Page 6 - 1961-11

mp 2
nragonra
Constructorilor, materiale
de buna calitateI
... Cînd discuţi cu maistrul Ni- citorii, să-l roage ca să Ie dea
colue Marin, şeful atelierului de lucru.
nr. 3 de binale al întreprinderii
Despre întrecerea socialistă
de industrie locală „Economica1' sau pe profesii nici nu poate fi
din Sebeş, ai impresia că aici vorba. Fiecare lucrează cum îl
se lucrează excelent. El îţi vor­ taie capul. O serie de oameni
beşte chiar cu lux de amănunte sînt dornici să-şi ridice nivelul
de cunoştinţe profesionale, dar
despre strădania colectivului şi nu pot, deoarece nici pînă acum
mai ales a lui de a da lucrări nu s-a deschis cursul de minim
de cea mai bună calitate. Lu­
crurile însă nu stau chiar aşa. tehnic stabilit de către condu­
Constructorii de locuinţe şi mai cerea întreprinderii. Şeful ate­
ales cei din Cugir nu sînt mul­ lierului nu se interesează de c a ­
lificarea oamenilor, fapt pentru
ţumiţi de calitatea unor lucrări
executate la Sebeş. Aici au fost care nici lucrările nu pot fi cele
trimise uşi încovoiate care nu st; aşteptate. Nu este de mirare că 3 Penfru prietenii muzicii ţiar universitar Mircea Chi- g
pot închide, ferestre lucrate în la acest atelier, holtsuruburile se
fugă, fără răspundere. Acest bat cu ciocanul, în loc să fie în­
fapr este cu atît mai surprinză­ şurubate.
tor cu cît în una din şedinţele
constructorilor clin Hunedoara O altă deficienţă este aceea
că şedinţele de producţie nu se
tinută cu cîteva luni în urmă se ţin cu regularitate. Iar atunci ^ „Muzica clasică rusă şi so- rea procesului de producţie g
arăta că binale­
le executate la cînd se ţin, nu
Sebeş sînt de se iau în consi­
bună calitate. Harca fabricii —- derare propune­
msndria rile muncitori­
Aşa stînd lu­ lor. Colectivul de
crurile, se pune întregului cotoctiv Ia atelierul de
întrebarea fi­ binale nu este
rească: de ce co mulţumit nici de
lectivul atelierului nr. 3 din Sebeş felul cum sînt repartizate p ri­
mele lunare. Ele se dau după
dă unele lucrări de slabă cali­ bunul plac al conducerii între­
tate ? Care sînt cauzele ? Iată-
le ! Le vom enumera mai jos prinderii, fără a fi consultat
comitetul sindicatului, fără a se
pentru a fi cunoscute şi de iov. ţine seama de meritele muncito­
Ioan Roman, directorul între­ rilor. O vină serioasă pentru
prinderii şi de tov. Liviu Giiga, darea unor lucrări de proastă
inginerul şef. calitate o poartă şi tov. Iulius
Petruş,' şeful controlului tehnic
Una din cauzele principale de calitate, care nu acordă
muncitorilor un sprijin califi­
ale slabei calităţi a binalelor cat. El se mulţumeşte numai să
constă în aceea că ele au fost dea aprobare pentru expedierea
executate din material neuscat, binalelor fără să-l preocupe ca­
verde. Cînd au fost expediate Ia litatea lor. La atelierul de bi­
Cugir şi în alte localităţi atît nale lipsesc şi o serie de scule
conducerea atelierului cît şi con­ deosebit de necesare. In afară
trolul de calitate au închis ochii. de şurubelniţe, aici lipsesc pie­
tre de ascuţit cuţitele de rinde­
Din lipsa de răspundere faţă de le. Tov. Ioan Roman, directorul
calitate, Ia unele ferestre, nu au
fost tăiate capetele în exterior. întreprinderii, a promis 20 de
De aceea a fost nevoie ca între­ pietre dar ele nu au ajuns Ia
prinderea să trimită la Cugir o atelier nici pînă acum.
echipă în frunte cu maistru Ni- Iată aşa dar, numai cîteva de­
colae Marin pentru a remedia
deficienţele. Dar aceasta nu în­ ficienţe existente în activitatea
seamnă că s-au rezolvat defec­ colectivului de la atelierul de
ţiunile In cadrul atelierului. O binale.
