Page 61 - 1961-11

PiiP 9 ÍDRUMUL' SOCIALISMULUI Mr. 2146

La mina Vesf scade Sînt şiechipe care Zilele trecute, unul dintre reviste vechi editate de scrii- )
sub plan
rebuful redactorii ziarului nostru a tori cunoscuţi sau la cure i

(Urmare in pag. l-a) avut o convorbire cu tov. aceştia au colaborat (de j

Petru Baciu, profesor de lim­ exeu.plu, „Magazin istoric \

deosebit din următorul exemplu. Atît în raionul n i cit şi In chiar în prima jumătate a lunii bă şi literatură romină la pentru Dacia“, „Viaţa Romi- \

Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ nească“, „Vatra“ ş.a.). L

In luna septembrie, echipa nr. mina Vest, pe lingă echipele care acesteia, nu a reuşit să-şi în­ din Orăştie. Convorbirea s-a Prezenttnd lecţia de istorie >

18 condusă de Traian Dumitraş obţin frumoase realizări, mai deplinească sarcinile ele plan. referit la sarcina educării a literaturii ilustrată cu ma- L

a avut 126 tone rebutate. Ana- sînt unele care, neorganizind bine De asemenea, echipa lui Miron elevilor in spiritul patriotis­ terial didactic, am scos tot- )

lizîndu-se munca echipei, s-a munca, nu-şi realizează sarci­ Pop rămîne mereu sub plan, mului socialist, la felul în odată in evidenţă condiţiile L

constatat că principalul vinovat nile de plan, iar calitatea mi­ datorită faptului că unii mem­ care este înfăptuită această mizere de viaţă in care air )

este şeful acesteia, care n-a dat nereului lasă de dorit. Bună­ bri din echipă „trag de timp“, sarcină în cadrul orelor de trăit şi creat majoritatea \

atenţie organizării muncii, şi oară, echipa condusă de loan cum spun minerii, invocînd di­ curs. Redăm mai jos conţinu­ scriitorilor noştri, prigoana ,

lipsea deseori de la şut. Faţă Biţig, nu reuşeşte să-şi reali­ ferite motive. tul convorbirii: suferită din partea regimuri- \

de această situaţie, conducerea zeze sarcinile de plan din cauză Semnificativă în această direc­ ÎNTREBARE : Cum priviţi lor de exploatare, lipsa dc \

minei Vest, organizaţia de bază, că munca schimburilor nu este ţie este atitudinea şefului de La autobaza i.R.T.A. Deva lucrează şi şoferul ştefan Far- sarcina educării tineretului consideraţie ce li se acorda ţ
au hotărît înlocuirea lui pu- bine organizată, iar şeful de schimb Constantin Sinescu care kaş. Autocamionul „Steagul roşu“ conclus şi îngrijit (ie el a
nînd în fruntea brigăzii pe co­ echipă nu le controlează sis­ parcurs, fără reparaţii, peste 120.000 Icm. şcolar in spiritul patriotis­ şi lor şi creaţiei ior. Prin )
munistul Aron Muntean (Culan), tematic. Numai aşa se explică de multe ori stă cite 2 ore la
rampa puţului, chipurile „aş- mului socialist? comparaţie, ara arătat că L

miner conştiincios, cu o bogată faptul că schimbul m , condus teptînd să i se facă transpor­ RĂSPUNS : Ca pe o sar­ de-abia acum, in regimul dc- \
experienţă în muncă. Această de loan Croitoru, de nenumă­ tul ( ? ! ) “. Ba mai mult, il ţine
-gas. cină mereu actuală a cadre­ mocrat-popular, scriitorii ro- <

schimbare a făcut ca în luna oc­ rate ori nu-şi realizează nici şi pe ortacul său, Petru Pasca, lor didactice. Elevul de azi, mini şi-au primit adevăratul \

tombrie, echipa respectivă să măcar planul, decum să ajungă lingă el, „să mai aibă omul cu Depuiaţis —- gospodari harnici cetăţeanul de mîine, va tre­ loc în literatură, opera lor >
reducă rebutul la zero. Şi în la nivelul schimburilor I şi II. cine schimba o vorbă“... Şi iată,
bui î n v ă ţ a t _ _ _ _ _ _ _ _ jiind pe deplin

