Page 58 - 1961-11
P. 58
Nr. 2145 DRUMUL SOCIALISMULUI pa?. 3
7!Eaxtssna*2r. n o n a H UWGH
CONFERINŢA muncii partid o treaptă tot m
oa*ă.şeeea,scâ de D> <$>O <> O <><î> O «&*• <e>^ L>0 O -O <0-,0«S><i><$><*> *$>O -OO <0 -<L><3> ^ <LJ'
partid Petroşani
Minerii raportează... < Sarcini mobilizatoare
Ca şi ceilalţi oameni ai muncii din regiu cii de educaţie a acestora, prin antrenarea lor (
pentru anul 1 9 6 2
nea noastră, minerii Văii Jiului sint antrenaţi la îndeplinirea sarcinilor de producţie şi de /
Rezultatele frumoase obţinute forajul electric şi umed. In mo in marea bătălie pentru îndeplinirea şi depă partid. > mai bună a muncii, creşterea
de harnicii mineri în extragerea mentul de faţă se experimentea şirea sarcinilor stabilite de Congresul al III- randamentului pe fiecare post,
cărbunelui i-au îndreptăţit să lea al P.M.R. In acest an, şi-au organizat mai Incepînd de la comitetul orăşenesc de partid < îmbunătăţirea muncii de va avea ca rezultat obţinerea
raporteze conferinţei de partid ză noi sisteme de susţinere me bine munca, au ridicat întrecerea socialistă pe partid in toate domeniile, va a- unei producţii de cărbune brut
talică (stîlpi pneumatici, tubu- o treaptă mai înaltă, s-au ocupat mai mult şi pînă jos, în organizaţiile de bază, s-a re- t vea drept rezultat îndeplinirea de 135.000 tone peste prevede
că sarcinile care le-au stat în de folosirea utilajelor in scopul ridicării pro şi depăşirea planului de produc rile planului de producţie a anu
faţă de a livra industriei noas lari etc.). ductivităţii muncii şi reducerii preţului de marcat o îmbunătăţire a stilului de m uncă; ;¦ ţie pe anul acesta şi pe anul lui 1962.
tre cărbune mult şi de calitate cost. Ei au îmbrăţişat iniţiativele valoroase 1962 la toţi indicii.
bună au fost îndeplinite şi de In ce priveşte calitatea căr izvorîte din procesul muncii miniere şi din al principiul conducerii colective s-a făcut sim- ? Posibilităţi mari de depăşi
bunelui extras, datorită muncii te sectoare industriale din regiune. Darea de seamă a comitetu rea sarcinilor de plan au şi
păşite. comuniştilor s-a reuşit ca aproa ^ Organizaţiile de partid din Valea Jiului s-au ţit intr-o măsură mai. mare în întreaga acti- <, lui orăşenesc şi discuţiile pur celelalte întreprinderi din raza
Dacă în anul 1960, planul s întărit mult în acest an. alit prin primirea în tate de delegaţi, au scos in e- oraşului. Termocentrala Paro
pe în toate exploatările miniere ? rindurile comuniştilor a noi membri şi candi- vitate de partid din Valea Jiului. Despre toa videnţă existenţa unor mari re şeni va putea obţine o depăşi
producţiei de cărbune brut a fost să se creeze o adevărată opinie > daţi de partid, cit şi prin intensificarea muu- zerve care, folosite cu mai mul re dc 15-20 milioane kWh. e-
de masă în alegerea şistului. S-a te acestea au discutat pe larg reprezentanţii tă chibzuinţă, pot determina ob nergie electrică peste prevederi
depăşit cu 59.818 tone de căr aplicat cu succes, de către multe t ^ / \ / V W V v W W W w'N/ v W v V ţinerea de rezultate tot mai le planului pe anul 1962, iar
bune, în anul acesta pînă în brigăzi, iniţiativa minerilor din comuniştilor din bazinul nostru carbonifer, cu mari in anul viitor. Minerii Văii întreprinderea forestieră circa
ziua de 25 octombrie, ei au li Teliuc „Nici un vagonet de căr Jiului, precum şi muncitorii, 4 700 m.c. cherestea de fag şi
vrat statului cu 152.877 tone de bune rebutaf pentru şist vizibil“. prilejul conferinţei de partid a oraşului de tehnicienii şi inginerii din cele alte produse din lemn.
