Page 54 - 1961-11

Mr. 2144
V « A Ţ A m IE IP /% U Y 11§D>
Activităţii politice şi cultural-educative
de masă — toată atentia I
Nu demult s-au desfăşurat lu­
crările conferinţei de dare de
seamă şi alegerea Comitetului
orăşenesc de partid Orăştie. Cu
acest prilej, delegaţii prezenţi au economic obţinute de comuniştii
dezbătut cu simţ de răspundere
şi la un nivel ridicat probleme­
le care stau în faţa organiza­
ţiilor de partid din localitate, in muncii politice şi de educaţie.
lumina sarcinilor izvorîte din
documentele celui de-al m -lea
Congres al P. M. R. Din darea
de seamă prezentată şi din dis­
cuţiile purtate pe marginea ei
au reieşit succesele repurtate de
comuniştii din întreprinderile şi
instituţiile oraşului pe tărîm
economic, pe linia îmbunătăţirii
muncii interne de partid, a
muncii ideologice şi de ridicare
a nivelului de trai al oamenilor
muncii. / nuare a propus să se reglemen­
Cu aportul comuniştilor s-au
obţinut rezultate importante.
Productivitatea în principalele
întreprinderi reprezintă o creş­
tere faţă de anul trecut între
2-6 lă sută, realizîndu-se pînă
în prezent economii în valoare
de 916.000 lei faţă de 365.000 lei
cit a fost angajamentul la con­
ferinţa de dare de seamă şi ale­
geri de anul tre c u t; totodată în şi G.A.C. munca se duce spora­
întreprinderile din Orăştie s-a
înregistrat un beneficiu de
2.700.000 leî, faţă 'de angajamen­
tul de 300.000 lei. Deosebit de
frumoase sînt şi realizările ob­
ţinute prin acţiuni patriotice,
pe tărîm gospodăresc. In scopul
îmbunătăţirii nivelului de trai al
oamenilor muncii s-au amena­
ja t în oraş 7 unităţi coopera­
tiste de desfacere a mărfurilor
şi s-au reprofilat altele noi,
pentru care s-au cheltuit peste
430.000 lei, e în curs de termina­
re un bloc de locuinţe etc.
Succese importante s-au obţi­
nut şi în munca de primire în
partid.
Mai puţin din darea 'de sea­
mă şi mal mult din discuţii a
reieşit însă că în cadrul
vechiului comitet orăşenesc
de partid au existat şi u-
nele deficienţe, în special în
ceea ce priveşte îndrumarea şi
controlul organizaţiilor de bază
pe linia activităţii politice şi
cultural-educative de masă. Deşi
la colţurile roşii ale unor între­
prinderi şi instituţii din oraş
s-au organizat unele manifes­
tări interesante cu concursul
bibliotecilor, brigăzilor artistice
de agitaţie, echipelor de teatru
şi muzicale etc., în darea de
seamă prezentată în faţa confe-
2 rLnţfii nu s-a arătat care a fost
- aportul organizaţiilor de partid
la îndrumarea şi controlarea
aceslor activităţi.
Doar citeva aspecte destul 'de
generale din domeniul agitaţiei
vizuale, de difuzare a presei şi
ţinerea de conferiţe au fost cu­
prinse în darea de seamă. Fap­
tul că dintre toate acţiunile
desfăşurate de organizaţiile de
masă se arată doar acela că
s-au ţinut 30 de conferinţe, în
faţa a 7.000 de auditori (ceea ce
într-un an este cu totul insufi­
cient 1) dovedeşte o slabă înţele­
gere a importanţei muncii po-
litico-educative şi cultural-artis-
tice de masă, în scopul formării
omului de tip nou. Şi dacă
adaugi aici şi faptul că această
problemă nici n-a fost analizată
şi dezbătută în vreo plenară sau
măcar şedinţă de birou, se poate
trage concluzia că munca cultu-
ral-educativă în raza oraşului
Orăştie a fost în bună măsură
subapreciată, fiind lăsată doar
PE MÂLURILE VOLGÂ1
Multe a mai văzut, de mile­
niile de cînd îşi poartă apele,
bătrinul fluviu Volga: forma­
rea cnezatelor şi răscoale popu­
lare, bătălii sîngeroase şi moli­
me pustiitoare. Apoi, ţărani-e-
decari, plugari fără pămînt şi
proletari au început să trudeas­
că din greu pe apele şi malurile
ei. De aceea, pînă la salvele
„Aurorei“ deasupra Volgăi nu
conteneau suspinele de sufe­
rinţă.
