Page 55 - 1961-11
P. 55
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2144
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Leonid Brejnev a sosit în Sudan
KHARTUM 15 (Agerpres). — ţiei generalului-locotenent Ibra-
TA'S'S tran sm ite: him Bbbud, preşedintele Consi
liului superior al forţelor arm a
La 15 noiembrie L. I. Brejnev,
preşedintele Prezidiului Sovietu te şi primul ministru al Republi
lui Suprem al U.R.S.S. a sosit cii Sudan.
la Khartum, răspunzînd invita
L. I. Brejnev va face în Sudan
o vizită oficială.
=BK
LA T AŞ KENT: R- Castro: Poporul va pedepsi Sitaafie încordată Entuziaste angajamente
Consfătuire în probleme agricole cu asprime pe criminali în principatul ale constructorilor comunismului
Hsdramaut
TĂŞKENT 15 (Agerpres) Participanţii la consfătuire vor HAVANA 15 (Agerpres) TASS mul american pregăteşte din BAGDAD 15 (Agerpres).— MOSCOVA 15 (Agerpres). — ¦ \
TASS transmite : nou o agresiune armată împotri Ziarul „Aş-Sark“ anunţă că în
discuta măsurile pentru spori transmite : va Cubei. „Noi sîntem înconju oraşul Hisrimia din Hadramaut Colectivul uzinei metalurgice „Zaporojstal“ din Zaporojie, L
La 15 noiembrie s-a deschis rea producţiei de bumbac, carne, raţi de baze pentru pregătirea au avut loc mari demonstraţii
lapte şi alte produse agricole. Luînd cuvîntul în faţa mem mercenarilor în întregul bazin ale populaţiei. şi-a luat angajamentul de a îndeplini septenalul in cinci ani'..
la Taşkşnt consfătuirea lucră brilor gărzilor pentru asigurarea al Mării Caraibilor, a spus ci. Demonstranţii cereau să fie Oţelarii de la această uzină au realizat cel mai înalt indice de \
torilor din agricultura republi La consfătuire au prezentat pazei în gospodăriile agricole Dar noi sîntem înconjuraţi de proclamată independenţa Ha-
de stat, cooperativele agricole, asemenea de prietenie şi solida dramautului. Ei au aruncat cu folosire a cuptoarelor Martin din U.R.S.S., iar laminoriştii au,
cilor din Asia centrală, din Azer rapoarte, Şaraf Raşidov, prim- fabricile de zahăr şi în faţa con ritatea popoarelor din bazinul pietre asupra palatului guverna atins deja nivelul producţiei prevăzut pentru ultimul an al sep-
baidjan şi din regiunile din sudul secretar al C. C. al P. C, din U2- ducătorilor miliţiei populare din Mării Caraibilor, a popoarelor torului. Acesta după ce s-a con
bekistan, Dinmuhamed Kunaev, din America Latină şi a popoa sultat cu consilierul englez a dat tenalului.
Kazahstanului. La lucrările cons prim-secretar al C. C. al P. O. provincia Oriente, Râul Castro, relor din întreaga lume“. ordin soldaţilor pazei sale să
fătuirii participă N. S. Hruşciov, deschidă focul asupra demon ) Constructorii marii magistrale de gaze Gorki-Cerepoveţ au'
din Kazahstan, Veli Ahundov, Astăzi Cuba revoluţionară este straniilor. S-au înregistrat nu hotărît să accelereze ritmul lucrărilor pentru ca magistrala să:
prim-secretar al C. C. al P.C.U.S., prim-secretar al C. C. al P. C. j »«nistrul Forţelor Armate al mai puternică ca oricînd, a spus meroşi morţi şi răniţi. Uie dată în exploatare cit mai repede. In prezent au loc deja'
preşedintele Consiliului de Mi Râul Castro. Căpătînd pămînt, Această represiune sîngeroasă 'pregătiri pentru inaugurarea celei mai mari porţiuni a magis-i
din Azerbaidjan. Cubei, a declarat că imperialis- fabrici şi uzine, dobîndind drep a provocat un val de proteste
niştri al U.R.S.S. tatea , libertatea şi independen şi greve în întregul Hadramaut. Uralei — porţiunea Gorki-Iaroslavl — şi sint pe terminate lu - <
ţa. muncitorii şi ţăranii ţin şi După ce s-a aflat de reprima ‘ crările de sudare a ultimilor kilometri de conducte,