cărbune mai mult faţă de plan Puşcarea selectivă a fost apli lalte sectoare de producţie, au
din care mai mult de jum ăta cată la majoritatea locurilor de subordonare regională Petroşani. ? dovedit in repetate rînduri că In acest scop este necesar ca,
te cărbune cocsificabil. muncă cu intercalaţie mare de sint capabili să îndeplinească noul comitet orăşenesc de partid
piatră. Toate aceste măsuri au In cele cc urmează, vom relata unele ns- > sarcini îndrăzneţe. să îndrume şi să ajute condu
Important în obţinerea acestor făcut să se îmbunătăţească cerile tehnico-administrative
frumoase rezultate este faptul simţitor calitatea cărbunelui. pecte principale din lucrările conferinţei şi j Studiind posibilităţile existen astfel ca, acestea să-şi reali
că, atît în anul 1960, cît şi în Astfel, în acest an, s-a ajuns ca te în acest sens, conferinţa a zeze întocmai prevederile pla
acest an, 99 la sută din creşte minerii să livreze statului căr modul cum au decurs aceste lucrări. ( ajuns Ia concluzia că în anul nului de investiţii în minerit,
rea producţiei de cărbune în bune cu 0,2 puncte sub norma 1962, se va putea obţine un ran îndeosebi în sectoarele produ
minele din Valea Jiului s-au ob admisă de cenuşă. /VVV V v V \ W W W N / V W V dament mediu pe combinatul
ţinut pe seama sporirii producti carbonifer de 1.170 tone pe post. cătoare de cărbune cocsificabil.
Aceasta ar însemna o creştere
vităţii muncii. Randamentul Ca urmare a creşterii produc a randamentului, faţă de anul să lupte cu fermitate pentru
ţiei de cărbune, a sporirii pro 1961, cu 79 kg. cărbune pe fie
mediu pe bazin a crescut la ductivităţii muncii, a recuperă care post şi cap de salariat. Ex- extinderea gradului de mecani
1,091 tone /post faţă de 0,911 rilor Ia cele două preparaţii, s-a primînd angajamentul tuturor
tone/' post cît a fost în anul 1959. reuşit ca în 8 luni din acest an comuniştilor şi celorlalţi mineri, zare în toate ramurile de pro
să se obţină economii la preţul
Baza creşterii productivităţii de cost în valoare de 11.535,090, delegaţii la conferinţa de partid ducţie, să lichideze lipsurile ce
muncii în abataje a constituit-o faţă de sarcina anuală de
şi o constituie gradul înalt de 12—14.000.000 Iei. au arătat că o asemenea creş au existat pînă acum în activi
mecanizare a diferitelor procese
de producţie. Astfel, transportul Un aport substanţial Ia rezul tatea întreprinderilor, să întă-
subteran este mecanizat în pro tatele obţinute de minerii Văii
porţie de 92,5 la sută. Planul Jiului l-a adus colectivul celei tere e posibilă, iar tendinţa va tărească continuu unitatea de
tehnic de susţinere metalică a mai tinere mine din Valea Jiu fi chiar de depăşirea ei. acţiune a tuturor celor ce mun
abatajelor frontale a fost depă lui — Uricani. Harnicii mineri cesc in Valea Jiului.
şit pe întregul combinat cu 3,5 de aici au extras, pînă în 18 oc Organizarea şi coordonarea
la sută. La multe locuri de mun tombrie a. c., 41.770 tone de căr
că s-a introdus încărcarea me bune cocsificabil peste prevede Să Mărim continuu rolul de
canică, tăierea cu haveze, per- rile planului de stat. Rezultate
frumoase au obţinut şi minerii
exploatării din 'Petrila şi Vulcan
extrăgînd 41.770 şi respectiv
CONFERINŢA A ALES 24.937 tone de cărbune peste conîfucător al organizaţilor de partid
NOUL COMITET ORĂŞE plan.