încă din pri­ înţeleasă şi in- )

luna curentă, minerii echipei nr. Tot datorită slabei organi­ aşa trec orele în fiecare zi, iar ai treburilor obşteşti mele zile de ( j ô i l O Ô p b I9 conyVraiă cu ă
ş c o a l ă să- ___________ dragoste de in- )
18, se numără printre fruntaşii zări a muncii, echipa lui Ale­ muntele de minereu stă neatins.

în munca de îmbunătăţire a ca­ xandru Jurj din orizontul VI, In mina Vest, datorită faptu­ (Urmare din pag. l-a) tru întărirea economico-organi- şi iu b e a se ă tregul popor. L
zatorică a gospodăriilor agrico­
lităţii producţiei. corpul vechi, in octombrie şi lui că şeful de echipă Toma multă perseverenţă efectuarea le colective, pentru obţinerea de cu devotament, conştient şi Trebuie să vă spun că )
unor lucrări, ridicarea unor noi recolte bogate etc.
Aron n-a exercitat un control construcţii. Sesiunea a dezvăluit activ patria noastră socialis­ excursiile pe care le-am făcut X
şi unele deficienţe in activitatea Este necesar ca deputaţii sfa­
uşSI silii orSzoníul YI riguros asupra muncii, nu s-a de gospodărire a oraşelor şi sa­ turilor populare să fie mereu în tă, poporul şi călăuzitorul lui cu elevii în ţară, la finele }
îngrijit de selecţionarea mine­ telor, efectuarea construcţiilor şi mijlocul alegătorilor, să se sfă­
a obligat comitetul executiv să tuiască cu ei, să afle păsurile şi neînfricat spre mai bine, fiecărui an (numai în anul ţ
n u iiats’epsi !bine MÍIia!aal ia măsuri pentru înlăturarea lor. necazurile lor, să-i ajute să le
reului şi uneori a puşcat numai învingă. Justifică încadrarea Partidul Muncitoresc Romîn. şcolar trecut nu s-a organi­
în scopul depăşirii planului, ne- De asemenea, în sesiunea Sfa­ numai acei deputaţi care dove­
Lăcătuşii din orizontul VI, nerii. Ba mai mult, Aron Bo- glijind calitatea, numai în pri­ tului popular al oraşului Deva, desc prin fapte că sînt în p ri­ Păşind în viaţă, elevii pe care zat o astfel de excursie), au
nu întreţin bine utilajul. bora, în loc să revizuiască con­ ma decadă a lunii curente, echi­ care a avut loc în ziua de 21 oc­ mele rînduri pentru înfăptuirea
ducía cînd lucra în schimbul pa a avut rebutate 44 tone de tombrie a.c., deputaţii au anali­ hotărîrilor partidului şi guver­ ii creştem trebuie să-şi pună contribuit la adinclrea cunoş­
— Le-o fi teamă să nu se de noapte, a fost găsit dormind, minereu. zat cu mult simţ de răspunde­ nului, că sînt slujitori credin­
murdărească pe mîini, de nu iar Gheorghe Tocitu, deşi se re măsurile luate pentru înde­ cioşi ai celor ce le-au dat man­ toată capacitatea în slujba tinţelor de limbă şi literalură
mai dau prin abataj — spunea pregătise din schimbul I o con­ Vinovaţi de cele arătate se fac plinirea planului de aprovizio­ datul.
deunăzi şeful de schimb Petru ductă pentru echipa 151, în în bună măsură şi maiştrii care nare şi desfacere prin unităţile poporului, pentru înflorirea romină, la educarea elevilor
Costin. Uite, suflă furtunul câ-ţi timp de 8 ore n-a pus mîna pe răspund de aceste echipe, care comerciale şi asigurarea aprovi­ Ca în munca lor de fiecare zi