muncă defectuoasă desfăşoară
în primul rînd şeful atelierului, Organizaţia de partid de aici,
noul birou ales nu cu mult timp
Nicolae Marin. 'Plin de sine, în ­ în urmă, are datoria să anali­
zeze cu toată atenţia activita­
fumurat peste măsură, şeful
atelierului nu colaborează cu tea atelierului de binale, felul
cum a fost sprijinită munca
întreaga masă de muncitori acestuia şi să ia măsurile cores­
pentru a aplica cele mai eficace punzătoare, Colectivul atelieru­
măsuri în realizarea unor bina­ lui, în frunte cu membrii şi can­
le de bună calitate. Şi în ce p ri­
veşte organizarea muncii exis­ didaţii de partid, este capabil
tă multe deficienţe. Dacă stai
de vorbă cu muncitorii, aceştia să dea lucrări bune, să ridice
marca fabricii pe o treaptă su­
nu-ţi vor putea spune precis ce perioară. Dar el, are nevoie de
au de făcut pentru ziua urm ă­
toare, deoarece aici se lucrează sprijin şi îndrumare calificată.
Ia voia întîmplării. Şeful de a te ­
lier aşteaptă să vină la el mun- V. ALBU
M ă r fu r ife au fost e xp e d ia te S® fimp
Magazia de măr­ repede pentru ca care să încarce
furi. a staţiei C.F.R. magazia, să fie des­ marfa în vagoane
Orăştie era plină. congestionată şi să prin muncă patrio­
Circa 20.000 leg. poată primi alte tică. Propunerea a
mărfuri - coletărie fost acceptată. Ast­
trebuiau expediate mărfuri pentru ex­ fel s-a încărcat in­
tr-un timp scurt un
in diferite direcţii. pediere. vagon, desconges-
In faţa muncitorilor Comunistul Mir­
noştri se punea pro­ tionind magazia.
blema cum se vor cea Crişan, maga­
P. VĂTĂJELU
putea expedia aces­ zioner, a venit cu
propunerea de a se
te mărfuri cit mai organiza un colectiv corespondent
Gospodăria colectivă
d in P i a n u l d’ e S u s
Incepînd cu 25 iunie, colecti­ fac parte, să schimbe din te­
va din Pianul de Sus a intrat melie stilul de muncă, şt-atunci,
in al unsprezecelea an de e- prin măsurile puse in practică
xistenţă. Multe lucruri frumoa­ la indicaţia organizaţiei de ba­
se au fost realizate în acest ză P.M.R.. au început să apară
sat de către colectivişti, cu rezultate ce au mulţumit an de
sprijinul şi îndrumarea comu­ an într-o măsură tot mai mare
niştilor. familiile de colectivişti, al căror
număr a început să crească
începutul... treptat.
Cinci animale de muncă, un­ Producţiile bune obţinute de
sprezece vaci şi 86 ha. teren a colectivişti, veniturile mari re­
fost averea primelor 33 familii partizate la ziua-muncă, au fost
care au pus bazele gospodăriei argumente în măsură să atragă
agricole colective din Pianul de spre gospodăria colectivă tot
Sus. mai mulţi ţărani muncitori cu
gospodării individuale. Astăzi,
O problemă care i-a frământat pe cele 969 ha. teren, proprie-
de la început pe membrii aces­ iate obştească, lucrează 349
tei unităţi a fost aceea a or­ familii de colectivişti.
ganizării muncii. Ca preşedin­
te fusese ales un bun gospodar. înfăptuirile de azi
Cu toate acestea, treburile nu
mergeau prea bine. Una era Dacă vrei să vorbeşti despre
să-ţi organizezi gospodăria ta înfăptuirile, activităţile, preo­
personală şi alta să conduci cupările, intr-un cuvînt despre
munca atitor oameni. Cit des­ prezentul la G.A.C. din Pianul
pre consiliul de conducere, a- de Sus, nu-i deloc uşor. Nu-i
cesta lucra la întîmplare pen­ uşor pentrucă in fiecare zi aici
tru că oamenii nu se prea pri­ se petrec lucruri minunate. Noui
cepeau la organizarea muncii, este prezent peste t o t: in
la o conducere colectivă. casele oamenilor, în construc­
ţiile gospodăreşti ridicate (doua
In primul an era greu şi da­ grajduri pentru bovine, o ma­
torită faptului că se făcea sim­ ternitate pentru scroafe, un
ţită lipsa comuniştilor, prin in ­ saivan, un patul, o magazie de
termediul cărora trebuia să cereale), la sectorul zootehnic
pătrundă în mase cuvîntul (70 vaci, 76 viţele, 543 oi. 100
partidului. porci. 50 stupi etc.), in plan­
taţiile de pomi fructiferi, de
Treburile au mers însă greoi, vii, ori pe ogoarele cultivate cu
doar o perioadă de timp, pînă plante cerealiere, unde produc­
cînd organizaţia de partid s-a ţiile sînt cu 500-800 kg. la ha.
