Page 53 - 1961-11

im . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2144

Pe marginea activităţii Cînd vezi dublu e o e

unor gczete de perete

Io scopul ie a îmbunătăţi trăiască viaţa, aducîndu-şi con­ Intr-o dimineaţă, la cen­ — Dar în definitiv, ce mă
activitatea gazetelor de perete şi tribuţia la realizarea sarcinilor trul de încălţăminte după amestec eu unde nu-mi fer-
pentru a creşte contribuţia lor de plan a întreprinderii, la comandă al cooperativei be oala ? La treabă, llie, şi
la mobilizarea oamenilor muncii popularizarea metodelor bune de „Jiul“ din Petroşani, s a mai puţină filozofie !
pentru îndeplinirea sarcinilor muncă şi scoaterea la iveală a prezentat o clientă.
trasate de partid, ziarul nostru unor lipsuri ce se mai manifestă, Şi, împiedicîndu-se de pra­
a organizat Concursul „pentru cit şi combaterea lor cu toată — Aş vrea să-mi fac o pe­ gul, care se vede treaba se
cea mai bună gazetă de perete“ tăria. Noi blocuri în reche de pantofi, simpli, cu dublase şi el între timp, rich­
piaţa Gării de toc jos.
la care au răspuns marea majo­ O preocupare asemănătoare Est din Capita­ tuitorul llie Ţabrea, ajunse,
ritate a colectivelor de redacţie o are şi colectivul gazetei de lă. (foto Ager-: — Să vă luăm măsura ? însfirşit, la masa de lucru şi
a gazetelor de perete din între­ perete „Energia“ de la uzina preş — V. Mol­ Şi pentru că responsabilul porni să croiască pantofii cli­
prinderi, instituţii, S.M.T. etc. electrică din Gurabarza. Şi aici, dovan). unităţii era plecat, cu treburi entei. Apoi, i-a dat la lucru
Pină la încheierea concursu­ articolele sînt schimbate la timp. la conducerea cooperativei, cismarilor.
V comanda a luat-o înlocuito­
lui (31 decembrie a.c.) au Periodic se scriu materiale de rul său, richtuitorul llie Ţa- La data cuvenită, clienta a
mai rămas puţine zile. Ca­ analiză în care se arată succe­ brea.
re este activitatea unor gaze­ sele obţinute, greutăţile care — Cit plătiţi fost prezentă. L-a găsit tot pe
acum ? — a h
te de perete antrenate în s-au manifestat în procesul de întrebat aces­ tovarăşul Ţabrea.
ta clienta, du­
concurs ? producţie şi se arată totodată pă ce a luat — Sînt gata
măsura.
Gazeta de perete „rMunca“ de cum ele au fost înlăturate. pantofii ?
— O sută de
la atelierele centrale Crişcior, Deşi în răspunsul său la che- lei, ajunge ? — Vă mai în­

