Page 59 - 1961-11
P. 59
pag. * DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2145
: o i v > m t K r a ^ * a a jM U w a 'J î ! i3 tw r m iita B * m s x ! s a irrii—ir r iv ’rjm jm m a o a i
Uniunea Sovietică este gata să s e m n un acord TELEGRAME EXTERNE
de dezarmare generată Regimul marionetă din Katanga A luat sfîrşît
înfierat în Consiliul de Securitate consfătuirea lucrătorilor
— Cavîntarea lai V. A. Zorin la O. N. U. — din agricultură
NEW YORK 16 (Âgerpres). - rat că O.N.U. nu trebuie „să-şi de
NEW YORK 16 (Âgerpres). — TASS transmite tul.Uniunii Sovietice V. A. Zorin şi-a exprimat satisfacţia în La 15 noiembrie au continuat în păşească împuternicirile“. In acelaşi de la Faskent
Consiliul de Securitate discuţiile pri sens s-a pronunţat şi reprezentantul »
După cum s-a anunţat, la 15 noiembrie in cadrul Comite legătură cu faptul că Comitetul Politic trece, in sfirşit, la exa
tului Politic al Adunării Generai e a O.N.U. a început examinarea minarea problemei dezarmării generale şi totale — cea mai im vind situaţia din Congo. TAŞKENT 16 (Âgerpres). —
Suediei.
problemei dezarmării generale şi totale. Luind cuvintul, delega- portantă problemă a contemporaneităţii. In ajunul şedinţei din 15 noiembrie, Reprezentantul Belgiei — ministrul TASS transmite:
Ceylonul, Liberia şi R.A.U. au pre de Externe Spaak — s-a pronunţat La 16 noiembrie, la Taşkent
In lume, a spus şeful delega Noi considerăm că aceste prin nal, ci de stabilirea unui con tîrziu la 1 iunie 1962 o sesiune zentat un proiect dc rezoluţie. Rezo împotriva acelei părţi a rezoluţiei ce
ţiei sovietice, nu există altă pro cipii pot sta la baza tratative trol asupra înarmărilor, adică specială a Adunării Generale luţia prevede, printre altele,- următoa lor trei ţări în care se vorbeşte des a luat sfirşit consfătuirea lu
blemă care să afecteze în mod lor în problema elaborării tra ta de crearea unui sistem legali pentru a examina proiectul tra rele : „Consiliul de Securitate con pre necesitatea de a deferi justiţiei crătorilor din agricultura repu
atît de profund şi nemijlocit in damnă cu hotărire acţiunile separa congoleze mercenarii străini din Ka- blicilor din Asia Centrală, Azen-
tului cu privire la dezarmarea zat de spionaj. In măsurile men tatului cu privire la dezarmarea tiste, ilegale ale autorităţilor katan- tanga. El a cerut ca Consiliul de baidjan şi din regiunile din
teresele vitale ale popoarelor. generală şi totală. generală şi totală elaborat de gheze cărora li se acordă ajutor din Securitate să garanteze... securitatea sudul Kazahstanului.
Niciodată încă în istoria omeni ţionate nu se propune distruge comitetul pentru problemele de afară; împuterniceşte pe secretarul lui Chombe. De asemenea, Spaak a
Guvernul sovietic apreciază rea nici unei arme, ci se propu zarmării. general provizoriu al O.N.U. să între declarat că este necesară „pacificarea" La consfătuire, N. S. Hruş
rii nu a existat o primejdie atît de asemenea în mod pozitiv fap prindă măsuri hotărîte, inclusiv folo în Congo. ciov, prim-secretar al C.C. al
de monstruoasă şi atît de reală ne doar stabilirea unui control întrucît principiile fundamen sirea forţei, pentru izgonirea şi reţi P.C.U.S. şî preşedintele Con
tul că majoritatea statelor au asupra armei existente. Nu poa tale ale dezarmării generale şi nerea pînă la adoptarea unor măsuri Ministrul de Externe al Congoulul, siliului de Miniştri al U.R.S.S.,
ca în prezent — primejdia unui în prezent păreri apropiate în totale au fost stabilite de acord judiciare a tuturor mercenarilor străini Bomboko, răspunzind lui Spaak, a a rostit o cuvintare.