mai sus steagul revoluţiei şi sînt rea sîngeroasă a demonstraţiei,
Scrisoarea lui V. A. Zorin adresată gata să-şi apere cuceririle. Cîml populaţia din Hisrimia a ieşit ţ Muncitorii de Ia uzina „Ukrkabel“ din Kiev au îndeplinit
secretarului general ad-interim al 0. N. U. nu vor mai fi analfabeţi şi şo înarm ată pe străzi. Intr-o se
meri, cînd noi vom spori şi mai rie de regiuni ale principatului ‘ înainte de termen toate comenzile de materiale destinate elec
mult producţia si productivita s-au produs ciocniri ale popu trificării satelor şi şi-au luat angajamentul de a produce supli
tea muncii, iar forţele noastre laţiei cu poliţia şi trupele en
armate îşi vor însuşi şi mai bine gleze. Potrivit afirmaţiilor p er m e n ta r pînă la sfîrşitul anului mari cantităţi de materiale ne
tehnica militară modernă iar vi soanelor sosite din Hadramaut, cesare agriculturii, iar colectivul filaturii „Krasnaia Vetka“ din
gilenţa revoluţionară colectivă a situaţia în această regiune a
poporului va fi mai ascuţita, a Arabiei de sud, la fel ca şi în ţKineşma, care a cucerit înaltul titlu de întreprindere de muncă
subliniat Râul Castro, revoluţia Oman s-a agravat foarte mult. f comunistă, a realizat încă de pe acum productivitatea utilajului
noastră va fi şi mai puternică.
nea Sovietică în privinţa adop Uragan pe coasta ş prevăzută pentru anul 1965 şi a sporit considerabil angajamen
tării hotărârilor. comitetului şi Revoluţia a înarmat poporul, Oceanului Pacific
NEW YORK 15 (Agerpres). - baza unei autentice egalităţi in au căutat să-şi rezerve posibili şi poporul va primi cu arma în t e l e sale în ceea ce priveşte producţia peste plan a firelor,
TA\SS transmite : tatea de a impune comitetului mînă pe cotropitorii imperia AiEXICO CI l'Y 15 (Agerpres). —
drepturi a statelor în soluţiona hotărîri cu ajutorul majorităţii lişti, care îşi vor găsi moartea pe jl Colhoznicii din colhozul „Rassvet“, R.S.S. Bielorusă, au ho
mecanice, bazîndu-se pe supe pământul nostru şi în apele Agenţia Reuter anunţă că de pe urma
Reprezentantul permanent al rea tuturor chestiunilor legate rioritatea numerică în acest co tărît în adunarea consacrată re zultatelor congresului să lupte
U.R.S.S. la O.N.U., V. A. Zorin, de aceasta.'Uniunea Sovietică a mitet a participanţilor grupă noastre teritoriale. Poporul, a uraganului care a bîntuit coasta
a adresat secretarului general pledat in mod consecvent pentru rilor militare occidentale. Aceste >în anul 1962 pentru obţinerea a cîte 1.000 chintale de lapte şi
ad-îiiterim al O.N.U., U. Thant, o astfel de funcţionare a comi acţiuni ale S.U.A. demonstrează spus în încheiere Râul Castro, Oceanului Pacific, în Mexic au pierit 117 chintale de carne la 100 ha., 19 chintale de grîu, 200 chinta
că ei doresc să ducă o politică le de cartofi, 600 chintale de porumb pentru siloz la ha., precum
o scrisoare în problema datei tetului care să fie în măsură să de dictat în organizarea colabo va crea tribunale militare şi va peste 220 de persoane şi sute de alţi
convocării Comitetului O. N. U. .asigure o adevărată egalitate în rării în domeniul Cosmosului pc şi recolte mari de alte culturi agricole, adică să atingă nivelul de
pedepsi cu asprime pe cei care oameni sînt izolaţi fără alimente şi
pentru folosirea paşnică a spa drepturi a membrilor comitetu linia O.N.U. s producţie prevăzut pentru ultimul an al septenaluluL
vor săvîrşi crime împotriva po apă potabilă. In numeroase regiuni
ţiului cosmic. lui şi o reprezentare echitabilă Propunerea S. U. A. şi a altor
puteri occidentale de a convoca porului şi vor încerca să-şi re recoltele sînt complet compromise.