reuşeşte să-şi a- — = marea la între­ — Suficient doiţi, tovărăşi-
tduuiucăa ucounimtviiubuuuţia n i ¦ i cere° colectivu—l
la desfăşurarea , , r e n Î r U C e a m a i b u n a gazetei de perete a răspuns co ? Aşa cum
ne-am înţeles...
muncii politice riclituitorul ur­
de masă din în­ gazeîa ade pDeerrcerlee" lîaşi rpurborpicuane f>Ccau — Aş putea
mărind cu pri­
treprindere. Co- ~~ ---1- ~ ¦¦ ---- ;—- aceleaşi maşini să-i văd ?
lectivul de redacţie al gazetei şi cu aceeaşi cantitate de com­ virea cele patru bancnote a — Poftiţi!
cite 25 lei, numărate de cli­
de perete, (responsabil Vasile bustibil să producem mai multă entă. A tăiat chitanţa, a luat Şi „nea llie“
Oprea) ajutat de biroul organi­ energie şi Ia un preţ de cost cit banii, i-a băgat în buzunar s c o a s e din
zaţiei de bază P.M.R. lucrează mai redus“ — să se scrie mate- şi... la cîteva minute după ce raft o pere­
pe bază de plan lunar, în care riale care să indice principalele Sfatul popular să acorde un Cititori clienta a părăsit unitatea, a che de pantofi,
fruntaşi plecat şi el.
sînt prevăzute materialele care căi de reducere a consumului de care parcă nu se mai termi­
'Biblioteca raională din Alba Unde?! Alături, la „Carul
vor fi scrise. Majoritatea mate­ combustibil, de îmbunătăţirea sprijin activ muncii culturale Iulia cunoaşte o afluenţă cres- cu bere“. nau.
rialelor ce au apărut pină acum calităţii reparaţiilor agregatelor cinăă de cititori. Numai în ul­
au fost axate pe îmbunătăţirea energetice etc., trebuie spus că tima lună şi-au completat fişe —¦ O ţuică bătrină, mînzu- Clienta se uita şi nu-i ve­
calităţii reparaţiilor la utilajul prea puţin s-a făcut acest lu ­ de cititori noi peste 170 oameni le ! se adresă Ţabrea din u- nea să creadă.
minier, ridicarea productivităţii cru. Pe lingă alte sarcini, sfatu­ în prezent au fost prezentate ai muncii. Numărul cărţilor dis­ şa restaurantului către ospă­
rile populare, ca organe locale 65 programe artistice Ia care tribuite intr-o singură lună se tar. — Pantofii mei?
muncii, folosirea din plin a ma- Gazeta de perete a uzinei de ale puterii de stat, au în atri­ au asistat peste 20.000 spec­ ridică la aproape 7.000 volume. — Cum de-aţi ghicit ? Să-i
şinilor-unelte în cele 480 de mi­ preparare „Muncitorul miner“ buţia lor şi îndrumarea acti­ tatori; — V in ee! — prinse din purtaţi sănătoasă! Probaţi-i,
vităţii cultural-artistice desfă­ Printre cititorii fruntaşi ai bi­ zbor comanda, ospătarul, c.a-
nute etc. Am remarcat m ateria­ din Gurabarza oglindeşte în b u ­ şurată la căminele culturale. In cadrul căminelor cultura­ bliotecii se numără muncitoarea re-l cunoştea bine pe „nea vă rog !
lele scrise de maiştrii Petru Tod nă măsură activitatea muncito­ le de pe raza comunei Pui au Petroia Irina, colectivista Dre- llie", client vechi al restau­ Clienta rămase pe gînăuri.
şi Adam Benea care au reuşit să rilor din cadrul uzinei. Se acor­ Pe linia îmbunătăţirii acti­ fost prezentate de asemenea ghici Teodora, elevii Vini Mi- rantului in orele de muncă.
popularizeze metodele bune de dă în general grijă faţă de ne­ vii ăţii cultural-artistice unele 240 conferinţe pe diferite te­ riam, Mihăilă Tiberiu şi alţii. Ce să probeze ? Nişte bărci,
succese au fost obţinute şl în me la care au participat aproa­ După încă 3-4 „bătrine“