vine să fugi din abataj nu alta. ea s-o monţeze. nu întotdeauna le sprijină în zionării populaţiei pentru iarnă. deputaţii să obţină rezultate din continuă a ţării. în spiritul patriotismului so­
Le spune omul să vină şi ei munca lor. La mina Vest de Numeroşi deputaţi, prin propu­ ce în ce mai bune, trebuie să
nici gînd... Asemenea atitudini de negli­ exemplu, maistrul Nicolae Co- nerile făcute, au sprijinit sesi­ fie ajutaţi de către comitetele ÎNTREBARE : Care credeţi cialist. Vizitind casele memo­
jenţă în muncă manifestă şi me­ rinda, prin comportarea sa (de unea să analizeze temeinic si­ executive ale sfaturilor popu­
Intr-adevăr de cîteva zile, canicii Liviu Lăduncă şi Arion multe ori absentează nemotivat, tuaţia existentă în acest dome­ lare, de către organele şi orga­ dvs. că trebuie să fie contri­ riale ale unor scriitori (casa
la echipa nr. 152, furtunul de nu controlează munca brigăzi­ niu şi să se elaboreze măsuri nizaţiile de partid, să fie îndru­
aer comprimat nu are etanşei­ Ciulei care întîrzie deseori de la lor etc.), a lipsit echipele de care să ducă la îmbunătăţirea maţi ca periodic să ţină dări de buţia orelor de limbă şi lite­ de la Ipoteşti, de la Prislop,
tate, aerul comprimat suflînd un ajutor calificat. amplasării unităţilor comercia­ seamă in faţa alegătorilor, iar
şi cînd trebuie şi cînd nu tre­ serviciu şi nu îngrijesc loco­ le, organizarea unei mai bune propunerile lor judicioase să ratură romină la educarea de la Piatra Neamţ, Bojdeu­
buie. Dar nu-i singurul caz. In motivele. fie studiate şi, în funcţie de po­
deserviri etc. sibilităţile existente, înfăptuite. elevilor ? ca lui Creangă ş.a.), elevii
Ca reprezentanţi ai oamenilor
Muncind cu perseverenţă, ţi- RĂSPUNS : La limba şi li­ au avut prilejul să se con­
muncii în organele locale ale nînd o strînsă şi permanentă le­
puterii de stat deputaţilor sfa­ gătură cu cei care i-au ales, de­ teratura romină, ca de altfel vingă de atenţia pe care o
turilor populare le revin sarcini putaţii sfaturilor populare se
de răspundere. Ei trebuie să mi­ vor achita de sarcinile ce le-au şi la celelalte materii, in pri­ acordă partidul nostru valo­
liteze pentru înfăptuirea propu­ fost încredinţate ca reprezen­
nerilor făcute de alegători în tanţi ai oamenilor muncii în or­ mul rină trebuie să avem rilor literare ale trecutului,
campania electorală şi cu alte
ocazii. Acei care lucrează în în­ ganele locale ale puterii de stat. grijă ca elevii să-şi însuşeas­ scriitorilor ce şi-au pus crea­
treprinderile industriale să fie
in primele rînduri pentru îmbu­ Modernizarea că temeinic cunoştinţele pre­ ţia în slujba poporului. De

direcţionala vest a orizontului CO N € LU Z nătăţirea calităţii produselor, !siiminafului pulilîc date. Numai avind la bază asemenea, avind cunoştinţe
VI, furtunul, în loc să fie mon­
•V/V/N/S/S/V/N/V cei din agricultură să lupte pen­ Prin grija sfaturilor popu­ astfel de cunoştinţe, elevii temeinice şi de la alte mate­

tat la avansator, zăcea pe jos, 0 Din cele constatate cu prilejul raidului, reiese că acolo vor putea înţelege profund rii despre înapoierea ţării

