Page 52 - 1961-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, DNIŢI-VA i
Anul XIII. Nr. 2144
Calitatea — obiectiv principal P re g ă tiri pentru ia rn ă
al întrecerii socialiste
La exploatarea minieră Barza
Nicolae Crăciun, Traian Jurcă,
Aurel Vîrciu şi Ioan Pătrui sînt
şefi de echipă la sectorul Bră-
dişor al Exploatării miniere B ar­
za. Preocupaţi în permanenţă de
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei, alături de întreg colectivul
sectorului, ei acordă multă aten­
ţie puşcării selective, podirii me­ ţiei a fost îmbunătăţită cu 71
talice a vetrelor, alegerii cu mi­
Cu cenuşa sub admis
Şi la exploatările miniere din
bazinul carbonifer al Văii Jiului
principalul obiectiv al întrecerii
socialiste este îmbunătăţirea
continuă a calităţii producţiei.
La indicaţia organizaţiilor de
partid, minerii au aplicat cu tot
mai multă consecvenţă metode­
le clasice de reducere a cenuşei:
puşcarea selectivă şi alegerea
înfăptuiesc angajamentul
Colectivul Combinatului side­
rurgic Hunedoara s-a angajat,
printre altele, ca în cinstea a-
niversării a 40 de ani de la în ­
fiinţarea partidului, în acest an
să asimileze fabricarea a 5 noi
profile de laminate. Pînă în pre­
zent au fost asimilate profilele:
arm ătură de mînă, U 22, U 24 şi
II îs — economic. Ultimul profil
din cele 5, I 24, se află în pre­
gătire, urmînd ca la sfîrşitul lu­
nii curente sau începutul lunii
decembrie să fie produse prime­
le tone din acest profil.
In înfăptuirea angajamentu­
lui, cea mai mare contribuţie a
adus-o colectivul strungăriei de
cilindri, care a executat în bu­
ne condiţîuni şi la timp calibra-
rea profilelor, şabloanele, cu­
ţitele şi cilindrii respectivi. Me­
rită a fi evidenţiată activitatea
lăcătuşilor de şabloane Gheor-
!n atenţia colaboratorilor
şi corespondenţilor
ziarului
„Drumul socialismului“
Redacţia ziarului „Dru­
mul socialismului“ anunţă
pe colaboratorii şi cores­
pondenţii ziarului, că du­
minica, 19 noiembrie a.c.,
orele 10 dimineaţa, va
avea loc consfătuirea a-
nuntată anterior.
^V~srvi. O (am.ilse, ea multe altele
— Iosîfe, meriţi felicitări;
soţia ţi-a adus pe lume încă
un fecior.
Cu ochii plini de lacrimi,
adine emoţionat, Iosif reuşi
doar să mulţumească femeii
pentru vestea ce i-a adus-o.
Şi fără să-i mai spună aces­
teia ceva, fugi în camera so­
ţiei, de unde a ieşit ţinînd
în braţe pe noul născut. Era
al şaselea copil in familia lui. văţat cite o meserie: unul a
. „Unde trăiesc cinci copii,
^ mai e loc şi pentru al şaselea“
) — şi-a zis el în gînă şi cu
3 aceasta şi-a văzut de treburile
; casei.
} —- De ce te-ai sculat Vil-
l moş ?, e noapte încă, se adre-
^ să copilului cel mai mare.
I — Tăticule, mi-e foame, nu
\ mai pot dormi...
^ Cuvintele acestea, amesteca-
i te cu plînsul copilului, li sâ-
r getă inima. Salarul de miner
) din acele vremuri — vremu-
} rile burgheziei — era mizera­
bil ; nu putea cumpăra cu el
nici măcar strictul necesar
pentru mincare ; cit despre
îmbrăcăminte şi alte nevoi
ale casei, nu prea putea vorbi.
Aşa puţini cum erau, nici pe
banii aceia nu era sigur. Mi­
nele Văii Jiului erau cuprin­
se de ravagiile crizei; mine­
rul Iosif Dealc nu avea sigu­
ranţa dacă mîine va mai avea
de lucru sau va trece în rin-
durile şomerilor.