lucru ale strungarului Dionisie voile producţiei şi a disciplinei comuna Pui din raionul Ha­ pe 7.000 cetăţeni, au funcţio­ PETRU TOMA clientul a făcut apoi plata şi cît toate zilele?!?
Pop, lăcătuşului Vidu Niţă şi a în muncă. ţeg. In comună activează 7 for­ nat 7 cercuri de cultură gene­ a plecat. In stradă, „nea llie“ — Tovarăşe, dumneata
maţii de dansuri, 7 formaţii de rală la care au luat parte 165 corespondent simţea că parcă-i fuge pă-
forjorului Nicolae Furdui. Materiale ca „Grija faţă de teatru, o brigadă artistică de cursanţi, s-au organizat 75 au­ mîntul de sub tălpi. Şi nici glumeşti? Ăştia nu-s panto­
utilaj“, „Calitatea concentrate­ agitaţie, două echipe de fluie­ diţii colective. •—-OOQ—7 picioarele nu-l mai ascultau.
Colectivul redacţional s-a lor“, sau „In curînd alături de raşi, (una Ia Fizeşti n şi una Legănîndu-se, cu mersul în fii mei.
preocupat să atragă un larg la Feder) precum şi o orches Fără îndoială că toate aces­ Şfarad de cărfi zig-zag, in cele din urmă a-
activ de colaboratori. Păcat însă fruntaşi“, se ridică la nivelul tră de muzică populară. O par­ tea sînt realizări frumoase. Dar junse la unitate. — Binişor, binişor, tovără-
te din acestea au participat la ele se datoresc în special pa­ c u vânzarea în rate şico ! De ce v-aprindeţi aşa?
că printre aceştia sînt prea pu­ cerinţelor. Părerea noastră este cel de-al Vl-lea concurs al for­ siunii cu care munceşte direc­ —Ei, drăcia dracului! zi­ Probaţi-i întii şi pe urmă
ţini muncitori care să scrie m a­ că gazeta de perete nu este însă maţiilor artistice de amatori şi torul căminului cultural Ata- In incinta Atelierului central se în sine „nea llie“ cu ochii stăm de vorbă.
au obţinut rezultate promiţă­ nasle Medrea şi sprijinului pri­ de reparaţii din Alba Iulia a luat holbaţi la firmă. Ia, te uită,
teriale. Or, aici. sînt mulţi mun­ bine amplasată. Fiind înconju­ toare. Echipa de dansuri din mit din partea comitetului co­ fiinţă un ştand de cărţi. Aici, nene ! Două firm e; două fir­ Neavînd încotro, clienta
citori fruntaşi, cu o bogată rată de un mic gard, (în parcul satul Galaţi a ocupat primul muncitorii întreprinderii pot me identice. Cine-o mai fi
experienţă în muncă, care ar a- din faţa uzinei) cititorul trebuie loc pe raion iar brigada ar­ munal de partid şi comitetului cumpăra în rate cărţi de specia­ pus o firmă ? 'Asta-i risipă făcu şi această ultimă încer­
să treacă acest gard ca să ci­ tistică de agitaţie din Pui a raional de partid Haţeg. litate, politico-ideologice, de li­ curată ! care. Dar pantofii mai pu­
vea ce împărtăşi şi celorlalţi to­ tească materialele afişate la ocupat locul III etc. Demn de teratură etc. Responsabilul a-
gazetă. Gazeta de perete trebuie remarcat este şi faptul că for­ Comuna Pul este una dintre cestui ştand, tov. ing. Constan­ 'Apoi, tot în sine, repetă h teau adăposti încă o pere­
varăşi. să fie aşezată la un loc vizibil, maţiile artistice din comuna cele mai mari din raionul Ha­ tin Cîrian, se preocupă ca toţi
In cadrul întreprinderii s-au unde poate fi cel mai uşor u r­ Pui au prezentat numeroase ţeg. Aici sînt sute de tineri, ca­ muncitorii să-şi formeze treptat che de picioare.
mărită. programe în satele raionului. re pot desfăşura o activitate valoroase biblioteci personale.