îndoit şi legat neglijent cu sîr- 1 unde maiştrii, şefii de echipe lu crează cu pasiune pentru înde- în ce constă superioritatea din trecut, despre adinca m i­
mă, aşa încît şuieratul aerului < plinirea indicilor de plan, şi rezultatele obţinute sînt din cele
ce se pierdea în van, făcea mai L mai bune. De aceea, atenţia şef !lor de sectoare, a maiştrilor, actualei orlnduiri social-poli- zerie în care a trăit poporul
mult zgomot ca perforatorul...
/ trebuie să fie îndreptată spre acele brigăzi care încă nu ştiu tice şi economice din ţara nostru muncitor, cu ocazia
Se pare însă că asta prea
<cum să organizeze munca şi să ia măsuri împotriva celor nedis- noastră faţă de orinduirile excursiilor elevii s-au convins
< ciplinaţi. In special muncitorii din subteran care au sarcina să
trecute. Cum reuşim să trans­ cu proprii ochi de noua viaţă

puţin îi supără pe lăcătuşii de sprijine munca minerilor (lăcătuşii, mecanicii) trebuie determi­ mitem elevilor cunoştinţe te­ îmbelşugată a poporului, de

întreţinere Moise Ştefan, Aron naţi să-şi facă datoria în mod conştiincios, iar împotriva ace­ meinice ? La lecţie, aceasta realizările lui sub conduce­

Bobora şi Gheorghe Tocitu Pînă lora care nu respectă programul de muncă să se ia măsuri din o facem printr-o predare ri­ rea partidului, de măreţia
la atelierul lor nu străbate su­ cele mai hotărîte.
flul aerului comprimat! Iar prin guros ştiinţifică, interesantă, prezentului (am făcut vizite
abataje, nu trec ca să nu se Kidicînd toate echipele la nivelul celor fruntaşe, colectivul
„obosească“ — cum spun mi- minei Ghelar va reuşi să livreze furnaliştilor, minereu mai mult la nivelul de înţelegere al la hidrocentrala „V. I. Lenin“
şi de calitate superioară.
clasei. Personal, la fiecare de la Bicaz şi la alte mari
'V.-*'- ¦'V«
oră m-am străduit să cultiv obiective industriale din ţară,

dragostea elevilor faţă de am văzut impunătoarele con­

marile valori spirituale create strucţii din Capitală etc.).

lare şi a întreprinderilor de gos­ de popor, faţă de personali­ Desigur că nu numai la

Angajamentul podărire orăşenească, în oraşele tăţile culturale ridicate din lecţii şi cu ajutorul manua­
regiunii Hunedoara s-a introdus
Cfininfa-fe la mo-ti(attira pe străzile principale ilumina­ popor şi care, prin opera lor, lului educăm tineretul şco­

s-nu adresat poporului. La lar. Ei trebuie atras şi in­

poate f i realizat tul fluorescent. Astfel pînă acum lecţiile de literatură, de pil­ tr-o largă activitate în afară
s au făcut lucrări de moderni­
zare a iluminatului public a dă. pentru a adinei cunoş­ de lecţie şi şcoală, bineînţe­

tinţele, pentru a le fixa in les, fără ca aceasta să ducă

căror valoare se ridică în acest memorie, am folosit un bogat la supraîncărcare: in cercuri