Toate acestea l-au determi-
? nat pe Iosif să-şi sfătuiască
) copiii să nu înveţe meseria de
W w A y v A ,AWw/ W' , ,
Se montează
instalaţia ter-
motehnică a cup­
torului cu pro­
Joi 16 noiembrie 1981 4 pagini 20 bani pulsie nr. 1 (lin
cadrul noului
laminor de sîr-
mă.
P re p a ra ţia P etrila •>
&
O preocupare importantă a şi la liniile 1, 2, 4 de la capătul
colectivului de muncă de la Pre­ de sus al spălătoriei.
paraţia cărbunelui Petrila este La sectorul de prelucrare,
nuţiozitate a sterilului în abata­ în perioada actuală şi efectua- Succese O delegaţie de copii din Cuba
je, aplicării pe scară cît mai lar­ îea pregătirilor de iarnă. Fină printre altele, s-a efectuat izo­
gă a iniţiativei „Nici un vagonet în prezent la sectorul transport larea conductelor de abur din ale feroviarilor ne vizitează ţara
s-au verificat reţelele de aburi, afara fabricii, creîndu-se posi­
de minereu i'ebutat“. iar în conductele de scurgere au bilitatea folosirii mai judicioa­ Feroviarii din cadrul Combi­ De eîteva zile se află în ţara noastră, la invitaţia C. C. al
Toate acestea au făcut ca sec­ se a aburului. Aceasta a condus natul siderurgic Hunedoara U.T.M,, o delegaţie de copii din Cuba. Printre ei se află şi Fidel
fost introduse conducte cu aburi, la o scădere a consumului de au obţinut succese frumoase Castro Diaz, fiul primului Ministru al Cubei — Fidel Castro. In
torul in care lucrează să poa­ pentru evitarea îngheţurilor. abur cu 30 la sută faţă de anul în muncă. Astfel, de la începu­ Capitală, delegaţia a vizitat mai multe şcoli elementare şi Pala­
Conductele de evacuarea abu­ trecut. tul anului şi pînă la 1 noiem­ tul Pionierilor, unde s-a întîlnit cu elevi şi pionieri din Bucu­
tă raporta că în perioada 1-15 rului condensat au fost modi­ brie ei au depăşit planul de reşti, Muzeul de istoria partidului, clădirea Radioteleviziunii
noiembrie a.c. calitatea produc­ Lucrări importante s-au efec­ transport cu 1.077.282 tone- etc. De asemenea copiii cubani au vizitat Muzeul Doftana, uzi­
ficate şi prevăzute cu racorduri, tuat şi la sectorul preparare, km. iar prin reducerea mediei nele de tractoare, centrul şcolar profesional de la Braşov, s-au
în aşa fel incit în reţeaua de închiderea completă a crateru­ de staţionare s-a realizat o e- întîlnit cu pionierii braşoveni.
la sută. încălzire a conductelor de lui de la flotaţie, închiderea conomie importantă. Datorită
scurgere să se poată da abur completă, cu cărămidă, a tro­ Delegaţia de copii cubani, care a sosit în ţara noastră după
liu lui de la linia 1 bloc, cură­ exploatării raţionale a parcu­ ce a vizitat U.R.S.S., va călători în continuare şi în alte ţări
proaspăt la nevoie. Au fost mon­ ţirea canalelor de la liniile 1 socialiste.
şistului în abataje şi la benzile tate oale de condensare in toa­ şi 2 şi desfundarea liniilor de lui de vagoane şi locomotive,
te punctele unde a fost necesar. şlam, repararea coperişului spă­
de claubaj. Intre liniile de cale ferată au lătoriei, sînt doar eîteva dintre micşorării consumurilor speci­
Aşa se face că majoritatea ex­ fost construite încă două canale eie. fice de carburanţi şi de ma
pentru colectarea scurgerilor de
ploatărilor au reuşit în prima apă din vagoane. CONSTANTIN BĂDIŢI-A teriale etc. colectivul sectoru­
decadă a lunii curente să reducă corespondent lui transporturi a realizat eco
Pentru a asigura o ritmicitate nomii de 2.742.442 lei peste sar
sub norma admisă procentul de cit mai bună in transport au Otemlst! la muncă cina planificată.
