Page 56 - 1961-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. ” NJŢl-VA -
J Anui XIII Nr. 2145 1
Construcţiile zootehnice
să fie grabnic term inate!
RAIDUL NOSTRU
Continua dezvoltare a sectorului zootehnic in gospodării­
le agricole colective, a pus in faţa acestora sarcina construirii
unui număr însemnat de grajduri, saivane, maternităţi etc. un­
de să poată fi adăpostite în co ndiţii corespunzătoare întregul
efectiv de animale.
Pentru a cunoaşte stadiul in care se află lucrările de con­
strucţie a adăposturilor pentru animale, redacţia ziarului nostru
a organizat un raid-anclietă în gospodăriile agricole colective
din raionul Alba. Iată citeva di n constatările de pe teren.
Cînd există preocupare
Acolo unde organizaţiile de
partid şi consiliile de conduce­
re ale gospodăriilor agricole co­
lective au avut în atenţia lor
grija faţă de creşterea şep te-
lului, s-au luat din timp măsuri
şi pentru amenajarea şi con­
struirea de noi grajduri, saiva­
ne pentru oi şi m aternităţi pen­
tru scroafe. In G.A.C. din Mi­
halţ, Vinţul de Jos şi Bei'ghin,
au fost construite grajduri pen­
tru adăpostirea a cîte 100 de
bovine şi alte construcţii zooteh­ nerea acestor rezultate, colecti­
nice. Avansate sînt şi con­
strucţiile de grajduri din gos­
podăriile colective de la Alba
lulia, Henig, Seuşa, Drîmbar,
Cetea, Ciugud etc. La G.A.C. din
satul Cetea, comuna Benic, con­
strucţia grajdului pentru 100 de
v«te mari, care se apropie de
sfîrşit, s-a realizat mai mult
prin munca voluntară a colecti­
viştilor.
Astfel, cărămida (80.000 bu­
căţi) a fost lucrată numai prin
muncă voluntară, iar o bună
parte din lemnul necesar con­
strucţiei a fost procurat prin va­ precum şi alte comitete executi­
lorificarea resurselor locale. In
felul acesta au procedat şi co­
In două gospodării din aceeaşi comună
Despre sprijinul pe care comi­ dăriei lor in realizarea construc­
tetul executiv al sfatului popu­ ţiilor zootehnice planificate, co­
lar comunal l-a acordat gospo­ lectiviştii din satul Vinţul de
^ Panou de onoare
TITUS BARTIŞ
este şeful unei echipe de lă­
cătuşii de întreţinere la lami­
norul de 650 mm. al C. S.
Hunedoara. Meseriaş priceput,
acest tovarăş execută la
timp şi în bune condiţiuni
intervenţiile in cazul ivirii de­
fecţiunilor in funcţionarea
agregatelor.
DAFINA CRIŞAN
sc numără printre cele mai
harnice colectiviste de la
G.A.C. din Sintandrei. In acest
an, pină la 1 noiembrie, ti-
năra candidată de partid a
prestat în gospodărie peste
200 zile-muncă.
Vineri 17 noiembrie 1961
lectiviştii din Vinţul de Jos, ca­
re au folosit plopi de pe margi­
nea Mureşului.
p scroafe şi la alte construcţii gos­
La construirea de saivane, b i­
ne au lucrat gospodăriile colec­
tive din Ighiel, Bucerdea, şi To-
toi unde lucrările au şi fost te r­
minate.
Trebuie remarcat că la obţi­
viştii au primit un sprijin pre­
ţios din partea comitetelor exe­
cutive ale sfaturilor populare,
care !-au ajutat să-şi procure
Ia timp materialele necesare, u-
neori mobilizînd, cu ajutorul de­
putaţilor, cetăţenii din satele
respective la prestarea de mun­
că voluntară pentru terminarea
construcţiilor. Aşa a procedat,
de exemplu, comitetul executiv
al sfatului popular din Benic
(preşedinte IosifFrîncu) care a
mobilizat pe locuitorii satului să
participe activ la construirea
grajdului gospodăriei colective,
ve ale sfaturilor populare comu
nale. Şi, după cum am arătat,
rezultatele sînt din fecîe mai bu
ne.
TRAIAN STELIAN
şeful unei brigăzi de zidari
la şantierul nr. 1 al I.C.S.
