tru dezvoltarea pe scară largă
a silviculturii în această re­
giune.
O problemă, de asemenea, im­
portantă este dirijarea învelişu­ derabilă a Eurasiei şi a Ame­
lui de zăpadă, intrucit rezerva
totală de umiditate care se acu­
mulează in zăpezi reprezintă
DRUMUL SOCIALISMULUI
WMM
’eşti de la corespondenţii
din_I d i u c
Cu forfe proprii
Secţia de transport auto de
ia I. M. Teliuc este dotată cu
autocamioane basculante „Ta-
tra“. Burdufurile care ţin valvo-
lina pentru ungerea diferenţia­
lului şi burdufurile de protec­
ţie a barelor de torsiune şi pe­
dala ambreajului sînt confec­
ţionate din cauciuc. Aceste bur­
dufuri se procură greu şi fără
ele autocamioanele nu pot să
funcţioneze. împreună cu meca­
nicii auto Ioachim Mihăilescu
şi loan Stănescu, am studiat po­
sibilitatea confecţionării acestor
burdufuri în atelierul nostru.
După multe încercări ara reu­
şit, confecţionînd modelul din
Inovaţii şi inovatori
Munca de inovaţii şi raţiona­
lizări din cadrul întreprinderii
noastre a înregistrat în acest an
progrese frumoase. De la înce­
putul anului şi pînă acum au
fost înregistrate 68 de inovaţii
şi raţionalizări. Din acestea, au
fost aplicate în procesul de pro­
ducţie 49. Aceste inovaţii aduc
întreprinderii economii anuale
post-calculate de 778.164 lei.
Inovatorul Toader Laurenţiu
a realizat inovaţia: „Alimentarea
cu rambleu a orizontului 180“,
care aduce economii anuale
De ce nu putem noi re aliz a
planul de transport
Secţia de transport C. F. U. de transport numai la ancherită.
la I. M. Teliuc are sarcina de 3
transporta în această lună, pen­
tru uzina „Victoria“ Căi an, can­
tităţi sporite de limonită şi an-
cherită prăjită.
In primele 10 zile din această
lună, ne-am realizat planul de
îm p ă d u r ir e
Printre cei care au muncit cu
mai multă tragere de inimă la
plantarea puieţilor se numără
utemiştii de la întreprinderea
„Vasile Roaită“ şi de la coope­
rativa meşteşugărească „Rete­
zatul“.
aproximativ jumătate din preci­
pitaţiile atmosferice care cad
în decursul unui an. In afară
de mijloacele cunoscute, foarte
simple, de reglare a învelişului
de zăpadă — parazăpezi, fişii
forestiere şi de tufişuri, perdele datoare să ia de urgenţă măsuri
pe ogoare —, Gherasimov men­
ţionează şi altele mai compli­
cate : accelerarea topirii zăpezi­ am rămas datori furnaliştilor
lor cu ajutorul obscurizării pe
velişului de zăpadă, modificarea
structurii şi a altor proprietăţi
ale zăpezii prin metode fizice
'Acad. Gherasimov s-a referit,
de asemenea, şi la lichidarea pe
cale artificială a gheţarilor ma­
ritimi şi continentali in Arctica. DUPĂ MUNCĂ
Cercetările geografice din ulti­
mii ani permit să se afirme că
gheţurile veşnice din Oceanul
îngheţat de Nord există astăzi
in special datorită faptului că
are o mare capacitate de reflec­
lor tehnice moderne se va reuşi
să se topească învelişul de ghea­
ţă al Oceanului îngheţat de
Nord. după toate probabilităţile
face. Această transformare ra­
dicală a Arcticei ar atrage după
sine importante consecinţe geo
grafice: încălzirea Extremului
nord, eliberarea de gheţuri a
căilor maritime etc. S-ar pro-
duce totodată modificări in sta­
rea timpului pe o parte coiisi-
rica Centrale.
Pe urmele materialelor
publicate
Lucrurile s»au
îmSreptat
In nr. 2097 al ziarului „Dru­
mul socialismului“, s-a publicat
sub semnătura unui muncitor o
netă in care se critica proce­
deul „original“ folosit de cine­
matograful „V. Roaită“ din
Orăştie.
întreprinderea cinematografi­
că regională Deva, a luat mă­
suri pentru curmarea lipsurilor
semnalate, sancţionînd respon­
sabilul cinematografului vizat.
In prezent lucrurile s-au re­
glementat, biletele vinzindu-se
numai la spectacolele aflate pe
afiş in ziua respectivă.
ghips, să le turnăm. Acum aces
te burdufuri le confecţionăm noi
şi ne costă şi mai ieftin. Un
burduf turnat de noi nu costă
decit 25 la sută din preţul cu
care-1 cumpăram din comerţ.
Obţinînd acest succes, acum
turnăm diferite garnituri şi
bucşe din cauciuc pentru pompe
centrale, cilindri receptori şi
arcuri.