In afara fermelor de păsări ţiei la celelalte 5 loturi ? Pină an la circa 2 milioane lei. De material didactic ca : por­ ştiinţifice, la adunări, tema­
şi porci, corespunzător dezvolta­ la aceeaşi dată, de la vacile din menţionat faptul că această su­
te, gospodăria agricolă de stat loturile respective nu s-a reali­ mă a fost folosită în cea mai trete ale scriitorilor, fotomon­ tice, să organizăm, cu elevii
din Mintia deţine şi o fermă de zat decît aproximativ 2.500 litri marc parte la procurarea de
vaci care numără 120 capete. lapte, fapt care a făcut ca pro­ materiale deoarece lucrările dc taje tematice cu aspectele vizite la mari unităţi socia­
Vacile sînt repartizate în 7 lo­ ducţia pe întreaga fermă să nu instalaţie au fost făcute în ma­
turi, sarcina îngrijirii şi hrănirli se ridice decît la aproximativ joritate prin muncă voluntară cele mai caracteristice din liste agricole şi industriale,
lor fiind încredinţată unor oa­ 2.630 litri lapte. Dar să
meni cu pricepere în domeniul In Hunedoara, de pildă, a- viaţa unor scriitori (remarc pe şantiere, excursii care duc
creşterii animalelor. vedem şi din ce cauză se ob­ pionpe toate străzile noului oraş că acestea le-am alcătuit cu la cunoaşterea ţinutului, na­
au fost iluminate fluorescent. ajutorul elevilor), opere în tal şi a ţării, a realizărilor
Avîndu-se în vedere produc­ ţine o asemenea producţie ? Un volum mare de lucrări s-au ediţie princeps (B. P. Haşdeu, înfăptuite în patria noastră
ţia obţinută anul trecut de la făcut în oraşele Deva, Petro­ socialistă în anii regimului
vacile gospodăriei, posibilităţile Consiliul gospodăriei şi cei că­ şani, Sebeş, Orăştie, Haţeg,
de furajare şi nivelul de cu­ Brad. Lupeni şi Alba Iiilia. I. Văcurescu, V. Alecsandri), democrat popular. ..s W v ^ w v
rora li s-a încredinţat sarcina

asigurării unei baze furajere co-

noştinţe profe- .......... ........... respunzătoare şi In prezent se fac lucrări de

tsion„ale a îngx+riji-, In G.A.S., pe cap de vacă de calita?e nu MARGARETA BĂLAN ELENA MORARU introducerea iluminatului fluo­
torilor-mulgători, , . , , 0 f nn . . . . s-au îngrijit în- rescent pe străzile principale
consiiiui gospo- fm a ja ta 3.500 litri deajuns de acest din oraşele Simeria, Cugir, Pc-
este elevă în anul I A expe­ eslc elevă în anul V la şcoa­ 19 NOIEMBRIE 1961