întărit, pînă cînd comuniş­ mai mari ăecit atunci cînd nu
tii au reuşit să înţelea­ era gospodărie colectivă in sat.
gă mai mult că principala lor Acum satul este electrificat,
arc un cămin cultural cum nu-i
sarcină este să lupte pentru
consolidarea unităţii din care
DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr, 2132
3Eeramoi^’A^ssBBsmeiia
^OOOOOOOOOOOOOOOO oooooooooooooooo fm m m
V JËWMm mm wE
o „Toiul pentru om“ o audiţie muzicală pe discuri, g sÉ B pl
o 'Acesta este titlul conferin- In încheierea acestei după- g
% tei care popularizează gran- amiezi muzicale se va putea g
^ ăiosul Program al P.C.U.S. şi audia muzică uşoară sovie­
tică şi romînească.
ooo pe care astăzi, 2 noiembrie
a.c. minerii din Ghelar au Expunere
pe feme tehnice
$ prilejul să o asculte în sala
Ieri. 1 noiembrie a.c., in g
L clubului muncitoresc. sala de conferinţe a clubu- o
lui „Siderurgistul“ din Hu- o
O Conferinţa va fi prezentată nedoara, tovarăşul conferea- g
o de tov. Nagy Etelca, secre-
$> tara Comitetului regional de
L Cruce Roşie.
o
liceanu, de la Institutul po- o
% Astăzi la ora 18, in sala litehnic din Bucureşti, a vor- o
g clubului sindicatelor din bit in faţa unui numeros au- g
o Zleva, tovarăşul prof. Ioan ditoriu despre : „Automatiza- g
Munteanu va vorbi despre
O vietică“. în industria siderurgică din g PE SUL1NA, S'PRE MARE
=• •flfcăa.ţ ----
o Expunerea va fi urmată de U.R.S.S.“. g
DCOOOOOOOOOOOOOO O O OO O O O O O O O O OO O O O O C'O O OO O O O O O O O OO O c''"
Q z a ţd e lt
©©©
„Păstrînd curăţenia la locul călzit etc., erau numai resturi meria spiritul gospodăresc lip­ 3 NOIEMBRIE 1901 ra „Cio-Cio San“ de Puccini :
de muncă ne îngrijim sănăta­ de roşii, de pîine. seşte aproape cu desăvîrşire: 22,30 Moment noetic : Versuri
unii oameni se complac în si­ PROGRAMUL I : 6,30 Melodii dedicate noului Program al
tea“. Acestea sînt cuvinte scrise După vizita „plăcută“ de la tuaţia respectivă. „Gospodarii“ populare romîneşti interpretate P.C.U.S. 23,15 Concert dp, noun te.