Priviţi astăzi însă Volga, de
acolo de lingă satul Volgoverho-
vie unde izvorăşte ea şi pină la
delta verde de nestrăbătut, un­
de se varsă în Caspica. Pe
malurile ei se desfăşoară o mun­
că încordată. Dar nu suspine, ci
cintece de bucurie phitesc as­
tăzi deasupra „fluviului făurit
de mina o m u lu ic u m numeşte
poporul Volga.
Mii de noi oraşe şi sate fru­
moase se oglindesc astăzi în a-
pele sale. Dar chiar şi oglinda
apei este astăzi a lta : s-au for­
mat aici mări cu apă dulce, s-au
înălţat baraje de hidrocentra­
le, Volga s-a unit cu Donul şi
riul Moscova.
Dar uimitor este ce s-a făcut
pe malurile Volgăi în mai pu­
ţin de trei ani — în perioada
dintre Congresul al 1XXI-lea Şi
al XXII-lea al P.C.U.S.
Volga este o cale de apă cu
Iri seama organizaţiilor de masă,
care fiind slab îndrumate de
către partid nu s-au preocupat
de eficacitatea ei, de legarea de
producţie în măsura cuvenită.
Discutînd succesele pe tărîm
din întreprinderile şi instituţiile acolo unde organizaţiile de p ar­
oraşului Orăştie şi modalităţile
cum acestea pot fi dezvoltate şi
îmbunătăţite, pe bună dreptate
participanţii la conferinţă au
criticat lipsurile din domeniul
Recomandînd noului organ
ales să dea mai multă atenţie
Conferinţa de dare
de seamă şi alegerea
Comitetului orăşenesc
de partid Orăştie
îndrumării şi sprijinirii activi­
tăţii de educaţie comunistă a
tineretului, tov. Băieşan Sabin
—- de exemplu — a arătat că
organizaţiile U. T. M. din între­
prinderile oraşului şi din şcoli
mai ales, au fost prea puţin în­
drumate şi controlate de către
organizaţiile de partid, in conti­
teze problema asigurării unei
săli necesare organizării joilor
de tineret şi a unor acţiuni de
masă cu caracter educativ pen­
tru elevi, ca simpozioane, con­
cursuri „Drumeţii veseli“ sau
„Cine ştie cîştigă" etc., în afara
celor cuprinse în programul ca­
sei raionale de cultură.
Mai mulţi vorbitori au arătat
că datorită slabei îndrumări şi
sprijinirii insuficiente de către
comitetul orăşenesc de partid a
activităţii politico-educative des­ şi de alţi participanţi la confe­
făşurate prin intermediul orga­
nizaţiilor de masă, în cadrul
colţurilor roşii din întreprinderi
dic. S-a arătat că sînt prea
puţin folosite brigăzile artistice
de agitaţie, echipele de teatru,
colectivele de recitatori, corurile le înlătura, ridicînd la nivelul
etc. Comitetul orăşenesc de p ar­
tid nu s-a preocupat în sufi­
cientă măsură de antrenarea in­
telectualilor din oraş, şi în spe­
cial din cadrul şcolilor, la ac­
ţiunile cultural-educative, con-
siderînd că această problemă
„ar cădea doar în sarcina Casei
raionale de cultură“. Şi în ceea
ce priveşte antrenarea gruDelor
de partid la această muncă s-a
făcut încă puţin.
— Pentru îmbunătăţirea mun­
cii politice şi cultural-educati­
ve de masă în perioada de iarnă,
sindicatele, în colaborare cu
U.T.M., comisiile de femei etc.,
au întocmit planuri bune, dar
acestea încă n-au început să se
pună în aplicare — a arătat tov.
Iuga loan.
Vreme îndelungată în cadrul
G.A.C. nu s-a organizat nici o
manifestare cu caracter politi-
cc-educativ, deşi era nevoie.
La cooperativa „Filimon Sirbu“
şi sfatul popular raional fondu­
rile sindicatelor alocate muncii
culturale au fost folosite în alte
scopuri, fără ca faţă de aceste
încălcări birourile organiza­
ţiilor de bază să ia atitudine.