Uniunea Sovietică, arată V. A. a tuturor celor trei grupuri de Comitetul pentru Cosmos fără o
Zorin, acordă o mare im portan state în conducerea comitetului, înţelegere prealabilă referitoa capete cu forţa privilegiile pier
ţă dezvoltării colaborării in te r organelor sale auxiliare şi con re la bazele organizării funcţio dute. In Adunarea Generală a O .N .U .
nării comitetului, continuă V. A.
naţionale in domeniul folosirii ferinţei internaţionale a oame Zorin, nu poate fi apreciată de- Frontf la r g îm potriva
paşnice a Cosmosului. Pronun- nilor de ştiinţă pentru schimbul cît ca o nouă tentativă neînte
meiată a Statelor Unite de a ob
ţindu-se pentru dezvoltarea unei de experienţă în domeniul cer ţine o situaţie avantajoasă în
astfel de colaborări, U. R. S. S. cetărilor cosmice.
Comitet. colon ialism u lu i
porneşte de Ia ideea că ea poate Dar în ciuda eforturilor
fi rodnică şl eficientă numai in U.R.S.S., S.U.A. au respins cate NEW YORK 15 (Agerpres). —
In şedinţa din după-amiaza
cazul în care va îi realizată pe goric principiul propus de Uniu- de 14 noiembrie a Adunării Ge tinuă să se afle sub jugul în
nerale a O.N.U. au continuat robitorilor străini. Puterile co
Puternică solidaritate cu cauza In aceste condiţii reprezen discuţiile în problema înfăptui loniale, a spus el, continuă să
tan ţa U.R.S.S. pe lingă O.N.U. rii Declaraţiei cu privire la saboteze hotărlrile Adunării Ge
deţinuţilor algerieni VENEZUELA: M a r i m a n i f e s t a ţ i i acordarea independenţei ţărilor nerale, Kurka a subliniat rolul
şi popoarelor coloniale. Subli deosebit al N.A.T.O. In promo
Amploarea pe care au luat-o s-au adunat în faţa închisorii nu vede nici un sens în convo iiB ® |5 © ţs* iv a m i e r i i r e l a í S i l t i P niind că colonialismul este o varea politicii de înăbuşire a
în Franţa şi în lumea întreagă Roquette. Demonstranţii purtau carea Comitetului O.N.U. pentru sursă permanentă de războaie, mişcării de eliberare naţională
mişcările de solidaritate cu lup pancarte pe care se putea citi: Cosmos,, aşa cum o propun de delegatul Liberiei a declarat că a popoarelor coloniale. Delega
ta deţinuţilor politici algerieni ,.Eliberaţi-! pe Ben Bella !“, ,,E- legaţiile S.U.A., Angliei şi a altor d lip ie m a íie e eta C u b a, eliberarea deplină a coloniilor tul Cehoslovaciei a subliniat că
care de la 2 noiembrie continuă liberaţi deţinuţii algerieni !“. Ca va constit'. i un pas pe calea Statele Unite nu numai că în
greva foamei, reţine atenţia opi răspuns la această manifesta puteri occidentale. CARACAS 15 (Agerpres). — această acţiune a guvernului asigurării păcii in întreaga lume. robesc ele însele popoarele din
niei publice franceze. ţie paşnică poliţia a intervenit El a arătat că nu este posi Porto Rico şi din insulele Ocea
arestînd 40 de manifestanţi. In încheierea scrisorii, V. A. Ruperea relaţiilor diplomatice Venezuelei „face parte din pla bilă o soluţionare a problemei nului Pacific, dar acordă, de
Greva foamei continuă, deţi Zorin subliniază că Uniunea So cu Cuba de către guvernul Venc- nurile perfide ale imperialişti Irianului de vest fără să se ţină asemenea, un larg ajutor mili
nuţii refuzînd hrană şi ia spita ¦Democraţii francezi înţeleg că vietică' va tinde şi pe viitor spre zuelei a stîrnit o largă mişcare lor nord americani care se p re seama de părerea Republicii tar aliaţilor lor în cadrul
lul Garches, unde au fost tra n gravitatea situaţiei cere intensi unirea eforturilor statelor în do de protest în rîndul maselor N.A.T.O., care duc un război dis
sportaţi. Alţi 80 de deţinuţi al populare din Venezuela. în nu gătesc să atace Cuba“. Indonezia. trugător împotriva popoarelor
gerieni care au déclarât Şi ëi ficarea acţiunilor maselor popu meniul studierii spaţiului cos- meroase oraşe din ţară au avut Reprezentantul Cehoslovaciei, din Algeria, Angola, Kenya şi
greva foamei au fost transfe lare pentru pace in Algeria. U- fntr-o rezoluţie adoptată de alte ţări.
