Page 63 - 1961-11
P. 63
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2146
In ciuda represiunilor polifieneşfi
ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI fe ro v ia rii argesitlitleisl
continuă greva
BUENOS A1RES 17 (Agerpres). nor lideri sindicali şi perchezi
Greva generală a feroviarilor ţii Ia sediile sindicalelor.
argentinieni a intrat în cea de-a In semn de protest împotriva
19-a zi în ciuda măsurilor re acţiunilor autorităţilor în capi
presive luate de guvern împo tala ţării, Buenos Aires, a avut
triva greviştilor. Potrivit relată loc o mare demonstraţie. P arti
„Negocieri imediate pentru 'D ecorate cu ordinul Lenim rilor agenţiei Prensa Latina, cipanţii Ia manifestaţie şi-au a-
ciocniri violente între grevişti şi firmat sprijinul faţă de grevişti
poliţie au avut loc în regiunea care luptă împotriva planului
dezarmare generală şi totală" guvernamental de a concedia
TAŞKENT 17 (Agerpres). pentru mari succese în dez Laguna Paiva care a fost de
Demonstraţia femeilor americane în faţa clădirii Naţiunilor Unite — voltarea cultivării bumbacului clarată de autorităţi „zona afla 75.000 muncitori feroviari şi a
TASS transmite : In anul 1959. tă sub ocupaţie“. In acelaşi timp transfera societatea căilor-fera-A
La 16 noiembrie Nikita te de stat unor companii p arti
Inminind înaltele distincţii, poliţia a continuat arestările u- culare.
Hruşciov, prtm-secretar al N. S. Hruşciov şi-a exprimat
NEW YORK 17 — De la trim i tară a delegaţiei americane la ţiilor precedente. Atunci, Arthur C.C. al P.C.U.S., preşedintele convingerea că lucrătorii din = "3?=
sul Special Agerpres, C. Alexan- O.N.U. faţă de orice iniţiativă Dean, membru al delegaţiei a- Consiliului de Miniştri al
care ar putea duce la slăbirea mericane la sesiunea O.N.U., a U.R.S.S., a luminat reprezen agricultură „nu-şi vor pre Poporul ecuadorian revendică
(Iroaie : încordării internaţionale, fac să făcut în faţa manifestantelor o reforme radicale în fără
începerea dezbaterilor din Co crească îngrijorarea opiniei p u declaraţie caracterizată într-o tanţilor regiunilor Taşkent. şi cupeţi eforturile pentru în
blice americane. în faţa acestei scrisoare de Ia un cititor publi SamarKand, precum şi ai
mitetul Politic al Adunării Ge R.S.S.A. Kara-Kalpacă (Uz- făptuirea măreţelor planuri
nerale a O.N.U. în legătură cu cată în ziarul „New York Herald
problema dezarmării a fost mar
cată în afara clădirii Naţiuni situaţii se lărgeşte mişcarea Tribune“ drept „un discurs de belcistan) ordinul Lenin, cu ale construcţiei comunismu QUITO 17 (Agerpres), — miting convocat de Federaţia
lor Unite printr-o demonstraţie pentru pace, împotriva cursei După înlăturarea lui Ibarra —¦ studenţilor din Ecuador.
organizată de Asociaţia femei nebuneşti a înarmărilor. plorabil, care nu a putut convin care ele au fost decorate lui“. exponent al reacţiunii — din
lor pentru pace, subliniind o da ge pe nimeni de ce S.U.A. vor funcţia de preşedinte al Ecuado Jn cadrul mitingului la care
tă In plus importanţa pe care o „Cu cele şase miliarde de do rului masele populare din aceas au participat citeva mii de stu
acordă opinia publică din State lari care s-au adăugat în ulti să reia experienţele nucleare în tă ţară îşi manifestă hotărirea denţi, s-a cerut efectuarea re
le Unite discutării acestei ches mul an bugetului militar al ţă de a obţine aplicarea unui larg formei agrare, a unei reforme
tiuni. Demonstraţia s-a desfă rii noastre, a declarat Betty atmosferă“. Acest răspuns a ve M ilita laji B p ejtieu program de reforme radicale. administrative şi în domeniul
şurat sub lozincile „Negocieri Clark, una dintre participante nit Ia 16 noiembrie cînd In în impozitelor, precum şi promo
le la demonstraţie, puteau fi a ju După cum anunţă agenţiile de varea unei politici externe com
imediate pentru dezarmare ge taţi milioane de şomeri care, ca treg New York-ul au răsunat i n S a ssia g 'â presă, cu prilejul unui miting plet independente de către g u
nerală şi totală“, „Asiguraţi vii şi mine, au de hrănit două sau urletele disperate ale sirenelor consacrat evenimentelor din no vernul Ecuadorului.
