Page 51 - 1961-11
P. 51
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2143
ggg
Şedinţa AdunăriiL
ÜLT1U5LB ŞT IR I ULTIMELE S T IR i ULTIMELE ŞTIRI Di.. STIRI ULTIMELE STIRÎ
Generale a O. N. U.
NEW YORK 14. — De la tri In şedinţa plenară de luni
mişii speciali Agerpres : după-amiază au luat cuvîntul
Cea de-a 16-a sesiune a Adu reprezentanţii Birmanieî, Gre
nării Generale a O.N.U. discută ciei şi R.P. Romîne.
în continuare problema propusă Luînd cuvîntul, reprezentantul
G!asul oamenilor de ştiinţă din întreaga lume Vizita lui IV. S. Hruşciov de Uniunea Sovietică — şi anu R.P. Romine, Silviu Brucan, a
me, felul în care este înfăp declarat, printre altele, că de
tuită declaraţia cu privire la legaţia romînă împărtăşeşte pă
în Uzbekistan acordarea independenţei ţărilor
să răsune puternic în sprijinul şi popoarelor coloniale, adop rerea că anul 1962 trebuie să
dezarmării generale şi totale — Convorbire la colhozul „PolitotdeT — tată la cea de-a 15-a sesiune a devină anul acordării Indepen
Adunării Generale a O.N.U. Dis denţei tuturor popoarelor care ¦
TAŞKENT 14 (Agerpres). — colhozului „Politotdel“, Erou al cutarea acestei probleme a în trăiesc încă sub jugul colonial.
Noi considerăm că măsurile
Muncii Socialiste, relatînd des ceput la 6 noiembrie. Au fost propuse de U.R.S.S. sînt menite
TASS tran sm ite:
— DECLAR AŢIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ SOVIETICI — Nikita Hruşciov, prim-secretar pre dezvoltarea gospodăriei, a prezentate delegaţilor spre exa să servească tocmai atingerii
făcut cunoscut că anul acesta minare trei proiecte de rezo acestui ţel şi de aceea le spri
al C.C. al P.C.U.S., preşedintele în colhoz s-a realizat o recol luţie : proiectul de rezoluţie al jinim cu toată convingerea.
MOSCOVA 14 (Agerpres). — generală şi totală. „Acum este tat împotriva faptului că chiar Consiliului de Miniştri al tă de cînepă fără precedent în U.R.S.S. care prevede lichida
TASS transmite : rîndul puterilor occidentale. Fie în perioada moratoriului asupra TJ.R.S.S., care a vizitat la 13 no lume : 215 chintale pe fiecare rea totală şi definitivă a colo (Acest imperativ este realiza
din cele 1.270 hectare. La bum nialismului pină la sfîrşitul anu bil numai, cu condiţia ca forţele
Chemăm pe colegii noştri — ca glasul oamenilor de ştiinţă efectuării experienţelor nuclea iembrie colhozul „Politotdel“ din bac s-a obţinut o recoltă de 49 lui 1962, proiectul de rezoluţie care au determinat accelerarea
oamenii de ştiinţă din toate ţă din întreaga lume să răsune p u re, puterile N.A.T.O. — şi anu Uzbekistan, a stat de vorbă cu chintale la hectar. Anul aces al Nigeriei prevăzînd lichidarea descompunerii sistemului colo
rile lumii — să devină conştienţi ternic în sprijinul dezarknării me Franţa — au efectuat ex conducătorii colhozului, cu ta s-au realizat cîte 1.976 chin colonialismului în 'Africa pină nial să rămînă unite.