Acum avem în studiu cons
truirea unui triped pentru por­
nirea automată, pe timp de iar­
nă, a autocamioanelor bascu­
lante „Tatra“.
IOAN TOADER
maistru mecanic
post-calculate de 139.302 lei. To­
varăşul Viorel Bara a realizat
inovaţia: „Sistem îmbunătăţit
al dispozitivului de extragere a
prăjiriilor înţepenite“, iar tov.
Gherman Filimon inovaţia:
„Manete de conducere a lamei
Buldozerului din cabina de lu ­
cru“.
Datorită rezultatelor bune ob­
ţinute în domeniul inovaţiilor şi
raţionalizărilor, I. M. Teliuc
ocupă locul IT pe regiune.
N1COLAE LtreACl
contabil,,,
La limonită, de Ia sectorul HI,
avem un minus de 700 tone.
Această rămînere în urmă se
datoreşte sectorului III al cărui
colectiv nu-şi realizează în mod
ritmic sarcinile de plan, şi ră-
mîne mereu în urmă. De aseme­
nea, şi în ce priveşte sectorul I
de la mina centrală avem un
minus la transport faţă de plan
de 400 tone limonită. Această
situaţie se datoreşte faptului că
brigăzile de mineri din cadrul
acestui sector nu aleg limbnita
din siderită şi trimit la staţia de
sortare întreaga producţie, drept
siderită. Vinovaţi sînt şi tova­
răşii de la controlul tehnic cali­
tativ care nu obligă brigăzile
din acest sector să aleagă limo
nita din siderită, să-şi facă pla­
nul şi la acest sortiment.
Organizaţiile de partid şi con­
ducerile acestor sectoare sînt
pentru a lichida grabnic minusul
de 1.100 tone limonită cu care
din Câlan, minus care a făcut
ca secţia noastră să nu-şi poată
realiza sarcinile de transport
zilnice.
LEOPOLD CAROL
mecanic
-O -
Şl R Ă S P L A T Ă
Zilele trecute, în gospodăria agricolă
colectivă din Şoimuş s-a început îm­
părţirea avansului de porumb. Recolta
fiind bună, colectiviştilor Ie-a revenit
la ziua-muncă, numai ca avans, cîte
trei kg. porumb boabe Şi, cum era
firesc, cei care au muncit cu tragere
de inimă în colectivă au fost răplă-
tiţi aşa cum se cuvine. Colectivistul
Toma Stoia, spre exemplu, a primii
drept avans pentru cele 274 zile-muneă
S31 kg. porumb, Nicolae Henliu 810 kg..
Rozalia Lucaci 336 kg., Aurelia Mun-
teanu 547 kg. etc.
A. CERCEA
corespondentă
Venituri mari
In afara celor 10 lei, 2,5 kg. griu, 2
kg. cartofi etc. primite la ziua-muncă.
membrilor gospodăriei colective din sa­
tul Strei-Călan li s-a repartizat zilele
trecute şi avansul de 40 la sută la po­
rumb.
Pentru fiecare zi-muncă prestată in
gospodărie, ei au primit, drept avans,
cite 5 kg. porumb. Cantităţi mari de
porumb au primit, mai ales, colecti­
viştii loan Neagoe, Dumitru Nelega şi
Ludovica l'drea care au efectuat cele
mai multe zile-muncă în gospodă­
rii colectivă.
IOAN UDREA
corespondent
on? a
NOTE & É Â l f } j f ‘5 E E
----------------—*¦*...........................................................................
txdupa data tu lanţ.
întreprinderea regională de chifor Naşa şi alţii urmează
electricitate Deva, are o echi­ şi cursurile serale ale şcolii
pă care lucrează la Orăştie. medii din localitate. Este ne­
Această echipă a fost dată
uitării. Din acest motiv mem­ cesar ca tovarăşii din con­
brilor echipei, între care sînt
mulţi tineri, nu le sînt crea­ ducerea I.R.E.H. să ia toate
te condiţii optime de cazare.
Şi aceasta este cu atît mai măsurile pentru a asigura
rău cu cit tineri ca Toma Re-
breanu, Dumitru Stanca, Ni- acestor tineri condiţii optime
de cazare.
T. LĂZARESCU
corespondent
„ ...r()â ier o ifit u n lich io r u
In seara zilei de 9 octom­ nu de mult timp a fost re­
brie a.c., un gnip de tineri novat. Acum este spaţios,
au ieşit de la cinematograf. luminat fluorescent şi este
— Nelule, vrei să servim dotat cu un mobilier frumos.
cîte o prăjitură ? Dar consumatorii nu se prea
— Desigur. îmi face chiar inghesuiesc. De ce? Fiindcă,
plăcere să merg acum in lo­ cofetăria este slab aprovizio­
calul cofetăriei renovat de nată cu sortimentul cel mai
curînd şi să servesc o sava­ 'căutat intr-un asemenea lo­
rină. cal : prăjiturile.