pe o pancardâ afişată în hala nu vor nici să facă curăţenie, la acordeon ; 7,30 Sfatul medi­
nouă a secţiei de vagoane de la secţia vagoane, am pătruns în nici să siringă şi să valorifice cului : Folosirea corectă a oche­ 3 NOIEMBRIE 1961
Simeria. Ele atrag atenţia ori­ fierul vechi, nu fac aşa ceva, larilor ; 8,00 Din presa de as­ DEVA: Cer senin; HUNE­
cărui vizitator şi poate şi orică­ hala destinată lucrărilor de ca- deoarece, după cum se vede, încă tăzi ; 9,30 Prietena noastră car­ DOARA : Cavalerii teutoni:
rui localnic. zangerie. Aici, hîrtiile şi restu­ nu s-a gîndit nimeni să-i tragă tea : „Pagini din opera lui Ser- PETROŞANI : Insula in flăcări;
rile de ţigări, gunoiul adunat la răspundere. Comitetul de ghei Mihalkov“ ; 11,40 Muzică Aeroportul nu primeşte; l.O-
La prima vedere, ai impresia în mici grămezi, vreascurile din partid de la ateliere, a însărci­ populară romînească; 12,10 NEA; Cintecul mării; SEBEŞ:
că lucrurile stau bine din punct seînduri şi piesele „netrebuin- nat conducerea administrativă „Salutul cravatelor roşii“ — „Vizita delegaţiei de partid şi
de vedere al curăţeniei. Oare cioase“, precum şi altele de acest să se ocupe şi de treburi gos­ program de cîntece : 14,00 Mu­ guvernamentale a R.P.R. în
aşa să fie ? Pentru identifica­ fel, te întîmpină la primii paşi. podăreşti... conducerea adm i­ zică uşoară: 15,10 Concert Uniunea Sovietică“ şi „Primul
re, să lăsăm faptele să vor­ Ceva pare şi mai curios (ca să popular ; 16,15 Vorbeşte Mos­ raid spre stele“ : ALBA IULI A :
bească. nu-i spunem ingenios pentru că nistrativă însă „nu are timp“ de cova!; 17,15 Cîntece despre Le- Aproape de soare; Acţiunea
n-ar fi cel mai potrivit); pe o aşa ceva. Comitetul sindicatului Cobra ; ORĂŞTIE : Aproape de
lată-ne în incinta atelierului, grămadă de gunoi de lingă uşă, s-a gîndit, probabil, că ar fi mai nin : 18,30 De la salvele Auro­ soare ; Drumul Hristinei; HA­
în halele acestuia şi prin birou­ erau stivuite aşchiuţe din seîn- bine să lase totul pe seama co­ rei la zborurile cosmice — mon­ ŢE G : Volga, Volga; BRAD:
rile sale. Să începem şirul fap ­ dură de brad. N-a fost nevoie mitetului U.T.M. Acesta din u r­ taj literar-muzical ; 20,20 Noap­ Toată lumea ride, cîntă şi dan­
telor din biroul tovarăşului di­ să întrebăm ce rost are acest mă s-a gîndit că dacă se ocu­ te bună, copii: „Săritura“ de sează; SIMERIA: Aveau 19
rector. Intrucît aici se mai mă­ lucru deoarece, cineva ne-a pă şi de aspectul gospodăresc Lev Tolstoi; 22,30 Muzica din a n i; TEIUŞ : Răzbunarea :
tură din cînd în cînd, pare a fi al atelierelor nu-şi poate reali­ operete. • ZLATNA: Dr. Soim; ILlA :
ceva curăţenie. Dar s-o spunem spus: să nu vă închipuiţi cumva za celelalte sarcini. Aşa dar. Floarea zăpezii ; APOLDUL LE
că vrem să-i dăm foc. Nu ! E lipsa de curăţenie are cauze PROGRAMUL I I : 12,40 „Melo­ SUS; Setea.
mai pe şleau : de o curăţenie un incident; totul s-a făcut „obiective“ — ar putea spune la dii... melodii" — emisiune de
exemplară nu se poate vorbi. fără nici un scop, mai precis e un moment dat cineva de la Co­ muzică uşoară romînească (re-
Biroul are un aspect destul de mitetul orăşenesc de partid Si­ luare) : 13,30 Cronica de uzină-
necorespunzător : cele două me­ vina omului de serviciu care meria. reportaj ; 15,35 Actualitatea în
se existente sînt, parcă, „de n-a separat gunoiul de vreascu­ ţările socialiste; 16,50 Curs de
cînd e lumea“, pereţii sînt mur­ rile acelea „păcătoase“. Nu se ştie ce are de spus Comi­ iimba rusă ; 18,05 „înfloreşte
dari, geamurile la fel. Privin- tetul orăşenesc de partid Deva.