torul copiilor noştri“, „Nu daţi chiar mai multe guri acasă. Es în cadrul unui „exerciţiu de a- KHARTUM 17 (Agerpres). — vizita sa în Sudan, a depus o iembrie 1922, cînd muncitorii din
te îngrozitor să vezi cum mun Jarmă aeriană“. Iată deci cum TASS transmite : coroană de flori la Monumen Guayaquil, care cereau pîine şi Muncitorii din transporturile
arme atomice revanşarzilor vest- ca omului, cum sudoarea frunţii de lucru au fost crîncen repri în comun din acelaşi oraş au
germani“, „Opriţi cursa înarmă lui se transformă în mijloace s-a pregătit administraţia de In dimineaţa zilei de 16 no tul ostaşilor căzuţi în lupte. maţi de către oligarhia ecuado- organizat o demonstraţie cu pri
rilor“, „Baraţi drumul războiu pentru distrugerea lui. Lozinci iembrie, L. I. Brejnev, preşedin Apoi, L. I. Brejnev a vizitat riană, vorbitorii au relevat că lejul căreia au cerut şi ei reor
lui“. le care se văd scrise pe aceste mocrată din S.U.A. în vederea tele Prezidiului Sovietului Su lupta împotriva imperialismului ganizarea comitetului adminis
pancarte prevăd căi sigure de timp de aproape trei ore mo S.U.A., împotriva oligarhiei şi trativ provincial şi a consiliu
Intensificarea propagandei de ieşire din această situaţie peri începerii dezbaterilor din Comi prem al U.R.S.S., împreună cu numentele de artă şi istorice marilor latifundiari, începută în lui municipal, precum şi reorga
război a Pentagonului, făcută culoasă“. persoanele care îl însoţesc in din două mari oraşe situate în 1922 a obţinut mari succese in nizarea comitetului sindical al
tetul Politic al O.N.U. în legă apropiere de Khartum — Om- anul 1961. Ei au subliniat că muncitorilor din transporturile
prin radio, televiziune, presă, re unitatea poporului ecuadorian publice care a fost folosit de că
fuzul administraţiei Kennedy de tură cu problema dezarmării. trebuie menţinută pentru înfăp tre reacţiune ca instrument îm
potriva muncitorilor. Federaţia
durman şi Khartumul de nord.
S ă fie s a lv a t ă v ia |a patriepl©g# Pretutindeni, oaspeţii sovietici
au fost întîmpinaţi cu căldu
algerieni deţinuţi in F r a n ţa !
ră de populaţia sudaneză.
— Manifestul Partidului Comunist din Algeria — In dimineaţa aceleiaşi zile a
avut loc o întîlnire la Palatul
a se angaja pe calea tratative Răspunsul oficialităţilor ame PARIS 17 (Agerpres). — ducă în eroare şi să sădească Republicii, între L. I. Brejnev tuirea programului de reforme muncitorilor din provincia Gua-
lor serioase pentru realizarea ricane la această demonstraţie In întreaga lume creşte soli dezbinare in rindurile noastre, şi Ibrahim Abbud, preşedintele radicale. Vorbitorii şi-au expri yas şi sindicatele muncitorilor
unui acord de dezarmare gene nu a venit însă imediat cum s-a daritatea cu Ben Bella şi cu că sintem uniţi în năzuinţa dintr-o serie de oraşe desfăşoa
rală şi totală, atitudinea refrac intîmplat cu ocazia demonstra ceilalţi miniştri algerieni care, Consiliului superior al forţelor mat sprijinul faţă de noul pre ră, de asemenea, lupta pentru
împreună cu toţi algerienii de noastră de a elibera şi salva pe reorganizarea acestor comitete.