obţinut succese frumoase în a- De la începutul anului şi pină cultural-artistică mult mai bo­ Dintre cei care-şi cumpără cu — Iată, tovarăşe, ţi-am fă­
gată, dar pentru aceasta, sfa­ regularitate cărţi de la ştand fac cut şi plăcerea de a-i încer­
cest an. Calitatea reparaţiilor tul popular comunal va trebui parte şi tovarăşii Lucian Popa,
şi a pieselor necesare utilajului să sprijine mai mult activita­ Iosif Mogoşan, Nicolae Uivari ca. Sînt aproape dubli.
minier, e mai bună, planul pe
ALEMANDRU MANOILA
primele 10 luni a fost realizat Cum de-i posibil aşa ceva ?
în proporţie de 105,51 la sută. Este de datoria organizaţiilor corespondent
La aceste succese şi-a adus con­ de partid să ia toate măsurile „Nea llie“ privea şi el, şi
Seară a
tribuţia şi gazeta de perete ca lipsurile ce se mai manifestă nu ştia ce să mai spună. Se
„Să cunoaştem scriitorii so­ vede treaba, uitase că ei în
„Munca“. Biroul organizaţiei de în munca colectivelor redacţio­ vietici“, aceasta a fost tema ri­
nale să fie eliminate, iar activi­ nei seri a prieteniei organizată ziua cînd i-a croit a văzut...
bază analizează periodic activi­ tatea gazetelor de perete să fie de comisiile A.R.L.U.S. ale dublu.
tatea gazetei de perete. Contro­ tot mai rodnică. U.R.C.M., cooperativelor meşte­
lul şi îndrumarea permanentă a şugăreşti „Progresul“ şi „Soli­ NICOLAE DONOVICI
organizaţiei de bază asupra or­ daritatea“ din oraşul Deva.
U.R.G.Al. Hunedoara — Deva ¦
ganului său face ca acesta să-şi S. CERBU Participanţii au ascultat cu
viu interes în prima parte a [liJTOUtí
- _________• IV>¦ t« if * tea căminului. E drept că pină serii expunerea despre viaţa şi
opera scriitorului sovietic N. A.
4*1 în prezent activitatea căminu­ Ostrovshi, susţinută de tov.
Protecţia muncii-o problemă de masă lui cultural a fost analizată în Constantin Puiu, preşedintele
şedinţe de comitet executiv, comisiei A.R.L.U.S. din cadrul CERINŢĂ JUSTIFICATĂ
dar deciziile acestuia au rămas cooperativei „Progresul“.
( Urmare din pag. I-a) de la canalul turbinei „Beiverg“, acestei comisii au muncit pe pe hîrtie. La şedinţele amin­ In acest an la cabinetul teh­ ploatării economii antecaiculan
etc. baza unui plan bine stabilit. Pe­ tite s-au făcut unele propuneri In continuare, tovarăşa Ana nic al Exploatării miniere Bar­ te de 47.213 lei.
periodic la clubul întreprinde­ riodic, ei au ţinut şedinţe de a- valoroase. Printre altele s-a Iacobici a citit un fragment za au fost înregistrate 34 pro­
rii conferinţe pe teme de pro­ Un alt aspect pozitiv întilnit naliză a muncii la care au par­ propus formarea unui ansamblu din romanul „Aşa s-a călit o- puneri de inovaţii şi raţionali­ Printre cele mai importante
tecţia muncii şi tehnica secu­ la această fabrică este şi felul ticipat pe lingă organele sin­ artistic şi a unui cor. Dar ase­ ţelul“, iar, tov. Nicolae Dono- zări. Din acestea, 7 au fost ac­ inovaţii amintim dispozitivul a-:
rităţii, însoţite de filme şi dia- în care au fost folosite fondu­ dicale şi conducerea adminis­ menea formaţii artistice nu ceptate şi aplicate, aducînd ex- daptat la fierăstrăul circular
filme. Instrucţiunile de lucru rile alocate pentru protecţia trativă şi tehnicianul cu pro­ s au constituit pină acum. Cea
pentru fiecare utilaj în parte muncii. Pe lingă cei 75.000 lei, tecţia muncii. Astfel, lipsurile mai mare deficienţă pe care o prieteniei pentru confecţionarea bandaje­