niunea departamentală C.G.T. M t, w m m üffëi autentice co loc mari demonstraţii împotri plenara naţională a conducerii Kurka, a amintit delegaţilor la
raţi in noaptea de marţi spre din departamentul Sena a lan laborări ' internaţionale- --bazate - va ruperii relaţiilor diplomatice organizaţiei de tineret a P arti adunare că 70 milioane de oa In şedinţa 'Adunării Generale
sat un apel prin care cere în dului Uniunea republicană de meni din ţările coloniale con
miercuri în stare gravă la infir tregului tineret parizian să or cu Cuba. au luat de asemenea cuvîntul,
ganizeze în ziua de 18 noiembrie pe egalitate în drepturi. mocratică se cere să fie condam delegaţii Columbiei şl Japoniei.
meria închisorii Fesnes. Cazuri După cum anunţă agenţia U- nată energic ruperea relaţiilor
o puternică manifestaţie. La -O - nited Press International, o m a diplomatice cu Cuba. Rezoluţia
analoage au mai avut loc în m a Paris, 800 de femei au şi răs
puns Ia acest apel şi participă re demonstraţie studenţească de arată că revoluţia cubană a de
joritatea închisorilor din Fran la organizarea acestei zile în în protest a avut Ioc la Caracas,
treprinderile unde lucrează. Viafa lui Siqueiros unde împotriva demonstranţilor venit simbolul luptei ţărilor din
ţa, unde se află închişi 10.000 America Latină pentru elibera
In suburbiile Parisului 1.000 au fost trimise mari forţe poli rea naţională.
de algerieni. In semn de solida de tineri muncitori au semnat în primejdie ţieneşti. Ziarul „Nacional“ rela
apelul celor 12 mişcări de tine Deputatul Jose Herrera Oro-
ritate cu lupta deţinuţilor alge ret şi studenţeşti, care organi MEXICO CITY 15 (Agerpres). tează că în timpul ciocnirii din pesa, secretar pentru probleme
zează manifestaţia din ziua de Corespondentul din Mexico le internaţionale al Partidului
rieni au mai declarat greva foa 18 noiembrie. 300 de soldaţi âl- City al agenţiei ADN anunţă tre studenţi şi poliţie cîţiva stu
gerieni din armata franceză în- denţi au fost răniţi. Agenţia U- Uniunea republicană democraţi
mei mulţi deţinuţi europeni. cazarmaţi la Mande au mani nited Press International anun că, Domîngo Alberto Rangel.
Protestele şi luările de poziţie festat.pentru solidaritate cu de că stai'ea sănătăţii cunoscutu ţă că autorităţile au suspendat secretar general al Partidului
ţinuţii algerieni. pe timp nelimitat cursurile uni Mişcarea revoluţionară de stin
se succed, oamenii muncii cerînd lui pictor mexican David Al- versităţii din Caracas.
gă şi numeroase alte persona
acordarea regimului politic de faro Siqueiros, secretar general Numeroase organizaţii dau lităţi politice au publicat în zia
publicităţii declaraţii în care se
ţinuţilor algerieni şi eliberarea al Partidului Comunist din Me pronunţă împotriva ruperii re rul „Nacional“ declaraţii prin
xic, este foarte gravă. care condamnă hotărîrea guver
miniştrilor algerieni închişi. A- laţiilor cu Cuba. In declaraţia
După cum' relatează cores Federaţiei centrale universitare nului Venezuelei de a rupe re
ceste cereri sint formulate de
pondentul Siqueiros care din din Venezuela se subliniază că laţiile cu Cuba.1*
organizaţiile cele mai diverse şi
oidinul autorităţilor a fost în
îndeosebi de organizaţiile sindi
chis în luna august 1960, suferă Interviul noului
cale. In seara zilei de 14 noiem de ficat şi de o paralizie facia
brie 200 manifestanţi francezi
4SS lă-şi a piciorului şi miinii stingi:
al Ecuadoruluide asemenea Siqueiros are tul
Comentariile presei franceze burări de vedere. QUITO 15 (Agerpres). — avea relaţii comerciale cu ori
Autorităţile au refuzat inter După cum anunţă agenţia ce ţară care va oferi condiţii
Prensa Latina, la 15 noiembrie avantajoase“.