du-1 atent, constaţi că nu sea­ Am părăsit hala cazangiilor Ce! mai nimerit ar fi ca cineva patria mea“ — montaj de cln-
mănă de fel cu un birou unde şi am mers la locul de muncă să spună, totuşi, ceva. Pînă tece şi v ersu ri; 19,30 Teatru la
lucrează directorul. într-o stare al turnătorilor, apoi la cel al atunci să aşteptăm ? microfon „Dacă vei fi întrebat“
neplăcută sînt şi celelalte încă­ montatorilor, apoi la „perife­ de Dorel Dorian ; 21,19 Muzică
peri. rie“ şi pe unele căi de acces. GH, CALINESCU de e stra d ă ; 21,58 Scene din ope-
Aproape peste tot am găsit ace­
Dar să lăsăm birourile şi să eaşi stare de lucruri. Am con­
mergem la locurile de muncă,
acolo unde, de fapt, se hotărăş­ stat că aici, ia atelierele din Si-
te soarta planului de producţie,
împreună cu tov. inginer Nis- VIZITAŢI CUÎNCRED
tor, am vizitat secţia Il-a va­
goane. Impresia de început ne
Diicurâ. Precizăm însă că e nu­
mai impresie. de început, de,-
oarece, în ce priveşte curăţenia,
aici e o altă caracteristică. magazinele 0, C. L. atiîiratara
Hunedoara, llelsr, Teliuc şi fâlan,
Aproape la tot pasul găseşti care vă oferă un bogat sorti­
m ent ele:
grămezi de seînduri — unele
bune altele deteriorate — arun­ ® paste făinoase, orez, gris, b is c u ifi;
cate deavalma tot felul de şu­ Iată, în fotografia de faţă o „privelişte“ din curtea atelierelor. ® produse zaharoase;
ruburi şi buloane, tampoane de
vagoane şi resturi de arcuri Socotim că asemenea „argumente“ dovedesc că aici lipseşte prepárale şi conserve de carne;
suspensoare sau susţinătoare, un bun gospodar. De aceia şi lipsa de curăţenie şi dezordinea
cărămizi amestecate cu pămint. conserve de legum e;
La locul de muncă al parti­ brînzeluri ;
dei condusă de Emil Ivonici, am
întilnit lucruri tot atit de ciu­
date. Oamenii serviseră micul
dejun. Puteai constata acest lu­
cru fără să te fi informat cine­
va. In jurul lor (al oamenilor
din partidă), sub o sobă de în ­ şi-au făcut mult Ioc.
liza numai de la acestea. Calcu­ semiconserve de peşle, peşfe sărai
lul pornise de la faptul că şi afum at;
atunci, (în 1965), colectiviştii lic h io ru ri şi alte băuturi spirtoase,
vor dispune de 250 vaci mulgă­
altul prin împrejurimi, o şcoa­ familie. Rolul organizaţiei de toare. » /—»r ~ * r * r - > r - »r* *¦n r ~ * >r
lă încăpătoare la care frecven­ partid de a fi conducător po­ — Dacă vom realiza o pro­ ÎNTREPRINDEREA miniera teliuc
ducţie medie de 2.400 litri lap­
tează cursurile aproape 300 de litic şi îndrumător al tuturor te pe cap de vacă furajată, COMU Mk TELIUC — HMI8EHBARA
aceasta va însemna că în 1965
copii. In sat au fost construite acţiunilor întreprinse în gospo­ producţia totală de lapte va fi AMCAJEAZâ
de circa 600.000 litri lapte. Va-
in ultimul timp peste 30 de case dăria colectivă a crescut deo­ lorificindu-l, numai cu un leu şoferi pentru autobascu­
litrul, vom obţine aproximativ la n te T A T R A (n o i) de 1®
noi, se găsesc 86 aparate de sebit de mult. 600.000 lei. Anul acesta, de la tone.
întreg sectorul zootehnic am
radio, 80 biciclete şi 5 moto­ Succesele obţinute la Pianul obţinut pînă la 28 septembrie rj)lsda în ae&nl. Se a s i g u r a .
venituri în valoare de 100.000 cazare enreipunzătoare.
ciclete. de Sus, nu sînt întimplătoare. lei. Inchipuiţi-vă însă, că în
1965 vom mai vinde, pe lingă i i—rv_y . >« t , a
Noul se observă şi in con­ Ele sînt rodul muncii desfăşu­ lapte, mai multă lină, de 3 ori
mai mulţi porci, miere de albi­ T« A . !*• L . P e í r o ş a rai
ştiinţa oamenilor, in felul nou rată de comunişti ca Simion ne, carne de vită, brînză, păsări,
ouă... anunţă că sâmbătă 2B octombrie s-a redeschis
de a gindi, de a păstra şi în­ Nanu, Ion Conic, Gheorghe Lăs­
— Mai socotiţi şi gunoiul de
griji averea obştească. can, Nicolae Căndroi, Ion Mir­ grajd rezultat de la acest efec­
tiv de animale, care, incorpo­
Gheorghe Lăscan şi Nicolae cea, Ion Dolgaia, Gheorghe Mîr- rat in sol, ne va aduce sporuri
serioase de recolte.