La fabrica „Vidra“, I. G. O,
„I. C. Frimu“ etc., nu sînt folo­
site judicios fondurile destinate
cumpărării de cărţi noi. La ma­
joritatea întreprinderilor din
oraş nu s-au respectat contrac­
tele încheiate cu S.R.S.C. pentru
o lungime de 3.790 lcm. Apele
sale scaldă regiunile Kalinin,
Kostroma, Iaroslavl, Gorki, Ce-
boksarî, Kazan, Ulianovsk, Kui-
bişev, Saratov, Volgograd, As­
trahan. Dar de cînd e lumea,
Volga adevărată este socotită de
la confluienţa cu sora ei Oka —
adică de la Gorki. Harta regiu­
nii Gorki nu este prea împes­
triţată cu semnele convenţiona­
le ale noilor construcţii indus­
triale ale septenalului. In schimb, lea fluviu — este fluviul „de
ea ar fi neincăpătoare dacă ar
fi să însemni pe en locurile
unde se fabrică noile produse
ce coboară de pe nenumărate­
le conveiere şi linii automate,
de pe uriaşele platforme ale
întreprinderilor renovate din
micile şi marile oraşe ale re­
giunii.
Locuitorii regiunii Gorki se
mîndresc cu mii de noutăţi teh­
nice. Numai în construcţia na­
vală ele sînt în număr de 17 :
nave nemaivăzute in lume, cu
zbaturi subacvatice, un gigant
pod feroviar plutitor peste Cas­
pica, primul vas-katamaran din
lume pentru 680 de călători, o
navă—macara, unică în acest
gen, pentru montarea instala­
ţiilor de foraj în largul mării.
Aceste nave — unicale — con­
stituie darul oferit patriei de le­ a ţării. Tataria a depăşit de
gendarul şantier „Krasnoe Sor-
movo“ in cinstea Congresului al
XXII-lea al P.C.U.S. Totodată,
ţinerea de conferinţe şi alte ma­
nifestări cultural-ştiinţifice.
— In ceea ce priveşte îndrum a­
rea şi controlarea muncii cu fil­
mul, de asemenea mai sînt lip­
suri — a spus în cuvîntul său tov.
Pancu Vladimir. S-a văzut că
tid au fost preocupate de în ­
drumarea oamenilor muncii spre
vizionări şi discutări în colectiv
a filmelor s-au obţinut rezulta­
te bune în munca de educaţie
comunistă. Astfel, la întreprin­
derea de industrie locală „l C
Frimu“ s-au organizat vizionări
colective la diferite filme. La o
astfel de acţiune organizată mai
recent au participat peste 200 de
muncitori, în frunte cu secre­
tarul de partid. Nu acelaşi lucru
s-a întîmplat însă la fabrica
„Vidra", unde o acţiune simila­
ră, la acelaşi film, n-a putut
avea loc, datorită subaprecierii
acestei acţiuni de către organi­
zaţia de bază de aici. Cu luni în
urmă existau în Orăştie cine-
cluburi şi cercuri „Prietenii fil­ r-\ r~ ,~ r
mului“, organizate în şcoli şi în
întreprinderi, cu sprijinul orga­
nizaţiilor U. T. M., dar şi aceste
acţiuni frumoase au fost aban­
donate în ultima vreme. De ase­
menea, diriginţii din şcoli mai
neglijează în mod nepermis orga­
nizarea de vizionări de filme du­
minica pentru elevi, sau a altor
acţiuni cultural-educative.
Problema îmbunătăţirii pro­
pagandei prin conferinţe şi prin
staţia de radioficare, a legării
activităţii cultural-educative de
cerinţele producţiei în întreprin­
deri si de sprijinire a muncii de
întărire economico-organizatori-
că a G.A.C., problema ridicării
calităţii programelor formaţiilor
artistice etc., au fost desbătute
rinţă, printre care tov. Berci
loan, Drăgan Dumitru, Tition
Elena, Balomiri Graţiela şi alţii. l — Cucerirea adîncurilor T
Toţi cei care au scos la iveală — istoria zbuciumată a j
aceste lipsuri au recomandat
noului comitet de partid ales să
ia de urgenţă măsuri pentru a
cuvenit munca cultural-educati-
vă de masă.
IRIMIE STRAUŢ
In secţia pro­
duse dietetice
a I.C.I.L. Sime-
ria, candidata
de partid Salo-
mea Magau este
fruntaşă în pro­
ducţie. Ea se
străduieşte să
dea produse de
calitate.
IN FOTO :
Tov. Salomea
Magau la locul
de muncă.
TTT
locuitorii regiunii Gorki produc
noi tipuri de autocamioane şi
autoturisme, freze cu consolă cu
comandă program, puternice
compresoare cum nu s-au mai
văzut pe conductele magistrale
de gaze ale ţării.