Hunedoara. Lucrînd la înăl­
ţarea noii secţii de furnale
a combinatului, in luna oc­
tombrie a.c. şi-a îndeplinit
planul in proporţie de 120
la sută.
GLIGOR TODICĂ
deţine titlul de tractorist
fruntaş in cadrul S.M.T. Alba
lulia. In fiecare campanie
agricolă, depunînă mult su­
flet în întreaga sa activitate,
el a reuşit să obţină impor­
tante depăşiri a sarcinilor
de plan.
Jos au numai cuvinte de laudă,
Sfatul popular comunal şi per­
sonal tov. Gh. Stanciu, preşe­ omului şi a numeroase animale a per­
dintele Comitetului executiv, au mis uuui grup de fiziologi sovietici
ajutat consiliul de conducere al
G.A.C. la procurarea materia­
lului lemnos, cimentului şi ţi­
glei, a mobilizat pe colectivişti
şi meseriaşii din sat la executa­ voibire cu un corespondent al zia­
rea lucrărilor de construcţie, la rului „lzvestia“.
instalarea reţelei şi introducerea
curentului electric etc. Drept re­
zultat, grajdul în care pot fi a-
dăpostite 100 vite mari este în
prezent term inat şi populat de gură funcţiile primordiale, se maturi­
animalele gospodăriei. Acum, zează în mod selectiv. De aceea, con­
colectiviştii din Vinţul de Jos
muncesc cu însufleţire la ame­
najarea unei maternităţi pentru
podăreşti.
Cu totul altfel stau lucrurile perioada începîud din luna treia a
la gospodăria colectivă din satul dezvoltării embrionare cînd se mani­
Sibişeni. Dezvoltînd considerabil
sectorul zootehnic, şi în această
unitate se impunea construirea
urgentă a unui grajd. Acest lu­
cru l-au înţeles toţi colectiviştii artera ombilicală a fetusului. Viaţa
şi, ca urmare, au hotărît ca
adăpostul respectiv să fie cons­
truit pină cel mai tirziu la 15
noiembrie. In acest scop au fost
procurate din timp cimentul, bi­
lele manele şi alte materiale de
construcţie, iar pe la începutul
lunii septembrie s-a turnat fun­
daţia. Atit doar, pentru că de
atunci, construcţia a fost aban­
donată.
întrebat din ce cauză au stag­
nat lucrările de construcţie tov.
(Continuare in pag. 2 a)
Pentru îmbunătăţirea
muncii culturale
în perioada de iarnă
In ziua de 16 noiembrie a.c.,
a avut loc la sediul Consiliului
regional al sindicatelor o şe­
dinţă de lucru la care au par­
ticipat preşedinţii şi responsa­
bilii cu munca culturală din
cadrul comitetelor sindicale de
întreprindere ale G.A.S. şi
S.M.T.
Cu acest prilej, tov. Trandafir
Tănase, membru al Biroului exe­
cutiv al C.R.S. a expus în faţa
celor prezenţi sarcinile ce revin
comitetelor sindicale din G.A.S.
şi S.M.T. pentru îmbunătăţirea
muncii culturale de masă in pe­
rioada de iarnă.
Li se spune aşa la toate
minele. Şi aceasta pentru că
ei nu extrag minereu, nu dau
„tone“. In schimb contribuie
în mare măsură la îndeplini­
rea planului de producţie. In
mîinile lor, ale mecanicilor,
sînt toate utilajele miniere,
de munca lor depinde în ul­
timă instanţă continuitatea
procesului ăc producţie. Ima-
ginaţi-vă, de pildă, că la un
moment dat compresoarele
s-ar opri. Efectul ? Minerii
din abataje n-ar mai putea
lucra, şi din atit se poate
vedea cit de importantă e
munca auxiliarilor. Din rin-
durile acestei categorii de
muncitori face parte şi echi­
pa condusă de comunistul Ni-
colae Lăscuţoi de la între­
prinderea minieră Ghelar —
echipă fruntaşă in întrecerea
pe profesii.
Fiecare om —
inovator activ
Nicolae Lăscuţoi vorbeşte cu
multă dragoste despre cei 0
tovarăşi de muncă ai săi. La
adresa fiecăruia are cuvinte
de laudă. Ii menţionează în
special pe comuniştii Romulus
Toalfeş, Mireea Popa şi Şte­
fan Seche. Toţi sînt munci­
tori pricepuţi, conştiincioşi.