Căndroi, de pildă, se întrec azi tea, a tuturor celor aproape 40
...Colectiviştii din Pianul de
pentru a se situa, împreună cu de membri şi candidaţi de Sus se conving pe zi ce trece
că fiecare nouă victorie obţinu­
brigăzile pe care le conduc, pe partid care militează zi de zi tă de marea lor familie, influen­
ţează asupra creşterii nivelului
un loc fruntaş în toate ac­ pentru întărirea şi consolidarea lor de trai. Ei au început să-şi
dea seama tot mai mult că o
ţiunile iniţiate de organizaţia din punct de vedere economico- vacă, un porc, o oaie — cres­
cute în plus — o construcţie
de partid ori de conducerea organizatoric a gospodăriei nouă, un pom plantat, acolo
unde altădată creşteau scaieţi
gospodăriei colective. agricole colective. şi mărăcini, înseamnă mai mul­
te produse pe pieţele oraşelor,
Vasile Bivol, Adam Pienar, Despre viitorul colectivei mai multe mărfuri în magazi­
Traían Fleşer, Verónica Tecăl şi
nele cooperativelor din locali­
mulţi, mulţi alţi colectivişti, uu Colectiviştii din Pianul de
tate, mai multe becuri electrice,
fost şi sînt prezenţi la toate lucră­ Sus, vorbesc cu multă mîndrie
mai multe aparate de radio,
rile executate în cîmp. Acum, despre viitorul gospodăriei lor.
mai multe case noi.
in toamnă, mai ales, ei au fost Pe pereţii camerei unde se află
Iată de ce colectiviştii sint
tot timpul la recoltarea carto­ sediul organizaţiei de bază
încrezători în viitorul colectivei
filor (35 ha.), a florii-soarelui P.M.R. sînt afişate grafice in
lor. Pentru că el, prin munca
(24 ha.), la pregătirea seminţei care sint trecute cîteva cifre:
oamenilor înseamnă belşug şt
de griu şi ia însămînţări. în 1965 vor exista grajduri pen­ bunăstare 99
Cu dragoste şi sîrguinţă a u . tru 450 vite mari, din care 250 A. DAV1D
lucrat la ridicarea construcţii­ vaci de lapte, saivane pentru ©©iMpieit re n o v a i; 5
lor, colectivişti ca Nicolae Cu- 1.400 oi, coteţe pentru cel puţin
teanu, Ion Florea, Ion Blaga, 800 păsări, maternităţi şi ingră- Isi permanenţă aici se găsesc diferite;
Nicolae Dura, ori Ion Burta, şătorii cu o capacitate de 300
care s-au convins că pot aduce capete porcine. o sută de stupi. specialităţi de artă culinară şi ijraîare. ¦
o contribuţie însemnată la în­ I-am surprins zilele trecute,
tărirea gospodăriei colective, pe ciţiva colectivişti care co­ Cu prilejul redeschiderii restaurantului /
prin ridicarea la timp o obiec­ mentau despre „ce se ascunde s-a organiza? şi o frumoasă expoziţie *
tivelor planificate. în dosul cifrelor“. Tovarăşii
In prezent organizaţia de Nanu Simion. Ion Conic şi Si­ de a r t ă culinară cu vânzare.
bază P.M.R. s-a întărit. In rîn- mion Drăgan, aşternuseră pe
Lumină fluorescentă şi încălzire centrală.
dul comuniştilor au fost atraşi hîrtie cifra care reprezenta nu­
oameni gospodari, harnici, cin­ mărul bovinelor la care trebuie Ei ÎNCREDERE m u l restaurant
stiţi, cu spirit de iniţiativă şi ajuns in 1965 şi începuseră so-
cu dragoste faţă de marea lor coata veniturilor ce se vor rea­ 'AW\<