război mondial termonuclear privinţa organului de lucru pen te să nu provoace suspiciuni şi şi prezentate în comun de şi a elementelor ostile; cere ca toate declarat că intenţiile ministrului bel
distrugător. Agravarea simţitoa un alt aspect: încă în primul U.R.S.S. şi S.U.A. spre exami ţările să se abţină de la livrările de gian sînt lim pezi: chemînd Ia paci Participanţii la consfătuire
tru aceste tratative. stadiu al programului american nare Adunării Generale ar fi lo armament şi de alt echipament mili ficare, Spaak vrea să tergiverseze lu au adoptat o scrisoare adresa
re a situaţiei internaţionale în gic ca proiectul de rezoluţie tar dacă aceasta nu corespunde ho- crările, să lege mîinilc atît guver tă C.C. al P C.U.S. şi un apel
ultima vreme este determinată Dezarmarea nu va veni de la de dezarmare se prevăd anumi care ar aproba aceste principii tărîrilor O .N .U .; cere încetarea orică nului central cit şi O.N.U. şi prin către toţi colhoznicii şi colhoz
de politica puterilor occidentale sine. Pe calea spre soluţionarea te măsuri în ce priveşte mijloa şi care ar stabili procedura tra ror acţiuni separatiste ale autorităţi nicele, munc'Wii din sovho
şi, în primul rînd, de politica tativeîor viitoare să fie de ase lor katangheze; declară că sprijină aceasta să dea posibilitatea lui Chom- zuri şi specialiştii din agri
acestei probleme mai există încă cele strategice de transportare menea prezentat în comun de
S.U.A. Tocmai S.U.A. sînt ace obstacole foarte serioase. Cel Ta ţintă a armei nucleare, dar nu delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. şi bc să-şi consolideze forţele. cultura republicilor din Asia
mai mare dintre aceste obstaco eventual de alte delegaţii care centrală, Azerbaidjan şi Ka-
lea care, ca răspuns la propune le este orientarea generală a- se spune nici un cuvînt în ce ar dori să II se alăture. zahstan.
rea sovietică cu privire la regle gresivă a politicii puterilor oc priveşte bazele militare ale altor
cidentale. ţări de pe teritorii străine. Or, Delegaţia sovietică îşi expri
mentarea paşnică cu Germania, nu este un secret că Uniunea mă speranţa că după examina
Printre circumstanţele neli
la închiderea capitolului celui niştitoare se numără’ şi faptul Sovietică se află înaintea S ta
de-al doilea război mondial, la că în cadrul tratativelor bila telor Unite tocmai în domeniul
terale sovieto-americane nu s-a celor mai perfecţionate mijloa
lichidarea rămăşiţelor acestuia
ce de transportare la ţintă a a r
în Europa, au împins lucrurile
spre război. Orice om de pe pă- putut învinge principala diver mei nucleare — în domeniul ra rea de către sesiunea a 16-a a întrutotui guvernul central congolez;
mînt va spune limpede şi hotă- chetelor. Totodată ea nu are ba
r î t : Nu se poate permite’ ca mi genţă : trebuie să cădem de a- ze militare pe teritorii străine. Adunării Generale a O.N.U. a cheamă toate statele membre alo 9,The W o rk er46 cere anaalarea
litarist» şi revanşarzii germani acord asupra dezarmării gene Rezultă, pe cit se vede, că exis problemei cu privire la dezar O.N.U. să acorde acestui guvern spri legii aaaticoîmaiîiste M acC arran
rale şl totale sub un control in jin în conformitate cu Carta şi hotă-
să abată pentru a treia oară ternaţional eficient cum a pro tă dorinţa de a slăbi Uniunea mare, calea spre tratative con rîrile O.N.U,“.