de pericolul războiului nuclear generale şi totale controlate“. perienţe cu arma nucleară, iar fruntaşii în producţie, cu repre tale la hectar de masă verde de în anul 1970, proiectul de re
şi de necesitatea unor măsuri La şedinţa Comisiei s-a sub S.U.A. se pregăteau deschis pen zentanţi ai artelurilor agricole porumb. zoluţie al Olandei care prevede Dat fiind marele volum1 de
eficiente pentru a-1 preîntîmpi- liniat că într-o serie de ţări şi, tru efectuarea unei serii de ex învecinate. de fapt punerea sub tutela muncă pe care delegaţii Ia cea
ii3. Chemăm pe oamenii de şti în primul rînd, în Statele Uni perienţe subterane. Creînd un belşug de furaje, O.N.U. a Irianulul de vest care de-a 16-a sesiune a Adunării
La convorbire au fost de faţă colhozul a putut să ridice con este un teritoriu al Indoneziei. Generale a O.N.U. urmează să)
inţă din toate ţările să se pro te ale Americii, cercurile milita Tocmai în aceste împrejurări Şaraf Raşidov, membru suple siderabil productivitatea creşte o depună in timpul dezbateri^
nunţe categoric pentru încheie riste care urmăresc agravarea Uniunea Sovietică a fost silită să ant al Prezidiului C.C. al rii animalelor. în comparaţie cu In cursul dezbaterilor gene
rea cît mai grabnică a unui a- continuă a încordării interna adopte hotărîrea cu privire la P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al anul 1953, producţia de lapte şi rale din şedinţele precedente în unei probleme atit 'de Impor
cord de dezarmare generală şi ţionale desfăşoară o campanie experimentarea armei nucleare. P.C. din Uzbekistan, Dinmuha- carne a sporit de mai multe ori. legătură cu aceste proiecte de
totală sub un riguros control in propagandistică zgomotoasă în Iată de ce întreaga opinie p u med Kunaev, prim -secretar al rezoluţie au luat cuvlntul dele tante ca lichidarea colonialis
ternaţional — se spune în decla legătură cu experienţele cu a r blică sovietică, inclusiv toţi oa C.C. al P.C. din Kazahstan, Veli Nikita Hruşciov a atras aten gaţii U.R.S.S., Ceylonului, Po
raţia Comisiei pentru legăturile ma nucleară, efectuate în U- menii de ştiinţă sovietici, spri Ahundov, prim-secretar al C.C. ţia asupra necesităţii de a se loniei. Indoneziei, Olandei şi Ni mului, preşedintele 'Adunării —
cu oamenii de ştiinţă, care func niunea Sovietică. Scopul acestei jină în întregime aceste măsuri, al P.C. din Azerbaidjan, Turda- ridica productivitatea bumba
ţionează pe lingă Comitetul So campanii este de a aţîţa opi devenite necesare, ale guvernu kun Usubaliev, prim-secretar al cului în toate gospodăriile p ro geriei. Mongi Slim’, a declarat că înce-
vietic pentru apărarea păcii. nia publică internaţională îm lui sovietic — sc subliniază în C.C. al P.C. din Kirghizia, Dja- ducătoare de bumbac. Trebuie
să se obţină, a spus el, ca toa pînd din ziua de 14 noiembrie
Această declaraţie a fost a- potriva Uniunii Sovietice. declaraţie. bar Rasulov, prim -secretar al te colhozurile şi sovhozurile să
2rcp5aaufczihzeeiznzeeta^looe rrlaeecchooeilrtcaătarda,ee cceeli Ppuuţţiinn vor avea loc şedinţe de noapte.
doptată la 13 noiembrie la şe La şedinţa comisiei au luat Oamenii de ştiinţă sovietici au C.C. al P.C. din Tadjikistan, Ba-
dinţa comisiei prezidată de A- parte cunoscuţi oameni de şti liotant să trim ită declaraţia lor { !|ş ovezov, prim-secretar al C.C. După convorbire Nikita Hruş
Icxandr Kuzin, cunoscut om de ciov a vizitat expoziţia produc
ştiinţă biochimist din U.R.S.S., inţă sovietici — Feodor Kojev- omau,mlteeniltLoarri des’i ,şmtiinpţră.imduiln rmînaiil i cpanoj nnprdtnuqpc3ăftQonjrrnii Turkmenia, şi ad^liţni ţiei obţinute do colhozul „Poli
membru corespondent al Acade nikov, doctor în ştiinţe juridice, ai lepublicilor totdel“.
Feodor Talîzin, membru cores celor 'dm S.U.A., Anglia şi J Asia Cent- •'la şi Azerbadjan.
miei de Ştiinţe a U.R.S.S. Pe lotul experimental al In Consiliul de Securitate
pondent al Academiei de Ştiin Franţa. Man Gî i Hvan, preşedintele discută situaţia din Congo
în declaraţie se subliniază că ţe Medicale a U.R.S.S., , prof.
prin semnarea unui acord de Adolf luşkevici, care lucrează în
dezarmare generală şi totală va
fî distrusă cea mai teribilă a r domeniul ştiinţelor fizico-mate- IN COMITETUL POLITIC AL O.N.U.