Dacă priveşti cotiturile albas­
tre ale Volgăi, mai jos de Gor­
ki, ai impresia că paralel cu ea
goneşte spre Caspica un al doi­
aur negru“. Geologii nu au gă­
sit incă izvoarele lui. dar au
descoperit accesul larg călrc re­
zervele incalculabile de petrol şi zoase in multe regiuni, în spe­
gaze naturale, ascunse de
veacuri în depozitele subtera­
ne de-a lungul malurilor verzi,
deluroase, neasemuit de fru­
moase ale Volgăi. De la hotare­
le Tatariei. aceste maluri sînt
impînzite de sonde petrolifere.
— Noi. trăim din ţiţei — spun
locuitorii regiunii Kazan.
Acestea nu sînt vorbe goale.
In special pe seama extracţiei
„aurului negru“ R.S.S.A. Tă­
tară a mărit, în primii doi ani
ai septenalului, cu 24 la sută
in loc de 14 la sută cit pre­
vedea planul, contribuţia sa ia
dezvoltarea economiei naţionale
mult Baku-ul in ceea ce pri­
veşte extracţia de ţiţei şi a
ocupat temeinic primul loc din
ţară. Prin conducte de oţel, care
brăzdează afluienţii Volgăi, Ta-
DRUMUL) SOCIALISMULUI
d O jU i/lt& f,
-EDITURA
POLI TI CA
Recenzia revistei
„Flacăra“ nr 43
• r-'r~' r*' r
[¦ A apărut revista „Fia- ^
^ căra“ clin al cărui număr ]
ţ desprindem următoarele 1
t materiale:
— Fotocronică Bucu- ^
reşti 196! — o vizită cu -j
[ aparatul foto la marele 1
t pavilion al Expoziţiei eco- 1
^ nomiei naţionale a R.P R. -j
— Uzina şi gazeta ei •]
L ~ reportaj.
t. scufundătorilor.
[¦ Pe teme externe puteţi t
L citi :
^ — Un amplu reportaj ^
l despre descompunerea unei
L părţi a tineretului din ţă- 3
L rile capitaliste.
— Generaţie fără că- 1
păţii — Flagelul Toddv ^
r Boys şi falsele remedii en- J
ţ, glezeşti — Cine! Jean Du- 1
t pont devine Johnny Hally-
[ day.
f lem : Harrv Belafonte şi 1
L Sidney Poitier.
l — Paleta unui itinerar 3
t — reproduceri din recenta }
t expoziţie a Ligiei Macoveî. ]
taria împarte frăţeşte bogăţiile
sale subterane cu oraşele Gor­
ki, Reazan, Perm şi altele. Ea
transformă gazul produs secun­
dar într-un combustibil de ca­
litate superioară la propria ei
rafinărie. Iar la noua şi marea
uzină de sinteză organică ea
transformă produsele petrolife­
re in diferite produse ale chi­
miei.
Dar toate acestea nu reprezin­
tă decit începutul. In curînd,
pe harta ţării sovietice vor a-
pare noi oraşe ale petroliştilor
şi chimiştilor tatari. Pe baza
materiei prime petrolifere şi ga­
cial în regiunea Volgăi, urmea­
ză să se construiască o indus­
trie puternică de sinteză orga­
nică.
Centrul geografic al regiunii
Volga îl constituie oraşul Kui-
bişev. De ia el este o palmă dc
loc pină la exploatările de ţiţei,
pînă la hidrocentrala „V. I. Le­
nin“, de pe Volga, care alimen­
tează cu energia sa grandioase­
le şantiere ale chimiei şi con­
strucţiei de maşini. Ele toate
sînt concentrate în oraşul Sta­
vropol, mutat de pe fundul mării
Kuibişev pe un deal cu păduri
de conifere. Trebuie văzute con­
strucţiile acestui oraş nou năs­
cut pentru a simţi ritmul ame­
ţitor cu care se dezvoltă pe Vol­
ga „marea chimie“. Prin locu­
rile pină nu de mult încă pus­
tii, gonesc spre portul fluvial
Stavropol autocamioane din
\&i(tminloqral ian ia tă de, ţoe ? Aviz resfanfierilor
La cererea locuitorilor, In-
treprindeiea regională cine­
matografică a luat măsuri pen­
tru ca şi in satul Mintia să
existe un cinematograf dotat
cu toate cele necesare. De in locul filmelor au fost... petre­ fiecărui locatar şi aceştia se
bun început, filmele progra­
mate aici au fost frecventate
lunar de 2.100—2.300 specta­
tori. Acest număr putea fi insă
şi mai mare, dacă tov. Bexa
} Amalia, directoarea căminului
cultural, cu avizul tov. I.