orgiile războiului asupra popoa pus şi propune guvernul Uniu crete rodnice pentru elaborarea
Sovietică în ce priveşte rachete
tratatului cu privire la dezar
relor Europei şi întregii lumi. nii Sovietice, sau asupra stabi le cu rază mare de acţiune, ca marea generală şi totală va fi Reprezentantul Liberiei, care a luat
în loc să ia loc la masa rotun lirii unui control al înarmărilor, re reprezintă principala forţă însfirşit deschisă. NEW YORK 16 (Âgerpres). -- tice legi adoptată vreodată de
primul cuvîntul în cadrul şedinţei
de şoc a apărării U.R.S.S.. fără Ziarul „The Worker“ publică Congres şi sprijinită de Curtea
dă a tratativelor, puterile occi de fapt fără dezarmare, lucru a afecta totodată sistemul ba A luat apoi cuvintul repre Consiliului de Securitate, a declarat un articoi redacţional in care Supremă“ — se spune in arti
dentale, şi în primul rînd guver spre care înclină dc mai mulţi zelor militare americane de pc zentantul S.U.A., A. Stevenson. că situaţia din Congo este extrem condamnă intenţia guvernului col.
ani guvernul S.U.A. împreună teritorii străine care au o orien de serioasă. S.U.A. de a dezlănţui represiu
nul S.U.A., au dezlănţuit o cursă cu aliaţii săi? Tentativa de a tare agresivă evidentă. Aceasta Delegatul american şi-a în nile împotriva Partidului Co „Incepînd din acea zi, con
înlocui dezarmarea prin m ă contravine principiului Ia care ceput cuvîntarea cu atacuri ne Reprezentantul R.A.U. s-a pronunţat munist în baza legii MacCarran. ducătorii Partidului Comunist
a înarmărilor fără ’ precedent. Statele Unite au subscris că pro întemeiate împotriva Uniunii de asemenea, în favoarea rezoluţiei în baza faimoasei legi Mac
Guvernul S.U.A. a anunţat ma suri de control asupra înarmă gramul de dezarmare nu trebuie Sovietice, încercind să o facă propuse. „Se apropie 19 noiembrie — Carran trebuie să-şi înregistre
rilor, nu este nouă. Tocmai în să ofere în nici o etapă avanta răspunzătoare pentru situaţia ziua cînd va intra în vigoare ze partidul şi să se înregistreze
jorarea alocărilor militare cu 6 această direcţie a împins lucru încordată care s-a creat în Eu Cuvîntarea reprezentantului Franţei
miliarde de dolari, accelerarea rile guvernul anterior al S.U.A.,
je militare vreuneia din părţi. a constituit o încercare evidentă de
sporirii forţelor strategice, adi a împiedica Organizaţia Naţiunilor
că a celor nucleare, sporirea cu Obiectivul nostru este de a Unite de a pune capăt amestecului
prezenta în mod limpede pentru din Congo. El s-a străduit să pre
50 la sută a numărului bombar care, lucru ştiut de toţi, a adus toţi poziţia Uniunii Sovietice ropa Centrală. odioasa pedeapsă — cinci ani ei înşişi ca agenţi aî unei puteri
dierelor aflate în permanenţă tratativele privitoare la dezar potrivit căreia sînteni gata să închisoare şi 10.000 de dolari străine. Fireşte că nici Partidul
pe pistele de decolare, sporirea mare într-un impas. începem fără întîrzicre tra ta ti Declarînd în continuare că amendă pentru fiecare zi de Comunist, nici vreunul din con
numărului de submarine cu ra ve în legătură cu programul de este de acord cu V. A. Zorin ducătorii lui, nu-şi vor pune
chete ,,'PoIaris“, chemarea sub Acum un an, Ia a 15-a sesiu dezarmare generală şi totală pe că problema dezarmării este zinte evenimentele din Congo ca o încălcare a unor ordine şi inter- semnătura pe o asemenea abe
ne a Adunării Generale a O.N.U., problema cea mai importantă raţie“.