NESC DE PARTID, IAR ÎN ASPECT DE LA LUCRĂRILE CONFERINŢEI. In concluzia dezbaterilor pe mar folosinţă a tuturor obiectivelor pre
PRIMA SA PLENARA, CO In acest an comitetele de p a r ginea dării de seamă a luat cu-
MITETUL A ALES BI tid de la exploatările miniere p e n tru o m şt c e rin ţe le vintut tovarăşul Petru Furdui, văzute în planul constructorilor.
ROUL SAU. CA PRIM SE din Valea Jiului s-au preocupat membru al G.C. al P.M.R., prim-
T o iu l s a le secretar al Comitetului regional Fondurile alocate de stat în acest
CRETAR AL’ COMITETU cu competenţă de problemele de partid Hunedoara.
economice ale exploatărilor. Ele scop să fie folosite cu chibzuin
au dovedit mai mult simţ de Subliniind succesele importante
obţinute de comitetul orăşenesc de ţă şi în mod eficient.
LUI ORĂŞENESC DE SUB răspundere şi maturitate politi partid de la alegerile trecute şi în
ORDONARE REGIONALA că în conducerea treburilor, reu In anii din urmă, în Valea rale, iar din fondurile sfaturilor In viilor vor trebui îmbună deosebi în ultimul an, vorbitorul Referindu-se la aprovizionarea
PETROŞANI AFOST ALES şind ca să mobilizeze comuniş Jiului s-au construit un mare a arătat că acestea sînt rezulta
TOVARĂŞUL DAVID LA- tii şi pe lîngă ei întreaga masă număr de apartamente şi alte populare s-au cheltuit peste 30 tâţite continuu condiţiile de în tul creşterii conştiinţei socialiste a oamenilor muncii cu produse tot
ZAR. de muncitori Ia îndeplinirea şi obiective social-culturale. Nu văţătură a copiilor dip Valea oainenîlor muncii din întreprinde
depăşirea sarcinilor de produc mai în 1960-1961, din fondul milioane lei pentru invăţămint Jiului prin construcţia de noi rile şi instituţiile oraşului, con mai multe şi mai bune, vorbito
no 0 r ţie. centralizat al statului, a fost alo şi cultură şi aproape 50 milioane ducerii cu competenţă de către or
cată suma de 64 milioane lei şcoli, prin lărgirea spaţiului ganizaţiile de partid a muncii în rul a subliniat faptul că, prin gri
pentru construcţii social-cultu- lei pentru sănătate şi prevederi existent şi prin executarea unor toate sectoarele de activitate.
sociale. In această perioadă, lucrări de reparaţii a clădirilor ja partidului şi guvernului nostru
cu destinaţii şcolare. Muncitorii, tehnicienii şi ingine
oamenilor muncii din Valea rii din întreprinderile aparţinătoa întreprinderile producătoare de
Jiului li s-au dat în folosinţă Este necesar apoi să se îmbu re G.C.V.J. şi-au însuşit sarcinile
1:056 apartamente noi, elevilor nătăţească apt cvizionarea-popu- trasate de Congresul al III-!ea al bunuri de larg consum pot
li s-au pus-la.dispoziţie 3 şcoli laţiei cu produse de larg consum P.M.R. şi s-au avîntat la muncă
îndeosebi cu legume şi zarzava entuziastă pentru îndeplinirea aces să asigure o abundenţă de
moderne cu cite 16 clase, iar la turi. Sînt posibilităţi ca în uni tor sarcini. Drept dovadă sînt mii
NEAJUNSURILE EXISTENTE Lonea s-a construit şi dat în fo le de tone de cărbune cocsificabil şi produse de diferite sortimen
losinţă un club cu o sală fru tăţile de desfacere a produselor energetic date peste plan, milioa
s i fie Înlăturate i nele de lei economii la preţul de te şi de calitate bună. Revine
moasă şi spaţioasă de spectacole. alimentare şi O.A.D.L.F. să existe cost, randamentele mari obţinute,
Grija faţă de oamenii muncii cîştigurile tot mai frumoase reali ca sarcină lucrătorilor din comerţ
rezultă şi din aceea că, în pe o abundenţă de produse de bună zate de mineri.