fost efectuate lucrări pentru în­
cenuşă din cărbunele extras. treţinerea liniilor normale : în­ patriotică CîşHgurî frymosse
Realizările cele mai frumoase le- locuiri do încrucişări de cale,
au obţinut minerii din Lupeni şi reparaţii la linia parapet precum La iniţiativa comitetului In secţia transporturi auto
comunal U.T.M. din Geoagiu- de la I. M. Teliuc sînt mulţi
Lonea, băi. utemiştii din satele Bo- şoferi care lucrează cu hărni­
zeş, Renghet şi Băciia, con­ cie Ia transportul minereului.
stituiţi in brigăzi de muncă Fiecare şofer luptă pentru a Protecţia muncii —-
patriotică, au participat zi­ face cît mai multe curse şi a
ghe Puşcău, Ervin Bauer, a lele trecute la acţiunea de transporta cantităţi sporite de o problemă de masă
strungarilor Ioan Bordei, Cornel refacere a fondului forestier minereuri.
din raza satidui Băciia.
Pantelimon, Ioan Irimie şi alţii. Munca rodnică depusă de
Muncind cu însufleţire, ute­ şoferi, au adus acestora cişti-
miştii au plantat intr-o sin­ guri frumoase. Şoferul Gheor- In ţara noastră se acordă o cesului de producţie, să se sim­
gură zi peste 3.000 de puieţi, ghe Farcaş, care a făcut în lu­
contribuind prin aceasta la na trecută 734 curse, a reali­ mare atenţie problemelor de tă controlaţi, îndrumaţi şi spri­
realizarea de economii. zat un cîştig brut de 2.342 lei,
Aurel Lupu, făcînd 673 curse a protecţia muncii. Pentru ca oa- ¦ jiniţi. '.
A. LOLEANU ciştigat 2.317 lei etc.
.-MAf f ti Ml ff i l corespondent menii să lucreze în cele mai Un mare accent s-a pus1 la
A ilM * bune condiţîuni de securitate şi fabrica „1 Mai“ Petreşti pe
igienă, se alocă in fiecare an propaganda tehnicii securităţii.
Angelescu Ma­ E...É p sume importante de bani. In Noilor angajaţi li s-a făcut in­
rin este lucrător felul acesta, numărul acciden­ structajul-introductiv de pro­
in secţia croit «!fe telor de toate gradele scade de tecţia muncii de către tehni­
a fabricii de în­ pe o zi pe alta, iar cazurile de cianul cup-protecţia muncii, iar
îmbolnăviri profesionale "•"sînt instructajul .’practic, la locul de
călţăminte „Ar­ tot mai:.; rare. La fabrică',,! muncă, de. către maistrul res­
deleana“ Alba Mai“ Petţeşti, spre exempiu,' în pectiv din secţie. Noul angajat
Iulia. In luna primele jTO luni ale anului cu­
octombrie el a rent, accidentele grave au fost n-a început lucrul pînă cînd
depăşit planul înlăturate definitiv, iar cele u-
şeful secţiei n-a controlat felul
de producţie cu
3,5 la sută şi şoare, aii fost reduse cu 62 la cum şi-a însuşit cunoştinţele de
indicele de cali­
tate cu 3 !mó­ Din activitatea inovatorilor sută faţă de aceeaşi perioadă a tehnica securităţii.
cente.