dăriei a stabilit lapte lucru. In toamna rimental la Şcoala pedago­ la pedagogică din Deva. De trila şl Vulcan. Programul l : 6,00 Muzică popu- Programul II : 7,00 Muzică de es­
gică din Deva. Fruntaşă la la începutul anului şcolar şi —O— iară romîuească 8,00 Şcoala şi via­ tradă ; 8,00 Muzică uşoară; 8,30 Clu­
ca în acest --------— ... —------------------ — anului trecut, învăţătură, a obţinut pină în pină în prezent a obţinut, la ţa ; 8,50 Ghid m uzical; 9,30 Teatru bul voioşiei; 9,30 Concursul „Cine
prezent numai note de 10. toate, materiile, numai note Concurs „Ci la microfon pentru cop ii: „Şcoala din ştie ne scrie“ ; 9,50 Jocuri populare
an să se realizeze în medie pe spre exemplu, finul a fost strîns eîştîg iii Humuleşti“ ; 10,30 Muzică uşoară ; romîneşti; 10,30 Revista presei străi­
de 10. 11.30 Vorbeşte Moscova; 12,00 Mu­ ne ; 10,40 Jocuri populare romîneşti;
cap de vacă furajată 3.000 litri şi depozitat cu intirziere (după zică populară romînească; 13,10 Dc 14,15 Piese pentru estradă; 14,30 Cine
toate pentru to ţi; 14,05 Vitrina cu ştie cîştigă; 10,00 Oameni şi lapte;
lapte. Pe parcurs însă, după ce ce a fost mult plouat), din care noutăţi de muzică uşoară; 17,00 La 16.30 Din folclciul popoarelor; 17,15
şezătoare; 18,00 Muzică uşoară; Emisiune literară; 17,25 Concert dc
lucrătorii care deservesc ferma cauză acesta a fost lipsit de 18.30 Melodii populare sovietice; 19,09 muzică din operete; 18,05 „Erumusc-
ţilc patriei oglindite în cinfecul şi
de vaci au luat cunoştinţă des­ unităţi nutritive. Silozul a fost In Editura Tehnică a aiărut A intrat în obişnuinţa întreprinde­ Melodii... melodii, emisiune dc muzică jocul popular" ; 19,30 Muzică de dans;
pre iniţiativa îngrijitorului-mul- insuficient, şi realizat la un preţ 4 rii cinematografice regionale de stat 20.30 Almanah m uzical; 21,15 Din
gător Wagner Mihai de Ia G.A.S. de cost ridicat, iar îndrumarea Deva, să organizeze unele concursuri uşoară romînească; 19,30 Teatru la poezia contemporană; 21,20 Program
din Petreşti, s-a luat hotărîrea şi controlul asupra muncii în­ CARTEA ŢESĂTOAREI Cartea cuprinde un capitol de „Cine ştie cîştigâ“, la care sa parti­ pentru iubitorii dc romanţe; 23,10—
ca planul Iniţial să fie depăşit grijitorilor-mulgători au lipsit tehnică nouă în ţesături. Sînt cipe salariaţii întreprinderii, tin ase­ microfon, premiera „Cuibul coţofanc- 21,00 Muzică de dans.
în aşa fel, încît producţia me­ aproape complet. I. LEVCOVICl - V. TAŞCAU prezentate de asemenea măsu­ menea concurs a avut loc şi sîmbâtă.
die pe cap de vacă furajată să rile de protecţie a muncii in ţe­ Concurenţii au răspuns la întrebări pe lor“ — comedie de August Vankotzc- Buletine d<- ştiri-. 7,00; 13,00; 19,(
se ridice la cel puţin 3.500 litri O situaţie similară există şi în Nivel elementar, 208 pag. sătorii în vederea înlăturării marginea filmelor sovietice „Cer se­ 22,00; 23,52—23,55 (programul I ) ;
lapte. prezent. Pentru perioada de sta- 6,80 lei. nin“, „La începutul secolului“, „Hv- bue; 20,40 Muzică dc dans; 22,35 7,50; 14,00; 18,00; 20,00; 23,00 (pro­
bulaţie, animalele nu au asigu­ unor eventuale accidente. dolda", „Două vieţi“ seria I-a şi a
Ne aflăm aproape de finele rată o bază furajeră comple­ Cartea prezintă ţesătoarelor Cartea se adresează ţesătoa­ Il-a, „Cerul Balticei“ seria a Il-a şi Muzică de dans. gramul II).
anului. Să vedem deci în ce mă­ tă. Pinul natural şi de trifoi, din ţesătoriile de bumbac, lină, „învierea“ seria I-a care au rulat în ca­