Fiecare se străduieşte să în­
veţe cit mai mult, să-şi ridi­
ce necontenit nivelul ăe cu­
noştinţe.
A?« stinâ lucrurile nu poate
4 pagini 20 bani
Savanfii sovietici
au descoperit
legea generală
a dezvoltării
organismului viu
MOSCOVA 16 (Agerpres). —
Studierea dezvoltării embrionare a
să descopere legea generală a dez­
voltării organismului viu, a declarat
profesorul Piotr Anohiti intr-o con-
Oamenii de ştiinţă au stabilit că
legăturile nervoase ramificate şi ace­
le structuri ale organelor care asi­
cepţia oamenilor de ştiinţă sovietici
a primit denumirea de sistemogeueză.
Cercetările de aproape 30 de ani
ale fiziologilor sovietici au cuprins
festă primele funcţii ale fetusului ne­
cesare noului născut.
Oamenii de ştiinţă sovietici au fo­
losit metoda trecerii sîngelui prin
fetusului poate fi menţinută astfel,
timp mai îndelungat. In acest scop
a fost construit un aparat special,
asemănător inimii artificiale.
Posibilitatea unirii cercetărilor oa­
menilor de ştiinţă sovietici cu lucră­
rile omului de ştiinţă italian, profe­
sorul D. Petrucci care studiază dez­
voltarea embrionului din momentul
apariţiei lui piuă în luna treia, des­
chide mari perspective.
Cred, a spus în încheiere prof.
Piotr Anohin că în etapa următoare,
cînd profesorul Petrucci. va trece la
studierea fetusului de peste trei luni.
•contactul' dintre noi,.vq. tj^deosgbiţ
de important şi rodnic.
HST
IsB se sîiB îia Îe s a ic c e s e
la Uzs&ua electrică VuBcaai
In cele 10 luni care s-au scurs
din acest an, muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii de la uzina
electrică Vulcan au realizat e-
conomii la preţul de cost în va­
loare de 1.680.000 Iei, faţă de
950.000 Iei cît prevede angaja­
mentul anual. De asemenea,
pînă în prezent, aici s-a depă­
şit planul de producţie al ener­
giei electrice cu 19 la sută, con­
sumul de combustibil a fost re­
dus cu 1 Ia sută, iar consumul
propriu tehnologic cu 9,5 la su­
tă.
Sucese de scamă au fost ob-
sacra*
99 i a
desigur să mire pe nimeni, fap­
tul că echipa a hotărit ca
fiecare om să devină inova­
tor. Greu nu e pentru că
şeful de echipă este un ino­
vator cu experienţă. Anul
acesta el a propus 12 inova­
ţii şi raţionalizări, făcute in
colaborare cu tovarăşii de
muncă.
— Aşa reuşesc să trezesc
gustul fiecănda pentru nou —
spunea tov. Lăscuţoi — şi tot­
odată îl fac pe fiecare să-şi
dea seama că are suficiente
posibilităţi pentru a propune
inovaţii.
Elevi Ia şcoala vierii
Vasile Bîrăianu a schimbat
multe meserii. A lucrat in co­
merţ, a fost vagonetar de mină,
m uzicant.. Pină la urmă, nici
el nu prea ştie cum, a ajuns
în echipa de mecanici a lui
Lăscuţoi. Mereu schimbător, alţii greşit. Echipa însă, un co­ înainte de vreme. Iar Nicolae r
fără vreo intenţie serioasă lectiv bine închegat, a ştiut Lăscuţoi a plecat de-acolo di- (
pentru meserie, părea că nici să dea fiecănda o lecţie fo­ rect la conferinţa de partid pe
aici nu va face mare lucru.
Adesea lipsea nemotivat, ve­
nea obosit la lucru, era în
coada tuturor acţiunilor. Co­
lectivul însă nu i-a tolerat
aceste manifestări. Intr-o di­
mineaţă, după vreo două zile
absentate, ortacii s-au adunat
in jurul lu i:
— ştii ce tovarăşe, — a des­
chis vorba Lăscuţoi — la noi
nu merge aşa. Ori te faci de
treabă, şi-ţi vezi de lucru, ori
lasă-ne în pace. Munca noa-
W V W v./W v/W '—'W \ /\„'W vA V \
Cei care vizitează in
aceste zile expoziţia agri­
colă organizată în oraşul
Deva, rămin plăcut impre­
sionaţi ăe varietatea pro­
duselor ce se găsesc aici.