arme a rezerviştilor, sporirea N. S. Hruşciov a declarat că U- care stă în faţa Adunării Ge „chestiune pur internă“ şi a deda- | dicţii, potrivit celei mai fantas-
pînă la plafonul complet a efec niunea Sovietică este dispusă să nerale, Stevenson a declarat în Fiecare om cu raţiune sănă
tivului personalului şi echipa accepte propunerile puterilor baza principiilor fundamentale
asupra căror au căzut de acord
mentului unităţilor forţelor ar occidentale în domeniul contro U.R.S.S. şi Statele Unite. Sîn- acelaşi timp că cuvîntarea de L5U**. toasă ştie că această lege llit-
mate terestre navale şi a unită lului asupra dezarmării, dacă tom gata chiar şi în momentul legatului sovietic nu conţine Ieristă reprezintă o samavolni
ţilor infanteriei marine. Statele de faţă să semnăm un acord de nimic nou ce ar putea să con Un nou eşec al O . S. A. cie bare încalcă drepturile de
recurg la astfel de măsuri atunci aceste puteri vor accepta pro dezarmare generală şi totală. tribuie îa o adevărată dezar mocratice ale poporului.
cînd împing lucrurile spre un gramul nostru de dezarmare ge mare. In acelaşi timp delegatul WASHINGTON 16 (Âgerpres). indicaţie că aşa-numitul bio'c al
război. nerală şi totală. De atunci, gu Noi sîntem gata pentru trata american nu s-a referit în cu După cum relatează agenţiile naţiunilor independente de pe Subliniind că din toate părţi
vernul sovietic şi-a reafirmat în vîntarea sa la nici o prevede continentul american — Mexic, le Americii şi din întreaga lume
Primejdia de război se face repetate rînduri această poziţie tive. Adunarea Generală poate re cit de cit concretă care să americane de presă, Organiza Brazilia, Ecuador şi Chile — vor
tot mai simţită cu fiecare lună, a su. aduce o contribuţie folositoare urmărească o rezolvare reală a ţia Statelor Americane a hotărît constitui „un front unit de opo sosesc cereri adresate ministru
aproape cu fiecare zi. Iată de Ia organizarea acestor tratative. problemei dezarmării generale să amine discutarea propunerii ziţie“ împotriva propunerii co
ce Uniunea Sovietică luptă per In loc să profite de faptul că Adunarea Generală ar putea ca şi totale. Stevenson şi-a consa Columbiei, privind convocarea lumbiene“. lui Justiţiei şi preşedintelui
severent şi consecvent pentru li Uniunea Sovietică este dispusă
chidarea focarului de război din să accepte propunerile puterilor în rezoluţia sa să aprobe decla crat întreaga sa cuvintare prea unei conferinţe a miniştrilor de S.U.A. de a renunţa La aplica
Europa prin încheierea Tratatu occidentale cu privire la contro raţia comună a U.R.S.S. şi S.U.A. măririi „programului american Externe amerieahi în legătură
lui de pace german, iată de ce lul asupra dezarmării în condi de dezarmare^" punind “ mereu cu adoptarea unei „acţiuni co rea acestei legi, ziarul cere ineă
ea nu-şi precupeţeşte şi nu-şi ţiile acceptării de către ele a cu privire Ia principiile stabili lective“ împotriva Cubei. Potri
va precupeţi pe viitor forţele în Programului sovietic de dezar- te de comun acord ca bază peu • vit planului columbian, inspirat o dată anularea ei.