matice, şi alţii.
mă de exterminare în masă a In cuvîntările lor ei au subli stitutului de mecanizare şi e- întreaga vină pentru situaţia exis
oamenilor. M anevră t e n d e n ţ i o a s ă lectrificare a agriculturii iriga NEW YORK 14 (Agerpres). - tentă în Congo, pentru războiul civil
niat că cercurile reacţionare din a blocului o c c i d e n t a l te, preşedintele Consiliului de După cum s-a anunţat, la cererea dezlănţuit acolo, a spus el, revine co
Guvernul şovietic, se spune în Occident, care acum fac .zarvă Miniştri al U.R.S.S. a examinat Etiopiei, Nigeriei şi Sudanului, la 13 lonialiştilor.
declaraţie, a declarat nu o dată în legătură cu experienţele cu NEW YORK 14 (Agerpres). — tre care Etiopia, Ghana, Gui modele ale noii tehnici pentru noiembrie, s-a întrunit Consiliul de
că este gata să semneze chiar arma nucleară efectuate în U- In Comitetul Politic al celei neea, Nigeria, Sudan, R.A.U., cultivarea bumbacului. Maşinile Securitate pentru a discuta problema Consiliul de Securitate, a arătat re
astăzi un acord de dezarmare niunea Sovietică, nu au protes- situaţiei din Congo. La şedinţă au prezentantul Etiopiei, trebuie să pre
— CoiSSîS) cizeze împuternicirile forţelor armate ale
O.N.U. în Congo, ţinîud seama de
Satisfacţie în Ecuador după înlăturarea de-a 16-a sesiuni a Adunării Ge Togo, prevede transformarea îngăduie mecanizarea tuturor fost invitaţi reprezentanţii Etiopiei, actuala situaţie, cînd Ghombe şi stă-
nerale a O.N.U., delegaţii îşi Africii într-o zonă denucleari- Gong,oului, Indiei şi Belgiei. pînii lui continuă să folosească mer
zată. Cel de al doilea proiect proceselor de cultivare a bumba cenari străini, îşi sporesc forţele şi
de rezoluţie prezentat de 12 Problema situaţiei din Congo a iost întreprind acţiuni agresive. O.N.U.
dictatorului Ibarra motivează poziţia faţă de cele ţări printre care Ceylonul, cului şi de recoltarea lui. discutată pentru ultima oară în Con trebuie să izgonească cu forţa pe
două proiecte de rezoluţie pre Etiopia, Ghana, Guineea, Nige siliul de Securitate la 20-21 februarie mercenari din Katanga. Comandamen
QUITO 14 (Agerpres). — zentate de un grup de ţări afro- ria, Indonezia, Tunisia, prevede Multe din maşinile şi unelte 1961, cînd a fost adoptată rezoluţia tul O.N.U. în Congo trebuie să ajute
asiatice şl faţă de amendamen încheierea unei convenţii cu pri care sublinia necesitatea evacuării guvernul central din Congo să resta
După cum transmite cores care au fost interzise sub re tele prezentate la aceste proiec vire la interzicerea folosirii ar le prezentate sînt instalate pe şa- imediate din Congo a personalului bilească legalitatea şi ordinea în ţară
pondentul din Quito al agenţiei gimul reacţionar al lui Ibarra, te, de rezoluţie, care urmează să mei nucleare. militar străin, a „consilierilor politici” şi să înlăture primejdia unei inter
şi-au reluat activitatea legală. fie puse la vot. siuri autopropulsate adecvate şi altor persoane. venţii străine, al cărei scop este .con
France Presse la 13 noiembrie, Agenţia France Presse, relatea Uniunea Sovietică şi celelalte sfinţirea separării provinciei Katanga
congresul ecuadorian, întrunit ză de asemenea că fostul pre Proiectul primei rezoluţii pre ţări socialiste sprijină aceste pentru cultivarea bumbacului. Luînd cuvîntul la 13 noiembrie în de GdiVgo. Trebuie obligată societatea
proiecte de rezoluţie. Membrii Consiliul de Securitate, reprezentantul „Union Miniere“ şi alte societăţi străi
în şedinţă extraordinară, a ales şedinte Velasco Ibarra a pără zentat in numele a 14 ţări prin- blocului occidental se pronunţă In funcţie de lucrările efectuate, Etiopiei, Gabrc-Egzy a subliniat că ne să înceteze de a mai acorda aju
pe Reinaldo Varea Donoso, se în general- Împotriva lor. pînă-n prezent nu s-a înfăptuit uni tor financiar şi miliar lui Ghombe.