Legumele, fructele, vinu­
rile alese şi celelalte pro­
duse agroalimentare expu­
se cu mult gust, demon­
strează bogăţia ogoarelor
regiunii noastre, rodul ac-
L tivităţii muncitorilor din
gospodăriile agricole de
stat şi a colectiviştilor, al
aplicării regulilor agroteh­
nice în lucrarea pămin-
( tului.
' In fotografie: Aspect de
i la expoziţia agricolă. Stan-
[ durile încărcate cu tot fe-
'¦ Iul ..de produse agricole,
, incintă ochiul, atrag pri-
f .-.viiiiţe,., tuturor ,mzitalmiicu
A 1—! u J u J v—/ u t v - J i r v
ţinute şi în activitatea de ino­
vaţii. Astfel, au fost înregistra­
te 128 propuneri de inovaţii,
dintre care 116 au fost aplicate.
Una dintre cele mai importante
propuneri este cea a tovarăşi­
lor Rytoi Pavel şi Koloşi Tibe-
riu privind purificarea apei de
alimentare şi recuperarea căl­
durii de la generatoare. Această
inovaţie aduce o economie anua­
lă antecalculată de peste 138.090
lei.
N. KOVENŢA
corespondent
B^^g^cMMaaffiaMRaaaRK^jaKiOPicawa^BaMaaBsTOBgsaBiaBxmbmbb&HBSBanoBSBaziv-
stră e de mare răspundere.
Dacă ai înţeles greşit terme­
nul ăe „auxiliari“, caută şi
răstălmăceşte-l mai bine. Pină
una, alta, fiindcă văd că eşti
tare „obosit“, du-te acasă.
Odihneşte-tb ! Pe azi lucrăm
noi şi pentru tine, deşi e ru­
şinos fiindcă eşti tînăr. De
mâine însă, dacă mai vrei să
vii la noi, ia-o altfel. Ne-am
înţeles ? !...
Şi tînărul a fost lăsat sin­
gur. N-a plecat acasă, dar
nici la ortaci. şi-a făcut ăe
lucru prin atelier. A dcua si
s-a prezentat la lucru, altfel,
aşa cum i-au cerut-o tovară­
şii...
Bîrăianu este astăzi un me­
canic foarte priceput, conştiin­
cios ca otIcare altul din echi­
pă, fruntaş in acţiunile ob­
şteşti.
Ca Bîrăianu au luat-o şi
lositoare. De aceea, la Ghelar
se mai spune că „echipa lui
Lăscuţoi este o adevărată şcoa­
lă a vieţii, unde fiecare om
este un elev silitor“.
Exemplu personal
Şeful de echipă, Nicolae Lăs­
cuţoi, este privit cu multă
admiraţie şi respect de tova­
răşii săi de muncă. Aceasta
pentru că el se duce totdeau­
na să lucreze acolo unde e mai
greu, pentru că întotdeauna e
i - / - yi/
' mm
m
Activitatea de introducere
a tehnicii noi
să se desfăşoare organizat!
O condiţie esenţială pentru studieze posibilităţile de intro­
dezvoltarea tuturor ramurilor ducere a tehnicii noi la toate
economiei naţionale este dezvol­ locurile de muncă. Un aseme­
tarea industriei siderurgice. In nea exemplu avem la laminorul
1965, după cum se arată iii Di­ de 800 mm. Colectivul de intro­
rectivele Congresului al urnea ducere a tehnicii noi de la a-
si P.M.R., in ţara noastră se va ceastă secţie îşi desfăşoară ac­
produce’ circa 2 milioane ţore tivitatea pe baza unui plan de
fontă, 3,3 milioane tone ..oţel şi muncă judicios întocmit şi cu
peste 2 milioane tone laminate. obiective concrete. El a rezol-
Pentru, obţine­
_______ vat o seamă de
rea acestor rea- -----
probleme impor­
lizări trebuie pus
tante, care au
un accent deo­ Progresul fehnic condus la spori­
sebit peJ ridica­
rea considerabi­
rea nivelului teh­ la ordinea zilei lă a realizărilor
nic. al produc-; — - ..._____ rin acest an. E-
ţiei, acesta fiind xemple asemănă­
factorul principal care duce la toare pot fi date şi de la alte
sporirea productivităţii muncii. secţii.