PARIS 15 (Agerpres). — vernui mai poate fi capabil de narea' lui Siqueiros intr-un spi preşedintele Ecuadorului, Carlos Demonstraţia de protest a pensionarilor din Urugnay la
Presa franceză, atît cea de iniţiativă'*. tal în vederea tratamentului. Julio Arosemena, a acordat un Referindu-se la problema si
stingă cit şi cea de dreapta, Mai mult decît atît, medicul interviu corespondentului ziaru tuaţiei interne a ţării, noul pre Montevideo. IN FOTO : Un grup de pensionare în Tiaţa Inde
exprimă îngrijorarea şi indig „Paris Jour“ îşi exprimă în Jésus Martin, fostul superin- lui „El Universal“, care apare şedinte al Ecuadorului a decla
narea profundă a opiniei pu grijorarea în legătură cu faptul tendent medical al Închisorii, a la Caracas, (Venezuela), in care rat că în faţa ţării „stau pro pendenţei din capitala ţării manifestînd pentru mărirea pen
blice faţă de tratamentul bar că atitudinea guvernului, care fost Înlăturat din acest post a declarat: bleme complexe legate de mi
bar la care sint supuşi patrioţii nu se arată înclinat să modifice pentru că a cerut să se dea în „Noi vom apăra principiul zeria şi neştiinţa de carte a po siilor. 1
algerieni din închisorile france regimul de detenţiune al lui grijiri medicale lui Siqueiros. neamestecului şi al liberei au- porului şi de unele lipsuri ale
ze şi face răspunzător guvernul Ben Bella şi al tovarăşilor săi' todeterminări a popoarelor, adi sistemului democratic“. la Închiderea ediţiei
francez pentru acest nou pre de luptă, va duce Ia un „im Opinia publică din America că dreptul fiecărei ţări de a-şi
judiciu adus prestigiului Franţei. pas total“ problema tratativelor' Latină cere cu insistenţă elibe alege sistemul de guvernămînt Arosemena a spus că toate O N-U-: A început examinarea problemei
Etiene Fajon, membru al Bi cu guvernul provizoriu al Repu rarea lui Siqueiros. Intr-un me pe care îl doreşte“. problemele care stau în faţa
roului Politic al P.C.F., semnea blicii Algeria. morandum semnat de un grup Arosemena a spus că Ecuado noului guvern „au un caracter dezarmării generale şi tataie
ză un articol în „l’Humanité“ de intelectuali din Brazilia, în rul „fiind o ţară liberă şi suve
în care acuză autorităţile fran In aceeaşi ordine de idei, zia tre care pictorul Carlos Scliar, rană îşi rezervă dreptul de a foarte serios“. „Dar, a declarat NEW YORK 15 (Agerpres). — început examinarea celei mai
ceze de făţărnicie. Pe de o par rul „L’Aurore“ subliniază că sculptorul Bruno Giorgo şi alţii, importante probleme de pe or
te, arată Fajon, guvernul de „politica urmată de guvernul se cere preşedintelui Mexicului Arosemena, sîntem convinşi că TASS transmite : dinea de zî şi anume a proble
clară că doreşte să rezolve pro francez face ca şansele unei re — Lopez Mateos, eliberarea lui La 15 noiembrie Comitetul
blema algeriană prin procedee glementări paşnice a problemei David Alfaro Siqueiros. ele vor fi rezolvate rapid“.
algeriene să devină tot mai ne Politic al Adunării Generale a
umanitare, iar pe "de altă parte, sigure. Este timpul ca guvernul
miile de algerieni, care zac in să revină asupra atitudinii sale mei dezarmării generale şi to
lagărele de concentrare şl în şi să caute un alt drum“.
S C U R T E Ş T IR I <> S C U R T E Ş T IR I tale.