calitate, iar lucrătorii din aces să se ocupe cu toată răspunde
rioada amintită, peste 10.500 de te unităţi să servească popu Alături de mineri — a spus în
oamenii şi-au petrecut concediile laţia în modul cel mai civilizat. continuare tovarăşul Petru Furdui rea de aprovizionare, să asigure o
— păşesc şi ceilalţi oameni ai
Evidenţiind rezultatele pozitive ob ganizaţiei de bază să desfăşoare o spuneau că unii ingineri cu func de odihnă în staţiunile balneo Unii vorbitori, printre care muncii din oraş, care nu-şi precu desfacere a produselor potrivit ce
ţinute în întrecerea pentru cărbune muncă colectivă şi să vegheze îndea ţii de răspundere în conducerea com peţesc eforturile pentru a da pa
mai mult şi mai bun, minerii parti proape la realizarea sarcinilor cc-i re binatului se deplasează foarte rar la climaterice. Aurel Cristea de la Aninoasa şi triei cît mai multă energie elec rinţelor populaţiei.
cipanţi la discuţii, au subliniat şi au vin sectorului nostru. locurile de muncă, şi chiar cînd co Au crescut considerabil şi sa Somogy Tuliu de la mina Petrila, trică, cît mai multe produse de
combătut anumite lipsuri ce mai per boară în mină, dau un ajutor slab, larg consum, fire de mătase şi al Noului comitet orăşenesc de
sistă încă la unele locuri de muncă. Gombătînd lipsurile cc au existat în rezumîndu-se la unele constatări şl lariile tuturor categoriilor de au scos în evidenţă şi au criticat te produse.
Totodată ei au cerut noului organ activitatea vechiului birou al organi sfaturi fugitive. oameni ai muncii din oraş. Faţă partid îi revine ca sarcină să-şi
ales să se ocupe în măsură mai zaţiei de bază, comunistul Lucaci An aspru anumite deficienţe în S-au obţinut rezultate frumoase
mare de crearea unor condiţii dc mun drei a arătat că toţi comuniştii din Nu la aceasta trebuie să se rezume de anul 1959, în anul acesta, aprovizionarea oamenilor mun în toate domeniile — a subliniat îmbunătăţească continuu stilul de
că tot mai bune. sectorul respectiv vor munci cu clan activitatea specialistului! De la cl se ciştigurile medii au crescut cu vorbitorul. Dar acestea nu trebuie
sporit, astfel ca organizaţia de bază aşteaptă mult mai mult; să tic mereu 20,8 Ia sută, iar ca urmare a re cii din Valea Jiului. să ne mulţumească. Putem, şi tre muncă, să aplice cu consecvenţă
— Noi ne-am angajat să obţinem să-şi îmbunătăţească continuu rolul de în mijlocul muncii minerilor, să stu — In mod nejustificat la Pe buie să realizăm lucruri şi mai
un randament mai mare de 5 tone dc conducător în foaie domeniile de ac dieze diverse faze ale procesului dc ducerii preţurilor la unele pro mari. principiul leninist al conducerii
cărbune pe cap de miner, spunea în tivitate. Totodată el a subliniat ne producţie şi să dea soluţii tctmico- duse, a introducerii gratuităţii trila au existat goluri în apro
cnvîntul său Lueaci Andrei, şef dc cesitatea luării unor măsuri pentru fo ştîînţif ice de mare eficienţă econo manualelor şcolare etc., popu In exploatările carbonifere va colective, să lupte pentru dezvol
brigada la mina Lupeni. Sîntem si losirea la toate abatajele frontale a mică. Specialistul arc apoi datoria să laţia Văii Jiului a economisit vizionarea cu cartofi, ceapă şi trebui să se dea bătălia pentru
guri că ric vom realiza angajamen stîlpilor hidraulici. El a cerut apoi ajute în mod organizat mişcarea de suma de peste 2,7 milioane lei. diferite alte zarzavaturi — spu ridicarea tuturor brigăzilor la ni tarea criticii şi autocriticii de jos,
tul. Va trebui însă să îmbunătăţim muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor inovaţii şi raţionalizări, să rezolve nea tov. Somogy. velul celor fruntaşe, va trebui să să întărească tot mai mult rolul
continuu munca de partid; biroul or- dela U.R.U.M.P. să-şi sporească exi neîntirziat propunerile ce se fac în Faţă de anul 1959, pînă la ajungem acolo incit nici o briga
genţa în producţia utilajului minier, să-l acest scop, să fie un militant ac sfîrşitul acestui an, populaţia de Tovarăşul Aurel Cristea a c ri dă dc mineri să nu rămînă sub de conducător al organizaţiilor de
Delegaţi facă mai durabil şi mai productiv, tiv al noului, al progresului tehnic aici va primi cu 26 la sută mai ticat faptul că la Paroşeni, plan. Aceasta este în interesul e-
la conferinţă să-i îmbunătăţească calitatea. Ia fiecare loc dc muncă. conomiei noastre naţionale şi în in partid — condiţie principală de care
multă plin* . cu peste 20 la sută timp de 2 luni, un magazin ali teresul fiecărui miner în parte.