sit Ecuadorul plecînd în Argen pe şasiuri autopropulsate pot fi ficarea Congouluî. Consiliul de Securitate trebuie să ceară
nator din partea provinciei Co- tina. Blocul occidental a recurs la tuturor ţărilor să interzică aprovizio
montate semănători, cultivatoa narea lui Ghombe cu arme şi trans
topaxi, în funcţia de vicepreşe o manevră în încercarea de a portul acestor arme prin teritoriul lor.
denatura sensul proiectului de re, agregate de recoltat bumba
rezoluţie care prevede semnarea Ministrul Afacerilor Externe al Rcr
dinte al ţării. Candidatura iui =aaaS:: convenţiei cu privire la interzi cul etc. Acest lucru asigură o fo publicii Congo, Bomboko, a cerut Or
cerea folosirii armei atomice. ganizaţiei Naţiunilor Unite să acorde
Alfredo Chiriboga, unul dintre II D is fr a e iii" y a n k e e în R. F. G . Printre numeroasele amenda losire efectivă a şasiurilor pe guvernului legal al Republicii Congo
prietenii intimi al fostului pre mente prezentate de delegaţia ajutor pentru înăbuşirea rebeliunii în
şedinte- Velasco ibarra a fost .-. fi • ?r- <*'•¦*»/ji^nyW atv.,' 'xk- /»*<.- >?~r ¦•yw.> Italiei la această rezoluţie sînt întreg sezonul de cultivare a provincia Katanga şi pentru predarea
strecurate de pildă „amenda tuturor mercenarilor străini guvernu
respinsă. mente“ ca în locul convocării bumbacului. :
unei conferinţe internaţionale
Potrivit relatărilor agenţiei de BONN 14 (Agerpres). — La 'Kaiserslautern, trei sol pentru semnarea convenţiei cu T u riş ti-s p io n i
presă în Ecuador continuă ma intr-o bodegă din Munchen daţi americani au atacat un
nifestaţiile de bucurie cu prile (Germania occidentală), a- şofer de taxi. Un soldat a lo MOSCOVA 14 (Agerpres). — i-a finanţat, pentru a culege
jul instalării noului preşedinte proximativ 30 de soldaţi vit pe şofer In cap cu un TASS transmite : informaţii cu caracter de spio
al ţării, Carlos Arosemena. Ase americani au provocat o în corp contondent. Cînd şofe Ministerul Afacerilor Externe naj.
menea demonstraţii au avut loc căierare. tocatul, bodegii a rul; rănit a strigat după aju al U.R.S.S. a adresat Ambasa Anchetarea cazului soţilor
în oraşele Quito, Cuenca, Amba- fost literalmente devastat. tor, americanii au luat-o la dei R.F.G. la Moscova, un pro
to, Fortoviejo, Guayaquil unde Trei soldaţi au fost rărliţi, fugă. Abia cu o lună ţn urmă test împotriva folosirii turismu Werner continuă.
populaţia a ars portrete ale fos dintre care unul grav. 'Au în acest oraş, doi soldaţi lui în scopuri de spionaj. Ministerul Afacerilor Externe
fost răniţi, de asemenea, ce americani au atacat un şofer
tului preşedinte Ibarra şi a tăţeni germani care se aflau de taxi rănindu-i grav. In acest protest adresat la al U.R.S.S. a atras atenţia Am
( în bodegă. 14 noiembrie ambasadei se ara basadei R.F.G. asupra faptului
scandat: „Cuba da, yankeii nu!“. „că organele de spionaj ale
S-a anunţat că numeroase sin
dicate şi uniuni ale ţăranilor,
privire Ia interzicerea armei nu tă că Adolf Werner şi Hermina S.U.A. şi Germaniei occidentale, lui congolez spre a fi pedepsiţi pen
cleare, Italia propune „să se Werner, turişti din R.F.G., care beneficiind de îngăduinţa vădi tru crimele săvîrşite.