In ajunul începerii examinării
problemei dezarmării generale
chisori, sînţ supuşi unui tra ta RABAT 15 (Agerpres). — TASS loc în Republica Arabă Siria la 1 de punzînd invitaţiei preşedintelui Mexi şi totale, delegaţia sovietică a
ment revoltător. Manifestaţiile transmite: La 14 noiembrie, a sosit cembrie. In aceeaşi zi va avea loc un cului, Lopez Mateos, Ia 14 noiembrie prezentat în calitate de docu
populare, care au avut loc la 11 la Rabat, ca urmare a unei invitaţii plebiscit asupra constituţiei provizo a sosit în Mexic, într-o vizită de trei
noiembrie în faţa ambasadei
franceze din Maroc, ’demon Alegerile prezidenţiale oficiale, o delegaţie militară sovietică rii al cărei text a fost dat publicită zile, primul ministru al Indiiei Jawa- ment oficial al Comitetului Po
strează că prin atitudinea lui, din Filipine in frunte cu mareşalul Uniunii Sovie ţii la 15 noiembrie. La alegerile de la harlal Nehru. litic „Principalele prevederi ale
guvernul francez a adus un pre tice, V. D. Sokolovski. Delegaţia va 1 decembrie, vor participa şi temelie Tratatului cu privire la dezar
judiciu serios Franţei pe plan M A N IL L A 15 (A g erp re s). — France Presse, că aşteaptă - închderea participa la sărbătoarea naţională a cărora li s-a acordat dreptul de a vota PARIS i5 (Agerpres). — La .Ma marea generală şi totală“ pre
internaţional. In alegerile prezidenţiale din Fili num ărătorii voturilor. Marocului. şi de a fi alese. drid a început judecarea unul proces zentate celei dc-a 15-a sesiuni
pine, D iosd ad o M acap agal, care a d e împotriva unor tineri intelectuali spa
Ziarul „Le Populaire“ cere ţinut funcţia de vicepreşedinte şi a Gu toate că am bii can d id aţi s-au XIENG KUANG 15 (Agerpres). - DELHl 15 (Agerpres). — La Cal* nioli acuzaţi de „propagandă ilega
guvernului „să găsească o for candidat din p a r te a -P a r tid u lu i-L ib e întrecut în a-şi m an ifesta orientarea
mulă care să permită guvernu ral a obţinut, potrivit datelor- incom Servilă proam ericană, M acap agal a iz Celei de-a şasea invitaţii lansată de cutta a avut loc un miting organi lă". Vina lor constă în faptul că în a Adunării Generale a O.N.U.
lui provizoriu al Republicii 'Al plete, un a v a n s d e 500.000- de voturi butit să obţină un num ăr sporit de prinţul Suvanna Fumma, care a fost zat de Conferinţa naţională Indiană februarie 1956 au organizat un „Con de către N. S. Hruşciov, şeful de
geria să consulte miniştrii săi faţă de G arlos G ard a, care a ocupat voturi, .deoarece a în scris în ' progra învestit de regele Laosultii cu misiu pentru problema germană, în cursul gres în apărarea libertăţii culturii şi legaţiei sovietice la 23 septem
deţinuţi în Franţa. 'Această ho- m ul său com baterea corupţiei, care nea de a constitui un guvern de coa căruia a fost adoptată o rezoluţie în a universităţilor din Spania“. brie 1960.
tărîre ar fi în momentul de faţă postul de preşedinte şi a candidat se m an ifeştă d in p lin în rândurile au liţie, prinţului Boun Oum de a par care se cere guvernului indian să re
extrem de utilă“. Ziarul îşi ex torităţilor filipineze. ticipa la o întîlnire tripartită în Va cunoască oficial R.D. Germană. A fost GENEVA 15 (Agerpers). - La 15 Amadeo (Argentina) care a
primă însă in acelaşi timp în pentru realegerea sa din 'partea P arti lea Ulcioarelor, grupul rebel i-a opus de asemenea adoptată o altă rezolu noiembrie, a plecat în Franţa o dele prezidat şedinţa Comitetului Po
doiala că „la ora actuală gu- P otrivit relatărilor agenţiilor de pre un nou refuz categoric. ţie în care se cere semnarea tratatu gaţie a Comitetului internaţional al litic, a dat cuvîntul şefului de
dului n a ţio n a list Gu toate acestea, să, în ziua alegerilor, în cursul cioc lui de pace cu cele două state ger Crucii Roşii, pentru a cerceta starea legaţiei U.R.S.S., V. A. Zorin ca
nirilor au fost u cise patru persoane DAMASC 15 (Agerpres). — Guver mane. deţinuţilor politici algerieni în lagă re a rostit o amplă cuvîntare.
G ard a a refuzat să-şi recunoască îii- şi i r ă n ite : alte 20. , rele şi închisorile de pe teritoriul me
nul sirian a anunţat că alegerile pen MEXICO 15 (Agerpres). — Răs tropolei franceze.
frtngerea, d edarind, potrivit agenţiei tru Adunarea constituantă vor avea
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martio nr. Telefon: 188; 189; 75, Taxa plătită tn numerar coniorm aprobării Direcţiunii Generale P.1.LR, nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 Mai“ - Deva