mătb gériéralá ş! fotaTa/'pütén- tru realizarea unui acord eu
lupta pentru rezolvarea proble Je occidentale nu au manifestat, pxiyjjrje ,1a. pr.Qgrajjjul .ttezarwă ; accentul asupra ''" “ „necesităţii11 de Washington, această acţiune
mei dezarmării. Intr-adevăr, da după cum reiese din memoran rii generale şi totale sub un con stabilirii unui control asupra urma să fie hotărîtă sub pre
că problema dezarmării va fi dumul S.U.A. dc la 14 septem trol internaţional eficient. T re înarmărilor. El a declarat des textul „ameninţării la adresa
rezolvată, pacea în întreaga lu buie de asemenea creat pentru chis că fără recunoaşterea aces păcii şi independenţei politice a
brie a.c, dorinţa de a trece cu elaborarea proiectului de tratat tei „necesităţi“, S.U.A. nu văd statelor americane".
me va căpăta o temelie trainică, seriozitate la rezolvarea proble un comitet pentru problemele posibilitatea rezolvării proble
de nădejde. mei controlului asupra dezar dezarmării compus din repre mei dezarmării. în şedinţa din 14 noiembrie a
mării. Ele nu vor decît să folo zentanţi ai ţărilor socialiste, ai O.S.A. propunerea columbiană a
Lupta pentru dezarmarea ge statelor membre ale blocurilor Stevenson nu a dat răspuns fost denunţată de Sanchez Gavi-
sească problema controlului în militare occidentale şi ai state la propunerile concrete prezen
nerală şi totală este linia ge scop de propagandă. lor neutre. Acest comitet ar tre tate de V. A. Zorin în cuvînta to, delegatul mexican, ca fiind o
nerală a Uniunii Sovietice, teme bui să prezinte proiectul tra ta rea sa referitoare la măsurile încercare ilegală de a exercita
lia politicii de coexistenţă paş în vederea îmbunătăţirii situa tului cu privire la dezarmarea practice pe care le-ar putea oresiuni asupra membrilor
generală şi totală, ar fi necesar adopta Organizaţia Naţiunilor
nică a statelor, promovată de ţiei internaţionale care să con să i se fixeze un anumit ter Unite pentru a contribui la or O.S.A.. Delegatul brazilian a re
guvernul sovietic. într-unul din tribuie la rezolvarea problemei men pentru pregătirea proiectu
dezarmării, guvernul sovietic a lui tratatului cu privire la de ganizarea tratativelor cu pri fuzat, de asemenea, să sprijine
tre cele mai importante docu zarmarea generală şi totală, de vire la dezarmarea generală şi propunerea columbiană subli
mente politice ale epocii noastre, prezentat spre examinare celei
Programul P.C.U.S., adoptat de de-a 16-a sesiuni a Adunării Ge pildă 1 iunie 1962. In acest caz niind că nu există nici un fapt
concret care să justifice o ase
Congresul al XXII-lea al nerale un memorandum cu p ri
P.C.U.S., lupta pentru dezarma vire la măsurile în vederea des menea acţiune care. a spus el.
tinderii încordării internaţiona „ar avea con'PO'nţe deniorahi’e“
rea generală şi totală este pre
le, întăririi încrederii între sta Agenţia U .P.I. su b lin ia r ă că
zentată ca una din cele mai im
portante sarcini ale politicii ex te şi care să contribuie la de ar fi util să se convoace cel mai totală. „poziţia mexicană constituie o
terne a U.R.S.S. pe întreaga pe zarmarea generală şi totală.
rioadă istorică următoare.