9 Cabinetul tehnic al Coiiibiualului siderurgic din Hunedoa­ anului 1960. Odată cu efectuarea instruc­
ra a înregistrat în acest an un număr de 450 propuneri de ino­
vaţii. Dintre acestea 301 au şi fost aplicate în procesul de pro­ Fireşte, obţinerea acestor re­ tajului, muncitorului i s-a ară­
ducţie. In urma aplicării acestor inovaţii s-au realizat economii
de peste 10 milioane lei. Drept recompensă inovatorii au primit alizări îmbucurătoare a cerut o tat practic cum se poate feri
suma de 350.000 lei.
preocupare perseverentă şi con­ de accidente, punîndu-i-se la
0 Şi cabinetul tehnic al întreprinderii de construcţii siderur­
gice Hunedoara a obţinut succese frumoase în acest an. Astfel, aici cretă din partea conducerii ad­ dispoziţie materiale şi docu­
au fost înregistrate 139 inovaţii dintre care 76 au fost aplicate
în practică. Valoarea economul or poscalculate realizate în u r­ ministrative şi a comitetului mente legate de tehnica secu­
ma aplicării inovaţiilor pe întregul an se ridică la suma de
3.500.000 lei. sindicatului de la această fa­ rităţii şi protecţia muncii.
° Minerii din Ghelar sînt tot timpul preocupaţi de aplicarea brică. Propunîndu-şi găsirea In afară de aceasta, în ultima
unor noi metode care să ducă la uşurarea muncii lor. O atenţie
deosebită acordă inovaţiilor. Aşa se face că de la începutul an u ­ celor mai eficace căi pen­ perioadă, au fost predate mun­
lui şi pînă în prezent serviciul tehnic al minei a primit 47 pro-
')) Puneri de inovaţii şi raţionalizări. 31 dintre ele au şi fost apli- tru prevenirea accidentelor de citorilor lecţii cu caracter de
'V cate în producţie.
muncă, ele s-au orientat în pri­ protecţia muncii ca : electro-
mul rînd spre îmbunătăţirea securitatea, primul ajutor . in
condiţiilor de lucru prin apli­ caz de accidentare şi electron.’
carea de măsuri tehnice şi or­ tare, igiena muncii şi altele.
ganizatorice. Astfel, au fost în­ Lecţiile, au fost predate de ca­
Fructe lăturate o seamă de dificultăţi, dre bine pregătite. După preda­
care grevau procesul de pro­ rea lor, s-au format comisii de
i n silo z a t e ducţie şi provocau anumite ne­ examinare, care au constatat
ajunsuri pe linia protecţiei modul în care au fost însuşite,
miner, să-şi caute existenţa teau 4 motociclete noi, aşe­ torului III al minei Lonea, se In aceste zile la centrul de muncii. In afară de aceasta, s-a punîndu-se calificative. Această
in alte ramuri de producţie. zate in ordine. De una se apro- încinse o discuţie. achiziţii din Geoagiu se des­ căutat să se imprime simţul acţiune s-a dovedit a fi foar­
pie un bărbat robust, cu o făşoară o vie activitate în sco­ răspunderii faţă de problemele te eficace.
— In mină se ciştigă o pli­ faţă sănătoasă, îmbrăcat in — Brigada lui Dealc a fost pul de a se asigura aprovi­ de protecţia muncii tuturor ca­
ne amară, le spunea e l ; stă- haine de piele —- costum de la înălţime, spunea unul din zionarea oraşelor din regiunea drelor din întreprindere. In a- In plus, comitetul sindicatu­
pînii minelor se lăfăiesc în motociclist. cei de faţă. Am putea spune noastră cu fructe. eest sens, în şedinţe săptămâ­ lui şi conducerea administrati­
viaţa de huzur pe care o tră­ că ne-a scos din încurcătură. nale, s-au analizat cauzele care vă au organizat şi organizează
iesc, iar noi minerii sintem — încotro Petre ?, se auzi Suitorul ce i-a fost dat spre In prezent, se lucrează la puteau provoca accidente la di­
robii întunericului şi mizeriei... o voce. a-l realiza în 20 de zile, după sortarea fructelor şi însiloza- feritele locuri de muncă, fapt ce NICOLAE BUCUR
12 zile l-a terminat. Frumos rea a 30 vagoane de mere în a făcut ca inginerii şi tehnicie­
Copiii l-au ascultat şi după — La excursie in ţară, răs­ s-au comportat băieţii!... vederea aprovizionării unită­ nii, conducători direcţi ai pro­ inspector tehnic la donsiliul
ce au crescut, fiecare a în­ punse el cu un zimbet plin ţilor comerciale pe timp de regional al sindicatelor,
de înţeles. In birou îşi făcea apariţia
devenit frizer, altul timplar, un miner bine dezvoltat. Cum iarnă. Hunedoara — Deva
altul zidar ş.a.m.d. Bar mize­ După eîteva minute, mai co- îl văzu, şeful sectorului ii adre­
ria nu a ocolit nici aceste boriră incă trei bărbaţi. Toţi să calde felicitări şi urări de (C ontin uare in pag. 2 a)
locuri de muncă, dimpotrivă, erau fraţii Dealc. Un uruit lung noi succese.