studieze mijloacele pentru in
Dom nul S tik k e r fa c e b ila n ţu l terzicerea“ acestei arme. In lo întreprindeau o călătorie turis tă a autorităţilor R.F.G., folo Bomboko a cerut O.N.U. să orga
cul interzicerii totale a armei tică, în automobil, pe ruta : sesc pentru spionaj cetăţeni nizeze o anchetă spre a stabili în mod
Sesiunea parlamentară ordi Uniunea Sovietică părea a fi o vingerea răsplndită în Occident nucleare, delegaţia Italiei pro Odesa — lalta — Levşino —- din R.F.G. pe care îi trimit în concret cine aprovizionează pe rebeli
nară a N.A.T.O. s-a deschis la insulă înconjurată de state cu că „nu are rost să mori din pune să se interzică folosirea ei Harkov — Kiev — Cernovţî, s-au chip de turişti In U.R.S.S. cu cu arme, in ce ţară există centre
13 noiembrie cu un amplu ra o ideologie diferită, ostilă co pricina Berlinului“. dacă ea va fi în contradicţie ocupat cu culegerea de date cu misiuni de spionaj“. pentru recrutarea de mercenari. Si
port prezentat de Stikker, se munismului. Acum zona atlan cu Carta O.N.U., — adică se caracter de spionaj. La 2 sep tuaţia din Congo nu este o chestiune
cretarul general al blocului tică este ameninţată de a se Toate acestea ii trebuie lui tembrie, soţii Werner au fost M.A.E. al U.R.S.S. „protestea internă, deoarece împotriva Republicii
noră-atlantic. Ziariştii obişivuiţi pomeni in situaţia urnii bas Stikker pentru ca în încheiere face o încercare vădită de a le reţinuţi în zona de amplasare ză şi insistă pentru luarea de Congo are loc o agresiune imperia
să servească auditorilor săi de galiza folosirea armei nucleare. a unei unităţi militare lingă către guvernul R.F.G. a unor listă. Bomboko a cerut Oonsiiiului de
măsuri menite să nu îngăduie
cu atmosfera sumbră a adună tion izolat, înconjurat de state primaţi, următoarea reţetă : Delegaţii Ungariei, Birmanieî, oraşul Kiev. folosirea de către cetăţenii Securitate să stabilească în mod clar
rilor, atlantice nu-şi aduc to ostile N.A.T.O... Nu- putem con ,,Prioritate absolută sporirii for Filipinelor, Senegalului, 'Afga In momentul în care au fost R.F.G. a turismului în scopuri şi precis sarcinile forţelor armate ale
tuşi aminte in istoria N.A.T.O. testa faptul că- pe toate con ţelor noastre arm ate!“, „In ur nistanului, Sudanului, Iugosla reţinuţi, asupra soţilor Werner de spionaj împotriva U.R.S.S.“. O.N.U. în Congo şi să întreprindă
de un discurs atit de deprimat
şt de funest. Dar, să dăm cu- tinentele, Occidentul a pierdut mătoarele luni şi in următorii viei, Arabiei Saudite, Tunisiei şl s-au descoperit mijloace tehni măsuri hotărîte în vederea menţinerii
vintul oratorului : ani o parte tot mai mare din mai multor altor ţări, au declarat ce pentru spionaj vizual şl fo unităţii Republicii Congo şi apărării
o parte din influenţa sa, a su resursele Occidentului să fie tografiere de obiective militare, Agravarea relaţiilor intereselor poporului congolez.
„Astăzi situaţia internaţiona destinate scopurilor m ilitare!“. că ei vor vota pentru proiectul un mare număr de filme cu fo
lă se deosebeşte mult de cea ferit eşecuri“. ¦ , , de rezoluţie iniţial al celor 12 tografii cu caracter de spionaj, între Cambodgia Delegatul Angliei, care a luat cu
din trecut — a declarat Stikker Pe timpuri, Goring îşi ăobin- ţări şi că resping amendamen un jurnal de zi cu însemnări şi Taiianda vîntul, a negat că de pe teritoriul
— şi din păcate, deosebirea Dar iată că-raportul se apro dise trista faimă prin următoa cifrate cu caracter de spionaj Rhodesiei se acordă ajutor militar lui
rea fr a z ă „ T u n u r i In loc de tele delegaţiei Italiei. Aceste de BANGKOK 14 (Agerpres). — Ghombe şi că autorităţile Federaţiei
pie de sfîrşit.- S-ar părea că¦to- legaţii, precum şi reprezentan Relaţiile dintre Cambodgia şi
este cu totul in defavoarea unt“. Astăzi, Stikker a hotărit tul Japoniei au declarat că vor şi mijloace pentru scriere se Tailar.da devin tot mai încorda Rhodesiei şi Nyassalandului sprijină
noastră. Puterea economică, po să-l întreacă. El a lansat che vota de asemenea pentru pro cretă. Adolf şl Hermina Werner te. încercînd să motiveze p re separarea Katangăi de Congo. Kăs-
litică şi militară a Uniunii So marea : „Armament, nu frigi iectul de rezoluţie care prevede au arătat că au sosit în U.R.S.S. gătirile militare intense la gra punzînd la aceasta, reprezentantul
vietice este acum infinit mai executînd o misiune a serviciu niţa Cambodgiei, reprezentanţii
mare decît in anii 1948-1949. tul este clar. In cei 10 ani ai dere şi televizoare!“. transformarea Africii într-o zonă lui de spionaj american care Etiopiei a dezminţit prin fapte concre
(Perioada constituirii N.A.T.O. denuclearizată. oficiali şi presa din Tailanda te afirmaţiile neîntemeiate ale repre
— N.R.). Această superioritate existenţei acestui bloc, politica Am părăsit şedinţa împreună învinuiesc Cambodgia că ar pre zentantului Angliei.