In raportul prezentat de tova­ La oţelăria Martin nr. 1 ac­
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej tivitatea de ridicare a nivelu­
la Congresul al m -lea al parti­ lui tehnic al producţiei se des­
dului se spune :
făşoară însă intr-un mod cu to ­
„Ritmul rapid de creştere a tul aparate. La comitetul sindical
productivităţii muncii — carac­
teristică esenţială a orinduirii de secţie, este foarte greu să afli
socialiste — este determinat, ceva despre colectivul de intro­
înainte de toate, de nivelul teh­ ducere a tehnicii noi. De altfel,
practic vorbind, un asemenea
nic al mijloacelor de produc­ colectiv, organizat, nici nu exis­
ţie, cu care este înzestrată eco­ tă.
nomia“.
Anul trecut, prin septembrie
Urmind această cale, organi­ a fost iniţiat aici un cerc, sau
zaţiile de partid din C.S. Hu­ mai bine zis, o sesiune tehni-
co-ştiinţifică permanentă a ca­
nedoara au îndrumat comitete­ drelor de ingineri şi tehnicieni.
le sindicale şi conducerile a d ­ Cu această ocazie s-a- întocmit
ministrative ale secţiilor spre un plan tematic, cuprinzînd o
formarea unor colective alcă­ serie de probleme ce urmau să
tuite din cei mai buni ingineri, fie luate în studiu. Printre a-
tehnicieni şi muncitori, care să cestea se n u m ă ră : „Scurtarea
duratei de ajustare şi control
a vetrelor“, „îmbunătăţirea scoa­
terii din lingoul calmat, prin
modificarea maselotei“, „Purita­
tea în oţelul de axe“ şi altele.
un exemplu personal. Iată Soluţionarea multora dintre ele
doar un fapt. şi aplicarea lor in practică au a-
dus îmbunătăţiri substanţiale în
Cu vreo lună în urmă, in­ procesul de producţie. D urata
tr-o seară, s-a aprins un com­ de ajustare şi contro! a vetre­
presor la mină. Lăscuţoi toc­ lor. a scăzut, au crescut simţi­
mai cumpărase bilet să meargă tor indicii de utilizare ai cup­
la film. Un tovarăş însă a toarelor.
venit la el şi i-a relatat si­
tuaţia. N-a 'mai siat pe gin- Toate acestea sînt lucruri cit
duri. A plecat imediat la mină. se poate de bune. Dar, activi­
După vreo oră. şi ceva de tatea sesiunii tehnico-ştiinţiîice
muncă încordată, el cu încă s-a încheiat în luna mai. De a-
doi mecanici au pus compre­ tunci. la O.S.M. nr. 1 a încetat
sorul in funcţiune.. Minerii şi activitatea de introducere a
n-nu dus deci lipsă de aer. tehnicii noi.
Şi încă un exemplu. Insta­ Se naşte deci în treb area: la
laţia de transport şi sortare O.S.M. nr. 1 nu mai este nece­
de la Tulea era periclitată să sară preocuparea pentru ridica­
se oprească din cauza uzurii rea nivelului tehnic al produc­
unor piese. Lăscuţoi, cu echi­ ţiei ? Răspunsul ii dau însăşi
problemele rămase in continua­
pa sa, a primit sarcina s-o re pentru studiu cum s in t: ac­
repare, insă intr-un timp cit celerarea mersului cuptoarelor
mai scurt. Oamenii au muncit la sfîrşit de campanie, accele­
atunci cu un elan nemaiintil- ? rarea topirii, accelerarea proce­
nit. Au terminat insa lucrarea '
sului de afinâre. In afară de a-
ceasta, fără îndoială, munca
GII. COMŞUŢA
(Continuare in pag. "-a)
întreprindere. Evident, a avut in atenţia coi?,bora terilor
de dus un dar preţios din şi corespondenţilor
partea echipei... ziarului
Aceştia sînt „auxiliarii“ de „Drumul socialismului“
la Ghelar. Oameni vrednici,
de ispravă, fruntaşi in muncă. Redacţia ziarului „Dru­
Iar dacă rodul muncii lor nu mul socialismului“ anunţă
se măsoară în tone de mine­ pe colaboratorii şi cores­
reu, au totuşi o contribuţie pondenţii ziarului, că du­
substanţială la îndeplinirea şi minică, 19 noiembrie a.c.,
depăşirea planului de pro- orele 10 dimineaţa, va
ducţie. avea loc consfătuirea a-
nuntată anterior.
N. ANDRONACHE ('