le-a cuprins de-abinelea. de motoaie şi cele 4 ‘motoci­
clete se pun Ui mişcare, apoi — Dacă ar trăi tatăl duml-
Aşa era atunci... pornesc la drum... talc, tov. Dealc, care din cite
Dar anii au trecut şi in is­ am auzit a lucrat aici, ţi-ar
toria poporului nostru a apă­ Nu numai atit e tot ceea adresa numai cuvinte de laudă.
rut o pagină nouă, un moment ce s-ar putea spune despre
de cotitură radicală, care a viaţa nouă a acestor oameni. — Atunci erau alte vremuri ^
'marcat schimbarea cursului Intre felul de a trăi şi munci tovarăşe şef. Gindindu-mă la ^
vieţii întregului popor — 23 azi şi cel din trecut, e o deo­ ele tresar şi mă revolt. Tata
August 1944. Această zi înso­ sebire colosală. In trecut, ne sfătuia atunci să nu învă­
rită şi-a aruncat razele lu­ de-abia îşi găseau loc de dor­ ţăm meseria de miner că zile
minoase şi asupra muncii şi mit în familia bătrînului Dealc. bune n-o să avem. Avea multă
vieţii minerilor. Azi sînt toţi aşezaţi la casele dreptate atunci. Astăşi însă,
Condiţiile de lucru in mină lor; Petru şi-a construit casă noi minerii, trăim zile minu­
au devenit altele; mecaniza­ nouă, cu împrumut de la stat, nate. Eu, fraţii mei, ceilalţi
rea a pătruns la fiecare loc în care poţi vedea mobilă fru­ mineri, muncim cil spor, ne
de m uncă; salarizarea este moasă, aragaz, o,parat de ra­ facem datoria. conştiincios
aşezată la loc de fru n te; câş­ dio, maşină de spălat e tc .; faţă de întreprinderea noastră,
tigurile minerilor le asigură in Iuliu, Venţel şi Vilmoş locuiesc faţă ăe patria noastră socia­
prezent o viaţă îmbelşugată, fiecare in cite un apartament
listă, faţă de partidul nostru
din blocurile nou construite.
înfloritoare. Alături de ceilalţi oameni ai drag. căruia ii datorăm viaţa In oraşul nou Călan, în anul acesta a fost dată în funcţiune o scoală medie. Şcoala are
muncii, fraţii Dealc se bucură nouă pe care o trăim azi — 8 săli de clase, laborator, colţul pionierului, cabinet medical, bibliotecă etc.
Toate acestea au atras pe din plin de viaţa îmbelşugată încheie discuţia minerul Dealc,
fraţii Dealc, făcindu-i să îm­ de azi, trăiesc şi muncesc cu a cărei brigadă e acum cea TN FOTO : vedere parţială a Şcolii medii din Călan.
brăţişeze meseria de miner şi entuziasm privind cu mindrie, mai bună din sector. Iar ei.
să devină oameni vrednici şi înainte spre zorile ' luminoase fraţii Dealc.. odinioară pierduţi
cu merite deosebite acolo unde ale comunismului. în neagra mizerie şi obscu­
muncesc. rantism, sînt azi stimaţi şi
•Ar preţuiţi aşa cum se cuvine.
...Anul 1961. In faţa blocu­
lui nr. 1 din cartierul nou — ...Era o dimineaţă răcoroa­ FLl ISTRATE
Lonea, într-una din zile, stă­ să de toamnă. In biroul sec-
w