Oprea, preşedintele Comite­
tului executiv al Sfatului
popular comunal din şoimuş,
t
n-ar fi luat in repetate rîn-
duri măsuri arbitrare de sus­
pendare a filmelor, spre n e­
mulţumirea spectatorilor. De
fiecare dată aceste acţiuni
~]
erau „motivate“, arătlndu-se
} că vor fi înlocuite cu mani­
j
17 NOIEMBRIE 1961
1
PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiu­
nea pentru s a te ; 7,30 Sfatul
medicului: Despre vitamine ;
8.00 Din presa de astăzi ; 10,08
Muzică uşoară; 11,40 Melodii
populare rom îneşti; 13,05 Con­
cert de muzică din operete;
14,30 Din creaţia de muzică uşoa­
ră a compozitorului Elly Roman;
15,45 Melodii populare romîneşti
şi ale minorităţilor naţionale;
16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,00
Muzică populară romînească;
19.00 Jurnalul satelor; 20,20
t Noapte bună, copii : „Trei tran­
dafiri“, poveste populară ka-
zahă; 21,15 Medalion literar:
Magda Isanos. Prezentare de
Marin Bucur; 21,30 Muzică u-
şoară ; 23,16 Concert de noapte.
PROGRAMUL II : 12,15 Muzi­
că populară romînească ; 13,15
Cronică de uzină: 14,30 Din
viaţa de concert a Capitalei;
15,35 Actualitatea în ţările so­
cialiste ; 16,50 Curs de limba ru­
să ; 17,00 Solişti şi formaţii a r­
tistice de amatori participante
la cei de al Vl-lea concurs pe
ţa r ă ; 18,05 „Melodii... melodii“,
emisiune de muzică uşoară ro­
mînească (reluare) ; 19,30 Tea­
tru la microfon „Carnavalul"
comedie de I. Sopov ; 21,30 Ac­
tualitatea radio ; 22,30 Moment
poetic : Poeţi belgieni; 23,15
Muzică de cameră.
BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
6.00 ; 7,00 ; 10.00 ; 11,00 ; 13,00;
Gorki, Ulianovsk, Iaroslavl în­
cărcate cu blocuri de cauciuc
sintetic, produse de cea mai ma­
re uzină din U.R.S.S. In cinstea
Congresului al XXII-lea al
P.C.U.S., prima parte a aces­
tei uzine a început să funcţio­
neze cu întreaga capacitate. In
apropiere se ridică intr-un ritm
neobişnuit de rapid alte uzine
chimice.
Volga este fluviul unei în­
tregi cascade de puternice hi­
drocentrale. Principalele dintre
acestea au şi intrat în funcţiu­
ne. Nu de mult. pe Volga a fost
dat in exploatare un nou gi­
gant energetic — hidrocentrala
,.Congresul al XXII-lea al
P.C.U.S.“. Nu este departe tim­
pul cînd vor veni constructorii
şi la Ceboksarî, iar mai la nord
de Saratov, lingă Balakovo se
şi construieşte încă o treaptă a
cascadei energetice.
Există oraşe despre care nu-î
necesar să vorbeşti prea mult.
Pe Volga un asemenea oraş es­
te Volgogradul — oraşul-erou,
oraş al muncii. El şi-a cucerit
o mare faimă incă in anii pri­
mului cincinal, cind s-a con­
struit aici uzina de tractoare.
In zilele noastre, faima lui a
crescut şi mai mult prin con­
tribuţia adusă de constructorii
hidrocentralei „Congresul al
XXII-lea al P.C.U.S.“, care au
realizat această minune a hi­
drotehnicii cu un an înainte de
termen de colectivul Uzinei „Oc­
tombrie Roşu“, al Uzinei de
festări cultural-artistice. Dacă
aceste manifestări ar fi avut
loc, n-ar fi fost nimic grav ;
in realitate singurele „acţiuni
ale căminului“ organizate în
ceri şi jocuri, fără nici un con­
ţinut educativ. Astfel de „con­
fundări“ a sălii de cinemato ¦
graf cu sală de... joc, au avut
loc de 4 ori in ultimele 3 luni,
ceea ce reprezintă o pierdere
de circa 2.200 spectatori.