Pornind de la aceasta, delega
Programul sovietic cu privire ţia sovietică a sprijinit propu
la dezarmarea generală şi to Tratative printre gratii
tală sub un strict control in nerea statelor africane cu p ri Aspect din lupta populaţiei din Vietnamul de Sud împotriva
ternaţional este binecunoscut. vire la declararea Africii drept
zonă denuclearizată şi propune Presa burgheză din Franţa a organiza represiuni de masă îm de dincolo de Marea Meditera- trupelor americano-diemiste. IN FOTO: Antr lamentul unei u-
Cauzele situaţiei, evident a- rea unor ţări din Asia şi Africa marcat cea de-a şaptea aniver potriva algerienilor atît în Al nă, oricine ar fi ei“, să se pună nităţi de autoapărare a populaţiei minoritare din Vietnamul dc
normale, în ce priveşte soluţio sare a războiului murdar din Al geria, cit şi în Franţa ? Pe Se în serviciul Franţei. Aceasta ar Sud.
cu privire Ia interzicerea folosi geria prin declaraţii frumoase na plutesc încă cadavrele alge putea foarte bine fi interpretată
narea problemei dezarmării con rii armei nucleare. despre pace. „Tratativele în pro rienilor împuşcaţi şi schingiuiţi ca o chemare adresată direct lui S s S M ^ Ik
stă în faptul că guvernele S.U.A., blema algeriană sînt posibile, de poliţia franceză în timpul e- Salan şi complicilor acestuia
Angliei, Franţei şi ale altor sta Totodată, programul Statelor scrie „L’Aurore“. Ne bucurăm venimentelor sîngeroase din 17 care operează cu ajutorul bom SAN FRANCISCO. - La cel de-al poarte academicienii Alstislav Keldîş,
te membre ale blocurilor mili Unite în domeniul dezarmării, de aceasta“. Comentînd cuvinte şi 18 octombrie la Paris. Presa belor plastice... V-lea Festival internaţional anual al preşedintele Academiei de Ştiinţe a
le preşedintelui de Gaulie care burgheză franceză relatează in filmului, premiul pentru cea' mai hună U.R.S.S., Alexaudr Ttfpciev, vicepre
tare occidentale au sabotat fă expus de preşedintele Kennedy diferentă că în aceste probleme Este limpede că o asemenea regie a fost atribuit regizorului so şedintele Academiei de Ştiinţe.
ră încetare rezolvarea proble în faţa Adunării Generale, con a întreprins săptămîna trecută re efectuează cercetări. Pînă şi politică nu poate duce decît la vietic Grigori Giuhrai pentru filmul
mei dezarmării. In acelaşi timp ţine propuneri care nu pot fi re o călătorie prin sudul Franţei, calmul ziar englez „Guardian“ frînarea reglementării paşnice său „Cer Senin“. Anul trecut Giuhrai TOKIO. — Deficitul balanţei de
ziarul „Le Monde“ declară că se miră de „calmul autorităţi a obţinut, un succes similar pentru plăţi a Japoniei a fost în octombrie
delegaţia sovietică consideră ne zolvate decît în cadrul dezarmă tratativele pot începe în orice zi. lor franceze“ şi de „tăcerea gu a problemei algeriene. Guvernul „Balada soldatului". de aproximativ 115 milioane dolari,
cesar să sublinieze că în pre rii generale şi totale. „Tratativele sînt necesare, a de vernului“ în legătură cu aceste Provizoriu al Republicii Alge acesta reprezentind cel mai mare de
zent există unele elemente pozi clarat chiar de Gaulie, luind cu evenimente sîngeroase. ria a declarat cu deplin temei IERUSALIM. — Ziarul „Davar" ficit de după război.