'AUREL CRIST EA — Şi noi avem posibilităţi de a Delegaţii la conferinţa orăşenească mai multă carne şi pre depind succesele muncii de viitor.
mina Aninoasa spori randamentul muncii, spunea cu- de partid au criticat aspru şi org- mentar a stat închis pe motiv că Trebuie asigurată o mai justă
rtoscuiul miner Tucaciuc Mihai. Pro ganizaţiile sindicale de la exploatările parate de carne, cu 44 la sută gestionarul se afla în conce repartiţie a forţelor de muncă pe O atenţie deosebită trebuie a-
pun însă organelor noastre dc condu miniere în frunte cu consiliul local mai multe ţesături de bumbac exploatări, sectoare şi brigăzi — a
cere să se ocupe mai mult de ridi al sindicatului pentru slaba preocu diu (I). De asemenea a scos în spus în continuare tovarăşul Petru cordată muncii de educaţie comu
carea calificării noilor cadre dc mi pare faţă de aplicarea cu stricteţe şi de mătase, cu peste 39 la sută evidenţă faptul că, uneori, la Furdui. La fiecare loc de muncă
neri. Locul nostru, al celor ce vor tre a N.T.S., faţă de întrecerea socialistă, mai multe confecţii, cu peste 27 Aninoasa pîinea nu este proas să avem conducători bine pregă nistă a oamenilor muncii şi în
bui să părăsească abata !ele o dată care, în unele locuri de muncă, arc la sută mai multă încălţăminte, pătă, iar gestionarii şi vînzătorii tiţi, oameni cu nivel politic şi pro
cu trecerea în anii de pensie, va tre un caracter formal. cu 35 la sută niai multă mobilă, fesional corespunzător, tovarăşi special a tineretului muncitor şi a
bui să-l ia oameni care să dezvolte cu peste 170 la sută mai multe din unele unităţi de aprovizio care dau dovadă de înaltă princi
succesele la care noi am ajuns şi să Conferinţa organizaţiei de partid a pialitate şi răspundere faţă de sar celui studios. Tinerii care lucrează
le ducă cu mînă sigură înainte. oraşului regional Petroşani a trasat aragazuri şi maşini de spălat nare nu au o atitudine cuviin cinile trasate de partid şi guvern.
ca sarcină noului organ ales să stu rufe etc. Valoric, volumul măr cioasă faţă de cumpărători, sus în producţie reprezintă o forjă u-
Mai mulţi vorbitori au criticat vechiul dieze cu atenţie lipsurile semnalate, furilor desfăcute în acest an, O grijă deosebită trebuie acor
birou al comitetului orăşenesc de să organizeze un control şl ajutor faţă do 1959, reprezenta o creş trag alimente, sînt brutali cu dată progresului tehnic, introducerii riaşă, un sprijin de nădejde în
partid şi îndeosebi conducerea G.C.V.J. sistematic Ia fiecare toc de muncă, tere de 84 milioane lei. oamenii etc. pe scară tot mai largă a unor
pentru slaba preocupare faţă de îm să manifeste maximum de preocupare procedee noi în extracţia cărbune toate sectoarele de activitate. Să
bunătăţirea condiţiilor dc muncă din pentru introducerea pe scară mai Conferinţa orăşenească de Mai grav este faptul că, în lui, mecanizării la un grad tot
abataje, pentru slabul control şi aju largă a tehnicii noi în abataje, să a- partid a scos în evidenţă şi une mai mare a proceselor muncii, în ne ocupăm cu grijă şi răbdare
jute organizaţiile de partid, să-şi ri le lipsuri ce mai există încă în cuvîntul său tov. Fodor Karol, scopul înlăturării efortului fizic, a
tor dat din partea specialiştilor dice mereu rolul de conducător în vicepreşedintele sfatului popular creşterii producţiei şi productivită de educarea lo r ; să stimulăm e-
scopul îndeplinirii planului de pro acest domeniu şi a cerut noului ţii muncii.