Pe bună dreptate îşi pun
deci întrebarea locuitorii sa­
tului M intia: cinematograful
lor e rezervat pentru filme sau
pentru joc ?
După o corespondenţă de oare aceşti oameni se vor ho­
JURJ IULIAN,
operator cinema togratic
Mintia
15,00; 17,00 ; 20,00 ; 22,00; 23,52
(programul I) ; 12,00 ; 14,00 ;
16,00; 18,00; 23,00 (programul
II).
aluminiu, al şantierului naval,
al Rafinăriei de ţiţei, al Uzi­
nei de hidroliză şi ale altor zeci
de întreprinderi vechi, sau abia
date în exploatare.
Se mai află pe pămîntul Vol-
gogradului un alt oraş vestit —
Voljski.
In apropierea oraşului Voljski
începe lunca inundabilă Volga
— Ahtuba ale cărei păminturi
vor da recolte nemaivăzute de
legume şi plante de bostănărie.
Un trust special organizat, con­
struieşte deja canalele de iri­
gaţie, transformind lunca Volgăi
într-o uriaşă grădină. Lunca va
face ţării şi un alt serviciu —
va oferi o materie primă gra­
tuită — stuful — pentru combi­
natul de celuloză şi carton din
Astrahan. Acest combinat nu es­
te prima şi singura construcţie
industrială pe cursul inferior
al Volgăi. Este greu de ima­
ginat cite asemenea construcţii
vor apare cînd, de-a curmezişul
albiei Volgăi, inferioare se va
înălţa barajul hidrocentralei
Nijnevoljslci — ultima treaptă a
cascadei energetice de pe ma­
rele fluviu al Rusiei.
Au trecut sute de ani de cînd
pe malurile Volgăi au apărut
sate mizere şi oraşe construite
din lemn. Şi totul, ar fi rămas
aşa, dacă deasupra Rusiei nu ar
fi început să filfîie steagul ro­
şu al lui Octombrie. De atunci
o viaţă nouă s-a statornicit pe
Volga, nouă este Volga însăşi.
(După „Trud“)
ţi?. s
Nu trece bine luna şi sute
de muncitori, tehnicieni, in­
gineri şi funcţionari care lo­
cuiesc în blocurile de la Hu­
nedoara merg în mod regu­
lat să-şi plătească chiria.
Este desigur o obligaţie a
achită de această obligaţie.
Se mai Intimplă însă că
unii dintre ei mai „uită“ de a-
cest lucru. Uită omul o zi,
două, dar apoi plăteşte...
Dar llie Hafner, care lo­
cuieşte în blocul nr. 42, a-
partamentul nr. 13, „uită“ a-
cest lucru de cîteva luni. De
asemenea, Ion Cotişel. locatar
din blocul nr. 24 şi Vasile
Zamfirache din blocul C-l
practică acelaşi obicei.
Se pune întrebarea: Cină
tărî să-şi îndeplinească a-
ceastă îndatorire? Neplata la \
timp a chiriei poate să le a- }
ducă nemulţumiri. Deci... aviz
restanţierilor!
'm ir F m im m p m L m o i
PENTRU 24 ORE
Vremea schimbătoare cu cerul mai
mult noros ziua şi cu înseninări lo­
cale noaptea. Izolat, vor cădea ploi.
Temperatura în scădere, ziua va fi cu­
prinsă între 9 şi 13 grade, iar noaptea
între —1 şi 4 grade. Vîntul va sufla
moderat din nord şi nord-est.
17 NOIEMBRIE 1961
DEVA : El Hakim ; HUNE­
DOARA: O zi zgomotoasă; PE­
TROŞANI: Patru in potop;
Cavalerii teu to n i; SEBEŞ: Cie-
lito Lindo ; ALBA IULIA: Rai­
dul vărgat; Săritură în zori:
SIMERIA : Libelula ; HAŢEG :
Dragostea te aşteaptă; QRAŞ-
TIE : Primul raid spre stele şt
vizita delegaţiei de partid şi
guvernamentale a R. P. Romine
în Uniunea Sovietică ; LONEA :
Poveste nordică; TEIUŞ: Vol­
ga, Volga; BRAD: Drumul spre
înalta societate ; ZLATNA : Fru­
moasa aventură; APOLDUL DE
SUS: Să preţuim iubirea.
\ CONFECŢII |
| îilCOTÂifE |
| GALANTERIE j
} găsifi la toate \
\ MflSAZiWELE 0. Q, L. 5
j INDUSTRIALdinDEVA, |
: SIMERIA şi CU6IR. ;