ţinuţi in închisorile franceze, fraţii noştri. armate şi primul ministru al şedinte Arosemena şi au cerut
desfăşoară o eroică grevă a foa !Mitinguri asemănătoare au a-
mei, luptînd pentru eliberarea Partidul Comunist din Algeria Republicii Sudan. reorganizarea în interesul po vut Ioc la Quito şi Cuenca.
cheamă pe toţi patrioţii, pre
Discurs de politică externă cum şi toate organizaţiile na L. I. Brejnev a remis lui Ibra- porului a consiliului municipal In virtutea cererilor formula
bim Abbud un vas cu chipul din Guayaquil şi a comitetului
te de oamenii muncii, parlam en
celui de-al doilea cosmonaut so administrativ provincial. La mi
al preşedintelui Kennedy lor, se spune în manifestul di ţionale să organizeze imediat vietic, G. S. Titov — dar din ting s-a scandaţ i „Cuba — da, tul Ecuadorului a hotărît reor
fuzat Ia 15 noiembrie de către şi pretutindeni, demonstraţii de partea lui N. S. Hruşciov, pre yankeii —¦nu !“, „Jos imperia ganizarea consiliului municipal
lismul S.U.A.l“, „Jos ollgarhial“', din Guayaquil precum şi a co
NEW YORK 17 (Agerpres). — luţie americană pentru fiecare Partidul Comunist din Algeria. masă, pentru a salva de la şedintele Consiliului de Miniştri „Trăiască clasa muncitoare 1“. mitetului administrativ provin
TASS transmite: problemă internaţională“. Este vorba despre viaţa fraţi moarte pe Ben Bella şi ceilalţi al U.R.S.S.
miniştri şi să le asigure posi Tot la Guayaquil a avut loc un cial.
Preşedintele S.U.A., John Ken Afirmînd că americanii „tîn- lor noştri, se spune în manifest. bilitatea de a-şi exercita func In după-amiaza aceleiaşi zile,
nedy, care face o călătorie prin jesc după zilele“ „cind bomba Să arătăm cirmultorilor colo L. I. Brejnev, însoţit de Ibrahim 9 nouă crimă săvîrşită de bandiţii O.A.S.
statele din nordul S.U.A., a ros atomică ne aparţinea numai ţiile în cadrul guvernului provi Abbud şl de membrii Consiliu
tit In seara de 16 noiembrie un nouă, (adică S.U.A. — N.R.), nialişti, care încearcă să ne in zoriu al Republicii ’Algeria.
discurs de politică externă la sau cînd o parte însemnată a Parodie judiciară în Franţa lui forţelor armate, au plecat ALGER 17 (Agerpres). revolver în timp ce mergea spre ae
festivitatea sărbătoririi celei ţărilor industriale depindea de pe bordul unei nave pe Nil în Elementele teroriste din organiza rodrom.
de-a 100-a aniversări a Univer resursele economice şi de ajuto PARIS 17 (Agerpres). — nalului au luat cuvîntul apără regiunea Djariful de est, unde ţia ultracolonialiştilor „O.A.S." îşi
sităţii statului Washington. rul S.U.A.“, Kennedy constată torii acuzaţilor, între care juris ău loc serbări populare in cin continuă nestingherite acţiunile sînge- Numele său, arată France Presse,
cu îngrijorare că "în " prezent Iniţiatorii scandalosului pro tul Wolf, care a reprezentat stea înaltului oaspete sovietic. rcase pe teritoriul Algeriei şi Franţei. figura pe lista „persoanelor suspecte"
„In 1961, a spus el, situaţia multora „le lipseşte încrederea ces împotriva grupului de avo Belgia la procesul de la Nürn După cum relatează agenţia France întocmită de O.A.S. Asasinarea sa
internaţională a devenit şi mai în capacitatea S.U.A. de a su caţi democraţi francezi se află berg, Luzzatto, deputat şi avo Puternic incendiu Presse, o nouă victimă a ultracolo este pusă în legătură cu faptul că
complicată“. După Kennedy, pravieţui şi de a mai obţine Intr-o situaţie penibilă. „Vina“ în Safaara nialiştilor a fost anunţată joi dimi acesta a refuzat la cererea „O.A.S."