sură se traduce in fapt angaja­ concentratele şi cele 513 tone mătase şi fire sintetice. îndru­ relor şi ajutorilor de maiştri. drul festivalului filmului sovietic. Parti­
mentul conducerii gospodăriei şi siloz nu satisfac în măsură su­ mările practice necesare pentru Poate fi folosită şi ca material cipanţilor la concurs li s-au înmînal
al îngrijitorilor-mulgători de la ficientă cerinţele. Din această deservirea războaielor în cele bibliografic pentru şcolile pro­ frumoase premii.
ferma de vaci a G.A.S. Mintia, cauză, îngrijitorii-mulgăton sînt mai bune condiţii, in vederea fesionale.
de a obţine o producţie medie puşi în situaţia să nu poată asi­ obţinerii unor ţesături de cali­
de 3.500 litri lapte pe cap de gura vacilor raţii ştiinţific sta­ tate superioară.
vacă furajată Citeva cifre sînt bilite, în raport de producţie şi
în măsură să demonstreze că greutatea animalelor. Cartea cuprinde îndrumări
această producţie putea fi rea­
lizată, dar în acelaşi timp să Iată doar clteva din neajun­ pentru folosirea celor mai ra­ s.rv'V**' iar furi
demonstreze că nu s-a făcut to­ surile care duc la nerealizarea ţionale şi mai avansate metode cai p r e f r e d u s
tul pentru obţinerea unei astfel angajamentului pe care şi l-au de executare rapidă a minuiri- ANUNI 19 NOIEMBRIE 1961
de producţii. Apllcînd o furaja­ luat ingrijitorii-mulgătorl de la
re raţională şi o îngrijire aten­ ferma de vaci a G.A.S. din Min­ lor în procesul de ţesere. R. 4. D E I DEVA: El Hakim; HUNEDOA­ p iisă . SCI I a
tă vacilor pe care le au în lo­ tia. înspre înlăturarea acestor Pentru înţelegerea cit mai RA: Am supravieţuit morţii mele;
turile lor, îngrijltorii-mulgători neajunsuri va trebui să-şi în­ PETROŞANI: Tracul unui ador;
Nicolae Man şi Schaser Martin drepte fără întîrziere atenţia uşoară a textului, in carte sînt Cavalerii teutoni ; SEBEŞ : Cie­ ssa iă ,
conducerea gospodăriei. La rîn- lito Lindo; ALBA 1UL1A: Rai­
au obţinut în medie pe cap de dul său, Trustul regional Gostat date desene şi fotografii, re- a n g a je a z ă d e u rg e n tă dul vărgat; Săritură in zori;
vacă furajată, pînă la 1 noiem­ are datoria să manifeste mai prezentînd dispozitive noi adap­ SIMERIA : Libelula ; HAŢEG :
brie, peste 3.000 litri lapte. Exis­ mult interes, să ajute mai ca­ Dragostea te aşteaptă; ORĂŞ­ ca ţesături de lină,
tă deci posibilităţi ca de la fie­ lificat gospodăria de stat din tate la război pentru automati­ un şef serviciu plan pentru Sosal iiaiaa Deva TIE : Primul raid spre stele şi
care vacă din aceste loturi să Mintia, în completarea necesa­ zarea operaţiilor (schimbarea Vizita delegaţiei de partid şl bumbac, confecţii„în­
se obţină pînă la sfîrşitul anu­ rului de nutreţuri suculente şi guvernamentale a R-. P. Rovnine călţăminte etc. VĂ
lui cel puţin 3.500 litri lapte. concentrate, atît de necesare automată a ţevilor, oprirea au­ in Uniunea Sovietică ; LONEA : PlJTEŢi PROCURA
Poveste nordică; TEIUŞ: Vol­ DE LA. magazine1e
tomată a războiului în cazul Condiţii: ga, Volga ; BRAD : Drumul spre special amenajate în
ruperii unui fir de urzeală sau inalta societate ; ZLATNA : Fru­ ac^si sens din D E V A ,
a firului de bătătură şi altele). — STUDII EC O N O M IC E SUPERlO moasa aventură ; APOLDU.L DE
SIMERIA şi CUGIR.
In carte sînt descrise pe larg - TREI ANI VECHIME IN FUNCŢII EC O N O M IC E SUS: Să preţuim iubirea.
acoButuneau
defectele ce pot apare in ţe­ So’iciîanfii se vor adresa la serviciul cadre
sătură, cauza lor şi modul de al întreprinderii str. 23 August nr. 14, telefon 372,
înlăturare a cauzelor care le

Care este însă situaţia produc- în hrana animalelor. produc.