a crescut nemăsurat de mult găti o agresiune împotriva Tai-
atit in cifre absolute, cît şi în atlantică a suferit un faliment. cu ’un ziarist olandez, compa 38 =
comparaţie cu propriile noastre
forţe, cn toată perfecţionarea Ea a făgăduit Occidentului suc triot al lui Stikker. El a încercat La ce visează teroriştii Iandel. Astfel, la 13 noiembrie Reprezentantul Etiopiei a propus
armamentului, astfel incit dacă
conflictul s-ar declanşa acum, cese „de pe poziţii de forţă“. să mă convingă că in Olanda ministrul Afacerjlor Interne al delegatului englez să declare că An
distrugerile ar fi incomparabil Tailandei a declarat că ţara sa glia este împotriva separării KatH'n-
mai mari decît cu 10 ani în Acum pină şi statul major ăl şi In alte ţări din Europa occi din O.A.S. „va adopta contramăsuri în ca găi de Congo şi împotriva amestecu
urmă. In această privinţă expe lui străin în treburile Republicii Congo.
rimentarea bombei sovietice de N.A.T.O. este nevoit să recu dentală majoritatea oamenilor zul cînd Cambodgia va între
prinde acţiuni în urma cărora
noască că raportul de forţe pin gîndesc cu totul altfel, l-am STOKHOLM 14 (Agerpres). — rul ultracolonialiştilor a subli
Corespondentul din Paris al niat că o organizaţie similară
lume s-a schimbat şi că nicio spus că bate intr-o uşă deschi ziarului suedez „Aftonbladet“ O.A.S. se dezvoltă rapid în Ger va fi ameninţată securitatea Reprezentantul Angliei s-a eschi-
relatează că a avut o convorbire
dată strategii atlantici nu şi-au să, că toate acestea ne sînt confidenţială cu o persoană sus mania occidentală iar „america popoarelor din Tailanda“ sau j vat de la un răspuns direct,
pusă şi care este apropiată de
dus popoarele atit de aproape bine cunoscute. cercurile conducătoare ale ul- nii studiază cu zel metodele dacă „cambodgienii vor săvîrsi ! ,, .. ,
noastre“.-
de viitoarea unui război. Logica Interlocutorul meu a făcut un atacuri care vor afecta presti- ' Urmatoarea şedlnîa a 0onsll,!llu' de
giul şi cinstea noastră naţiona- 1 Securitate va avea loc la 15 noiem-
sugerează că ar fi necesară o semn cu mina spre sala de şe-
Iă“. ’ 1 brie-
cotitură radicală a politicii — i dinţe :¦ .