tive care pare că dau temei să Este de pildă imposibil să se vîntul la Toullon, deoarece con că a relua tratativele în timp ce anunţă că la 4 decembrie va începe
se spere că sesiunea a 16-a a ajungă Ia un acord cu privire diţia ca Algeria să-şi aleagă Se creează impresia că cercu algerienii deţinuţi în închisorile lectura sentinţei în procesul crimina TOKIO. — Doi marinari militari
Ia încetarea producţiei mate rile guvernante din Franţa, in franceze sînt ameninţaţi de lului de război nazist Eichmann. americani, au aruncat de pe un pod
Adunării Generale va putea u r rialelor fisionabile în scopuri destinul este să se ajungă la un moarte, ar însemna să se dea pe muncitorul japonez la\vanu YaBida,
ni din punctul mort rezolvarea militare şi deci Ia un acord care acord între noi şi toate elemen cadrul pregătirii Algeriei pen dovadă de „lipsă a simţului rea PHENIAN, — 1.000 de reprezentanţi în vîrstă de 40 de ani. Poliţistul ja^°‘
să pună sub control internaţio tele politice algeriene, în special tru „autodeterminare“, şi-au pus lităţii“. ai oamenilor muncii din Phenian au nez nu a intervenit pentru a pu
problemei dezarmării generale desigur, între acelea... de partea drept scop să extermine pur şi participat la o reuniune consacrată la punct pe cei doi huligani.
şi totale. Unul dintre aceste e- nal întreaga industrie atomică a cărora se află majoritatea sen simplu floarea naţiunii algerie Războiul din Algeria nu mai închiderii Lunii prieteniei corecauo-
statelor, dacă în acelaşi timp nu timentelor populaţiei algerie ne, pe cei mai buni patrioţi ai este de mult o problemă locală sevietice. AlOSCOVA. — Profesorul Piotr So-
lemente importante îl constitu ne...“ Algeriei. Iar după aceea, împuş- care priveşte numai ceie două pikov din Leningrad, a dovedit că
ie elaborarea de comun acord în se ajunge Ia un acord cu privire cîndu-i pe unii, îneeîndu-i în părţi — Franţa şi Algeria. Pro ROMA. — De cîteva zile continui prin metoda transfuziei de sînge se
cadrul schimbului bilateral de Ia distrugerea stocurilor acu Cînd preşedintele a pronunţat Sena pe alţii, şi vlăguindu-i prin blema Algeriei priveşte toate căderea de ploi torenţiale în Italia, poate schimba ereditatea şi pot fi ob
mulate de arme nucleare şi Ia cuvintele „acelea de partea că foamete în închisorile din Tou- popoarele, deoarece acest război provocind umflarea nurilor şi alune ţinute noi specii de animale. El a
păreri din iunie-septembrie a.c. interzicerea totală a acestei ar rora se află majoritatea po luse, Betune, Marsilia pe cei ca şi asasinarea in masă a patrio cări de teren, impiedicînd circulaţia obţinut o nouă rasă foarte productivă
dintre guvernele U.R.S.S. şi me. Este de asemenea cu totul porului algerian“, 10.000 de de re au mai rămas, să propună ţilor algerieni, care o însoţeşte, pe numeroase magistrale. Aiulte fa de găini albe „Leningrad", făcînd
S.U.A., a principiilor fundamen imposibil să se stabilească un ţinuţi algerieni, printre care ze Algeriei decapitate „independen aruncă o sfidare opiniei publice milii au rămas fără locuinţe. transfuzie găinilor de rasă albă „Leg-
tale ale dezarmării generale si control asupra producţiei mij ţa“ în condiţii specific colonia mondiale, constituie cea mai horn" cu sînge de Ia găinile de
totale. loacelor de transportare Ia ţin ce miniştri ai Guvernului Pro liste : independenţă pentru de rea, cea mai odioasă manifes VARŞOVIA. — Tribunalul militar rasă neagră „Ausiropol“ şi invers»
vizoriu al Republicii Algeria, se cedaţi. tare a colonialismului în lumea din Varşovia, a condamnat pe Henryk Greutatea găinilor noii rase este de
Dacă toate măsurile prevăzu tă a armei nucleare dacă în ace aflau de două săptămînl în g re Surycz la opt ani închisoare pentru 3—4 kg. şi fiecare dă anual cîte
te în principiile stabilite de co laşi timp nu se ajunge Ia un a- va foamei în închisorile france Reţine atenţia faptul că, în contemporană. Opinia publică spionaj în favoarea ţărilor occiden 160—170 de ouă mari.
mun acord vor fi traduse în via cord cu privire Ia distrugerea timp ce se vorbeşte despre tra mondială nu are o atitudine in tale.