sînt afişate la loc vizibil. fond alocat în acest scop, în care s-au scos în evidenţă cu manifestă comitetul executiv lor pentru puţuri, propus de
primele trei trimestre ale anu­ aceste ocazii, au fost aduse la este aceea că nu îndrumă în vici, din romanul „Născuţi în tov. Ştefan Boldea, dispozitivul
O contribuţie preţioasă la lui, au mai fost cheltuiţi încă cunoştinţa organelor competen­ permanenţă şi nu orientează furtună“. de înregistrat corfe de funi-
depistarea lipsurilor care au e- peste 100.000 lei pentru măsuri te spre a fi rezolvate. activitatea căminului aşa cum cular, propus de tov. Francisc
xistat pe linia de protecţia de protecţia muncii şi uşurarea trebuie. Era mult mai bine da­ Apoi s-au citit versuri din Apel.
muncii la fabrica „1 Mai“ Pe- efortului fizic cum s în t: me­ In afara celor amintite, mai că se discuta, chiar într-o şe­ volumul „Lenin e cu noi“ de
treşti au adus-o şi acţiunile de canizarea încărcării căzilor de trebuie adăugat că la consfă­ dinţă de comitet executiv, sti­ Vladimir Maialcovslci. Au plăcut Chiar avînd în vedere aceste
control obştesc, organizate de coloană, introducerea instalaţiei tuirile de producţie lunare s-au lul de muncă al căminului şi îndeosebi poeziile „De vorbă cu inovaţii, activitatea cabinetului
comitetul sindicatului şi condu­ mecanizate pentru descărcarea discutat de fiecare dată şi pro­ unele măsuri în vederea impul­ tovarăşul Lenin“ şi „Imn tinere­
cerea administrativă în lunile din vagonete şi încărcarea in bleme de protecţia muncii, in sionării activităţii cultural-e­ ţii“, citite cu mult talent de tehnic nu poate fi socotită mul­
aprilie şi septembrie a.c. Cu a- căzi a acidului sulfuric, intro­ felul acesta, respectarea norme­ ducative. ţumitoare. Nu a existat suficient
ceste ocazii, s-au făcut peste ducerea unui electrocar cu bra­ lor de protecţia muncii a de­ tov. Angela Dinu şi Gheorghe interes pentru realizarea temelor
100 propuneri. Majoritatea a- ţe pentru încărcarea în vagoa­ venit o problemă de masă, la Lipsa de sprijin a sfatului Şendreanu. din planul tematic, din cele 34
cestor propuneri au fost făcute ne a diferitelor materiale etc. care îşi aduc aportul toţi sala­ popular se manifestă şi prin propuneri nefiind aplicate de-
de către muncitorii secţiilor riaţii. aceea că nici pină acum nu a In încheiere au fost audiate
mecanică şi fabricaţie. Printre Trebuie remarcat că un rol rezolvat asigurarea cu cele ne­ cît 7. Inovatorii cer pe bună
cele mai Importante se numă­ important în obţinerea acestor Se poate spune pe drept cu- cesare a căminelor culturale de pe discuri cîteva lucrări muzi­ dreptate să fie mai mult ajutaţi
ră amenajarea unei staţii, rezultate l-a adus comisia de vînt că, la fabrica „1 Mai Pe- pe raza comunei pentru a des­ în concretizarea propunerilor
conform N.T.S., pentru încăr­ protecţia muncii condusă de tov. treşti“, problemelor de protec­ făşura o activitate bogată pe cale aparţinînd compozitorilor lor, să fie sprijiniţi în mai ma­
carea acumulatoarelor de la e- Pavel Plitea, responsabil cu ţia muncii li se acordă aceeaşi sovietici. re măsură.
lectroeare, repararea podului protecţia muncii în cadrul co­ importanţă ca şi problemelor de timp de iarnă. y ALBU
mitetului sindicatului. Membrii producţie. D. NICOLESCU TRAIAN PLEŞA
corespondent
corespondent