G.G.V.J. sectoarelor şi grupelor dc ducţie ta foţi indicii. orăşenesc, a încercat să justifi lanul tineresc şi să încredinţăm
comitet ales să se ocupe mai în ce în mod neîntemeiat lipsurile In munca de zi cu zi au apă
mineri. Aveau multă dreptate cînd deaproape de înlăturarea lor şi din aprovizionare. Era bine şi rut multe metode şl iniţiative va tinerilor merituoşi munci de răs
necesar ca tov. Fodor să fi avut loroase. Acestea trebuie aplicate în
de asigurarea unor condiţii de o altă atitudine, să fi ţinut sea viitor Cu mai mult curaj la toate pundere. Un mijloc eficace deedu
viaţă tot mai bune pentru oame ma de faptul că se află în faţa locurile de muncă.
nii muncii. caţie inarxist-leninistă îl consti
unei conferinţe de partid care-i In domeniul construcţiilor va
Este necesar să se dea mai trebui muncit mal mult şi mai or tuie învăţămîntul de partid şi po
mare atenţie construcţiilor de cere să analizeze cu seriozitate ganizat pentru recuperarea rămî-
şi răspundere deficienţele care neriî în urmă, pentru darea în litic U.T.M. Noul comitet orăşe
locuinţe. Sarcina principală în există în reţeaua comercială din
această direcţie constă în scurta Valea Jiului şi să facă totul pen nesc de partid va trebui să se
tru satisfacerea cerinţelor omu
rea termenelor de dare in folo lui. ocupe îndeaproape de buna des
sinţă a noilor blocuri de locuit,
Nu justificări şi argumentări, făşurare a acestuia, să asigure
reducerea continuă a preţului
de cost pe apartament şi îmbu ci răspundere şi preocupare deo pregătirea temeinică a propagan
nătăţirea calităţii construcţiilor. sebit' faţă de sarcini, interes şi
diştilor şi să controleze felul cum
grijă mare faţă de oameni tre
buie să manifestăm Ia tot pasul. ei dezbat problemele din progra
mul ce-l au.
Să se acorde maximum de a-
tenjie întăririi continue a rînduri-
lor organizaţiilor de partid prin
primirea în partid a celor mai
merituoşi oameni ai muncii, care
s-au evidenţiat în lupta pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan, to
varăşi cu înalte trăsături moral-
politice, care merită să poarte
înaltul titlu de membru al Parti
dului Muncitoresc Roinîn.
Oamenilor muncii din Valea
Jiului le revin sarcini mari pe
anul (962 — a spus în înche
iere tovarăşul Petru Furdui. Li
sînt conştienţi de acest lucru şi
şi-au manifestat, încă de pe acum,
hotărîrea de a face totul pentru
realizarea lor. Comitetul orăşenesc
de partid va trebui să fie me
reu în mijlocul muncitorilor, să-şi
întărească permanent legătura cu
ei şi să intervină cu măsuri co
respunzătoare ori de cite ori si
tuaţia cere acest lucru.
Procedînd astfel, munca va fi
IULIU SOMOGY ILIE ARDELEANU EMIL MURU din ce în ce mai rodnică, iar
mina Petrila şeful atelierelor de zonă directorul E. M. Petrila
LUCACI ANDREI FRANCISC FOGHEL obiectivele ce ne stau în faţă vor
Petroşani mina Lupeni mina Aninoasa
fi realizate întocmai.