ţă în întregime şi necondiţionat acestor mijloace de transport. ze. Greva foamei a fost decla tative şi autodeterminarea Al diferentă faţă de represiunile MOGADISGIO. — In Somalia au
dezarmarea generală şi totală rată în semn de solidaritate cu geriei, cercurile guvernante ale puse ia cale împotriva patrio AlOSCOVA. — La Moscova s-a căzut ploi torenţiale, care au produs
va deveni o realitate. Reiese că este vorba nu de de poporul algerian luptător, în Franţei continuă să manifeste o ţilor algerieni, faţă de situaţia deschis la 15 noiembrie adunarea ge inundaţii în numeroase centre popu
zarmare sub control internaţio semn de protest împotriva umi atitudine de îngăduinţă faţă de grea in care se află astăzi Ben nerală a Academici de Ştiinţe a
linţelor şi cruzimilor la care Bella şi alţi membri ai guvernu
Politica guvernului francez faţă de deţinuţii sînt supuşi în permanenţă pa lui provizoriu al Republicii Al
trioţii algerieni în Franţa. geria.
algerieni, condamnată în Adunarea Generală a O.N.U.
Ciudat mod de pregătire a A sosit timpul să se pună ca
NEW YORK 16 (Âgerpres). — de la vot. Franţa n-a partici păt acestei situaţii.
La 15 noiembrie grupul afro- pat la vot. tratativelor au ales cercurile gu
asiatic a propus examinarea de vernante din Franţa. Algeriei i Lumea nu poate să nu fie de
urgenţă de către Adunarea Ge Este semnificativ faptul că re se propune „autodeterminare“ acord cu părerea poporului al
nerală a proiectului de rezolu prezentanţii puterilor coloniale gerian : înainte de a se duce tr a
ţie conţinînd un apel adresat şi ai unor state membre în pac şi în acelaşi timp miniştrii al tative, este necesar «ă se asigu
guvernului francez de a reexa
mina plîngerile a mii de deţi tele militare occidentale s-au gerieni, răpiţi piratereşte de au
nuţi algerieni din Franţa, şi de abţinut de la vot. Astfel State torităţile franceze încă în anul teroarea deşănţată a ultr acolo - re o egalitate elementară între U.R.S.S. consacrată sarcinilor şi per late.
le Unite, Anglia, Italia, Grecia nialiştilor. \ Luind cuvîntul la părţi. Nu se poate vorbi despre spectivelor de dezvoltare a ştiinţei în LONDRA. — Ploile torenţiale au
a recunoaşte statutul lor dé de 1956, sint schingiuiţi.
ţinuţi politici. şi alte ţări s-au abţinut de a
vota în favoarea rezoluţiei.. Se poate oare vorbi serios des Toullon, preşedintele de Gaulie autodeterminare şi independen lumina hotărîrilor Congresului al întrerupt comunicaţiile feroviare în
Adunarea Generală a adoptat j XXII-lea al P.C.U.S. Au prezentat ra tre Kenya, Uganda şi Tanganica.
A fost apoi reluată discuţia cu pre tratative şi în acelaşi timp „a conjurat“ pe „concetăţenii săi ţă prin gratiile închisorii.
cu 62 de voturi rezoluţia afro privire la problema îndeplinirii
declaraţiei privind acordarea
asiática, 31 de state s-au abtinut independenţei ţărilor şi popoa
relor coloniale.
Redacţia şi aiţiţjjruştrajia ziarului; şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în -numerar conform aprobării-Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. •—Tiparul': Întreprinderea Poligrafică „1 Mai” —¦Deva