Au plecat spre cofetărie. In O lipsă a slabei aprovizio­
cofetărie îi aştepta însă sur­ nări a acestei cofetării o are s
priza. responsabila Cornelia Bîrna \
— Vreţi să ne serviţi cu o care se mulţumeşte să dea
prăjitură ? răspunsul: „Nu avem“. Este
— Nu avem prăjituri. Vă de datoria conducerii coope­
putem servi însă un lichior. rativei „Brădeana“ să ia mă­
După preferinţă, de vişină, surile necesare pentru a sa­
cacao... tisface cerinţele consumato­
rilor din Brad.
— Nu, mulţumim. Am fi
vrut să servim o prăjitură.
Localul cofetăriei de la Brad S. CERBU
@u 2 k m . p ..t o m !
Viteza, aceasta „fenomena­ favorabil curselor lungi, cu
lă“ aparţine zilelor noastre. viteze m ari; autobuz nou,
A fost realizată joi 9 noiem­ n o u ţ; un şofer care îşi pier­
brie a.c., orele 18—18,30, în duse cheile, sculele, pînă ş i-
oraşul Deva. pe porţiunea manivela. Alte amănunte:
AUtogară—Stop. Mijlocul de autobuzul n-a pornit decit
transport cu care s-a rea­ foarte greu din staţie, pen­
lizat performanţa: un auto­ tru ca la stop să se oprească
buz TV aparţinind auto­ din nou.
bazei I.R.T.A. — Deva, care O întrebare : pînă cînd ase­
plecase în cursă spre Sime- menea abateri la I.R.T.A.-
ria. Condiţii: timp frumos, Deva ?
“s/vv O/'"*'
16 NOIEMBRIE 1061
Programul 1 : 6,30 Emisiunea pen Transmisiunea din Studioul de con­
tru sa te; 8,00 Din presa de astăzi certe a concertului orchestrei simfo­
9,00 Vreau să ştiu; 9,30 Melodii popu nice a Radioteleviziunii; 22,00 Muzică
lare romîneşti; 10,35 Muzică din ope populară romînească; 22,50 Muzică
retc; 11,35 „Sîntcm a ţării primă de dans.
vară, montaj de cîntece şi versuri
13,05 Muzică populară romînească şi Programul II : 12,15 Melodii popu­
a minorităţilor naţionale; 15,10 Mu lare romîneşti; 14,03 Muzică uşoară;
zică uşoară dc compozitori din ţări 15,32 Muzică populară sovietică ; 16,50
socialiste; 16,15 Vorbeşte M oscova!; (Boncert popular; 18,45 Să învăţăm
17,30 Jurnal dc întrecere; 18,20 Din limba rusă cîntînd: „Marşul brigă­
activitatea sfaturilor populare; 19,45 zilor muncii comuniste“, dc Katz (par
tea a Il-a) ; 19,40 Muzică dc dans
20,20 Noapte bună, copii: „Musafirii
nepoftiţi“, de Mira Jaworczakova
21,00 Actualitatea Radio; 21,45 Pă
rinţi şi copii; 23,15 Simfonia a IlI-a
in Ia minor de Rahmaninov.
16 NOIEMBRIE 1901 Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00 ;
DEVA: El HaKim; HUNE­ 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
DOARA : O zi zgomotoasă; PE­ 19,00; 22,30; 23,52 (programul I ) ;
TROŞANI : Patru in potop; Ca­ 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 23,00
valerii teu to n i; SEBEŞ : Cielito (programul II).
Lindo ; ALBA IULIA : Raidul W \ A A A / W W W W W W W W >
vărgat; Săritură in zori; S I-¦
MERIA : Libelula ; HAŢEG : LENJERIE \
Dragostea te aşteaptă; ORĂŞ­
TIE : Primul raid spre stele; BĂRBĂTEASCĂ
LONEA : Poveste nordică ; TE-
IUŞ : Volga, Volga ; BRAD :
Drumul spre înalta societate; Şi
ZLATNA : Frumoasa aventură ;
APOLDUL DE SUS: Să preţuim IE FEME
iubirea.
] găsiţi la magazii
0.01. industrial
M L E T tN M m m o m k
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă, cu cerul noros. DEVA,
Vor cădea ploi slabe. Temperatura SiMERSA
staţionară, va fi cuprinsă, ziua între
11 şi 16 grade, iar noaptea între 7
şi 11 grade. Vint potrivit dm secto­ CUGS
rul sud-vest şi vest.
!întreprinderea de explorări
„Lupeniu
cu sediu! în LUPENI strada Avram lancu nr, 1
ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
- STRUNGARI IN FIER
cu salariul între limitele 3,30 - 5,35 lei ura
- ŞOFERI O, T. O. S.
cu salariul 3,45 iei ora
Solicitanţii se vor prezenta de urgenţă cu
actele de calificare la sediul întreprinderii,
serviciul organizarea muncii.