90 megatone nu are nevoie de de la pregătirea unui război, — Se spune că la ăv. tn tracolonialiştilor francezi. Co
comentarii. In timp ce in pri la consolidarea păcii în lume. respondentului nu i-a fost prea
mii ani de după război supe U.R.S.S. există sanatorii foarte greu să-l găsească pe acest li SCURTE ŞTIRI <> SCURTE ŞTIRI
rioritatea comunistă se limita Dar Stikker nu a fost numit bune. Ar fi bine dacă i-am tri der al ultracolonialiştilor şi să
in fond lg Europa şi la cîteva ' in funcţia sa „atlantică“ pentru mite acolo să-şi caute sănăta fixeze cu el o intîlnire la un MOSCOVA 14 (Agerpres). - TASS LONDRA 14 (Agerpres). — TASS citul balanţei comerciale a Argentinei
regiuni din Extremul Orient, , a trage concluzii logice. Secre tea. restaurant parizian. transmite: transmite : în relaţiile ei cu S.U.A. va fi dc
acum ea poate fi simţită in tarul general 'al N.Â.T.O. se nă 400.000.000 dolari, faţă de 37.000.000
toate punctele globului pămin- pusteşte furios asupra acelora Ridîcindu-şi gulerul, el a dis Interlocutorul meu „X“, scrie La 14 noiembrie, Leonid Brejnev, Durează de aproximativ două săptă- dolari în 1960.
tesc. Ieşind din izolare, Uniunea din Occident' care sprijină prin părut, fără să mai aştepte un corespondentul, mi-a povestit mini greva celor 15.000 de muncitori
Sovietică a întreprins o ofen cipiul sovietic al coexistenţei răspuns, in plm a densă cenuşie despre planurile imediate ale te preşedintele Prezidiului Sovietului Su şi funcţionari de la întreprinderile co MEX1GO CITY 14 (Agerpres). —
sivă generală, folosind toate paşnice. „Numărul .unor aseme a ploii de noiembrie. roriştilor din Organizaţia ar prem al U.R.S.S., a părăsit Moscova munale din Singapore, care luptă pen Agenţia France Presse anunţă că de
mijloacele în afara celor mi- nea persoane popule săf .fie ;:.cît m ată secretă (O.A.S.). „in pre plecînd pe calea aerului în Republica tru satisfacerea drepturilor lor. După două zile coasta de la Oceanul Paci-
litare, ofensivă pe care au re- mai mic i “, spune el. Ii sirtt Confratele olandez îşi dă zent O.A.S. se află într-o fază Sudan. cum anunţă corespondentul din Singa lic a Mexicului este bîntuită de un
simţit-o toate elementele pro- uriţi şi cei care se pronunţă pen bine . seama că aventurismul hotărîtoare a dezvoltării sale, a puternic ciclon, însoţit de vînturi puter
războinic al stăplnilor NA.T.O. declarat el. Ea îşi strînge for TAŞKENT 14 (Agerpres). — Spe pore al agenţiei Reuter, greviştii au o- nice şi ploi torenţiale. La 14 noiembrie,
occidentale din Orientul Apro tru un acord cu privire la Ber constituie o primejdie prea se ţele. Ne mai trebuie două luni cialiştii din Uzbekistan au realizat guvernatorul statului Guerrero, a anun
rioasă pentru a o putea lua în pentru prima oară în practica mondia cupat clădirea unde se află conduce
piat, din Africa, din Extremul linul occidental. Se pare că nu glumă. pentru a termina organizarea... lă un sistem de instalaţii automate şi ţat că pînă în prezent numărul vic
telemccanice care pun în funcţiune sis rea întreprinderilor comunale, tran-
Orient şi din America 1Latină... este’nimic- mal periculos,’ după ! G. RATIANI După lovitura de stat va fi temele de drenaj de la un singur cen timelor se ridică la 82 morţi şi sute de
tru de dispeceri. Prima instalaţie de sformînd-o în statul major al gre
Rolurile se schimbă. Odinioară părerea lui Stikker, decît ' con , Corespondentul „Pravdei" im portant pentru noi să ne acest fel va fi pusă în funcţiune în vei de masă. răniţi şi dispăruţi, pagubele materiale
Stepa Fiămîndă din Uzbekistan.
, la Paris menţinem la putere şi acum ne NEW YORK 14 (Agerpres). - Ex fiind extrem de importante.
perţii evaluează că anuf acest defi
pregătim pentru aceasta“.- Lide
R e d a c ţia ş i a d m in is tr a ţia z ia r u lu i: str. 6 M a r tie nr. 0,'Telefon: 188; 189; 7 5 . Taxa pîifiti' în n u m e r a r c o n fo r m a p r o b ă r ii D ir e c ţiu n ii fie n e r a le P.T.TJJ, nr. 2 6 3 .8 2 0 'd in 6 n o ie m b r ie 1949. — T ip a r u l: în tr e p r in d e r e a p o lig r a f ic ă „l M a i” — D e v a