;fM :

Intr-o scrisoare adresată re­ Să ne ocupăm cu răspundere zionare corespunzătoare a popu­ W
dacţiei, cîţiva locatari ai noului ' wt
laţiei cu produse multe şi bune.
oraş din Călan ne aduc la cu­
Se pare însă că unii lucrători
noştinţă unele deficienţe privind
de aprovizionarea populaţiei ai acestei secţiuni se consideră
aprovizionarea populaţiei cu
funcţionari cu activitate redusă 0
produse agroalimentare. Verifi- sau limitată doar la note, adrese,
cînd cele relatate, ne-am dat
registre, bibliografuri sau evi­
seama de existenţa unor nere­
guli determinate de lipsa de Analizindu-l sub raportul de­ dă. La întocmirea lor asistă de cumpărător. Cînd ajung şi cum denţe contabile, iar şeful sec­ La Gurabarza
claraţiilor lui, un suflet înduio­ fiecare dată şi merceologul Po- ajung produsele la consumator,
răspundere manifestată de unii şat l-ar crede şi, probabil, l-ar pescu de la I.C.R.A. Hunedoara. trebuie să preocupe îndeaproa­ ţiunii tolerează o atare stare de au fost luate
lucrători din comerţ, faţă de a- compătimi. Dar aici nu e vorba El este de acord cu cele solici­ pe şi conducerea I.C.R.A. lucruri. Li un procedeu greşit, o măsuri de intro­
tate semnind notele de comandă. denaturare a rolului şi sarcinilor
provizionarea populaţiei cu di­ de suflete înduioşate ci de ne­ Dar asta nu-i totul. Tov. Po- Nesatisfăcătoare este aprovi­ ce-i revin secţiunii respective. ducerea ilumi­
ferite produse. voile oamenilor, de care gestio­ zionarea oraşului nou Călan şi natului fluores­
narul respectiv e dator să La re d a c fie cu legume şi zarzavaturi. La Trecînd prin filiera factorilor
Iată cîteva din deficienţele se­ magazinul de legume şi fructe, chemaţi să se ocupe cu toată cent. După ce
mnalate şi constatate. ţină seama. Pornind de la aceas­ a sosii o scrisoare*I. zile în şir nu se găsesc suficienţi răspunderea de aprovizionarea aiL fost plantaţi
tă realitate şi făcîndu-ne ecoul cartofi, ceapă şi varză, iar legu­
La magazinul de desfacerea pescu se limitează doar la p ar­ mele existente sînt prost între­ oamenilor muncii cu produse de stilpii pe şo­
produselor alimentare poţi găsi oamenilor muncii din oraşul nou tea birocratică. El nu urmăreşte ţinute, ^veştejite etc. Şeful larg consum, nu putem să nu seaua principa­
din abundenţă conserve de Călan, îl întrebăm : ce ai făcut modul în care sînt satisfăcute serviciului aprovizionare din ajungem şi la secţiunea comer­
peşte, paste făinoase, produse comenzile. cadrul O. A. D. L. F. Hune­ cială a Sfatului popular regional lă, s-a trecut
zaharoase şi alte asemenea pro ­ tovarăşe gestionar pentru a asi­ doara, tov. Mihai Lingirov, şi la şeful acesteia, tov. Ioan la m o n t a r e a
gura o bună aprovizionare ? Vinovat pentru aproviziona­ poate că nu cunoaşte acest lu­ Tomescu. Spirit funcţionăresc şi lămpilor.
duse. Lipsesc însă — în mod cu rea nesatisfăcătoare din oraşul cru. Poate că şi el ar avea „ar­
totul nejustificat — unele sorti­ Eşti în mijlocul oamenilor. Călan se face şi conducerea gumente“ din dosul cărora să neatenţie faţă de unele cerinţe In fotografie:
mente ca ulei comestibil, meze­ Te-ai întilnit cu ei cind a fost I. C. R. A. Hunedoara. Tovarăşul vorbească. Nu i le ia însă nimeni
luri, conserve de legume, pastă nevoie să le ceri părerea în ce Murar, în calitatea ce o are, nu in considerare, după cum nu i le există şi la această secţiune co­ Aspect din tim ­
priveşte aprovizionarea ? S-au, are voie să rămînă indiferent poate lua nici pe ale tov. Geor- mercială. Cum s-ar spune, to ­ pul montării
de roşii, ghiveci pentru gătit, ai ţinut seama de propunerile faţă de o cerinţă de acest fel. Şi gescu Gheorghe, şeful serviciu­ nul este dat de aici. Unii lucră­
brînză telemea şi unele derivate şi de sugestiile lor ? Te-ai adre­ apoi el nu este pus acolo numai lui comercial al O.C.L'. din Hu­ tori ai acestei secţiuni şi perso­ lămpilor fluo­
ale laptelui. sat cu competenţa necesară or­ pentru a înregistra intrările şi nedoara care, la rîndul său, da rescente.
ieşirile din unitatea respectivă dovadă de pasivitate intolerabilă nal tov. Tomescu, au devenit
Cine sînt vinovaţi pentru ase­ ganelor de care depinzi, cerîn- a produselor ce figurează în faţă de aprovizionarea oraşului
menea neajunsuri ? Sînt mai du-le sprijin pentru lichidarea listele pe care le posedă. Funcţia cu unele produse. „meşteri“ în a rosti discursuri
mulţi. Să ne referim însă numai neajunsurilor din aproviziona­ lui este de conducător activ,
la cîţiva. Gestionarul magazi­ preocupat îndeaproape, atît de Cei amintiţi nu sînt sin­ şi a aduce justificări peste jus­
nului respectiv este unul din re ? Care ţi-a fost poziţia atunci aprovizionare cît şi de desfacere. gurii vinovaţi pentru starea
cînd I. C. R. A. Hunedoara, în El nu trebuie să se rezume nu­ de lucruri din Călan. Sfa­ tificări. Ei se pierd, de multe ©
vinovaţi, dar nu vrea să recu­ fruntea căreia se găseşte, în ca­ mai la rolul de mijlocitor sau ori, în lucruri mărunte, pierzînd
noască acest lucru. Se „Justifi­ intermediar între vînzător şi tul popular al oraşului Hu­
că“ cu tot felul de argumente. litate de conducător (!) Alexan­ din vedere ceea ce este esenţial
dru Murar nu ţi-a luat în sea­ nedoara are o secţiune co­
— Am făcut comenzi la I.C.R.A. mă nota de comandă ? Răspun- şi vital în domeniul comercial.
Hunedoara — spune el, dar 'de la aceste întrebări de pe po­ mercială, a cărei menire este de
n-am primit numai o parte din ziţia de responsabil şi nu de pe Pentru a lichida unele neajun­
a veghea şi determina o aprovi­
produsele cerute. I.C.R.A. nu ţine poziţia unui plingăreţ. suri ce există, trebuie mers pe
seama de notele noastre de co­
mandă, ne livrează ce vrea, nu La magazinul alimentara din teren, studiate cererile de con­
ceea ce cerem. oraşul nou Căian se întocmesc
cu regularitate notele de coman­ sum şi condiţiile unei mai bune

aprovizionări, îndeplinirii cu

răspundere şi conştiinciozitate

a sarcinilor cu privire la satis­

facerea nevoilor oamenilor mun­

cii;