complicarea constă în faptul că, succes“. „Ei, subliniază el, văd cat din Italia, avocatul Malla- neaţa — e vorba de Pascal Doriano, să treacă clandestin în Franţa un nu
după cum s-a exprimat el, Sta în comunism valul viitorului“. acestor avocaţi constă în faptul lieu, membru al Camerei Comu PARIS 17 (Agerpres). — pilot al societăţii „Air Algérie". El a măr de membri ai organizaţiei. Do
tele Unite „trebuie să privească că ei au apărat pe algerieni în nelor din Anglia, Moureau, avo Agenţia France Presse anunţă că în fost asasinat cu mai multe focuri de riano a cerut în zadar protecţia au
in faţă probleme pentru care Cu toate acestea, preşedintele faţa tribunalelor franceze. îm cat din Bruxelles, sosiţi în mod preajma localităţii Gassi-Touil din Sa- torităţilor.
nu se pot găsi soluţii uşoare, S.U.A. nu doreşte să renunţe la potriva lor s-a ticluit „acuzaţia“ special la Paris, precum şi re hara a izbucnit un puternic incendiu
rapide şi durabile. Şi noi tre continuarea vechii linii a poli de colaborare cu Frontul de e- numiţi avocaţi francezi. Ei au
buie să ţinem seama de faptul ticii americane „de pe poziţii liberare naţională din Algeria. subliniat caracterul poliţist al
că Statele Unite nu sînt nici de forţă“. Această „acuzaţie“, s-a prăbuşit
omnipotente nici omisciente şi In discursul său, preşedintele insă pe de-antregul fiind lipsi acestei parodii judiciare împo provocat de gaze pierdute în timpul
că noi nu putem întotdeauna să tă de orice temei, din care cau triva grupului de avocaţi fran
ne impunem voinţa restului de S.U.A, nu s-a putut abţine de ză pronunţarea sentinţei în acest cezi care au îndrăznit să-şi în lucrărilor de foraj. In noaptea dc 16 K J J .1 Ä I
94 la sută din omenire... şi că la atacurile antisovietice obiş „proces“ a fost amînată cu o lu deplinească datoria profesională noiembrie incendiul a luat proporţii u-
de aceea nu poate exista o so nuite ale propagandei ameri nă. şi să ia apărarea algerienilor riaşe, iar în prezent, ard aproape cinci CAIRO. — Reprezentantul partidului cători ai Sindicatului muncitorilor de
cane. care luptă pentru libertate. milioane de m.c. de gaze. Incendiul este Congresului Naţional African din Ba la căile-lerate de stat din oraşul AV'dz
La ultimele şedinţe ale tribu- atit de puternic îneît poate fi văzut de
la o distanţă de 150 km. Flăcările ating sutoland, Ghakala, a declarat că po au primit diferite sancţiuni pentru că
GUVERNUL SÎNT EU ? 6 binetului este greu de găsit înălţimea de 150 metri. porul său este ferm hotărît să conti au participat la lupta împotriva raţio
vreunul care să nu se eviden nue lupta pentru eliberarea definitivă a nalizării capitaliste a producţie:. O
Intr-o bună zi, dr. Konrad mocrate (partidul lui Konrad mane trebuie să-l fie retroce ţieze in vreun fel în viaţa po Bilanţ tragic continentului african de sub jugul colo parte din aceştia vor fi concediaţi,
Adenauer l-a întrebat pe nepo Adenauer), 4 — membri ai date“. Scbroder este, aşadar, litică de la Bonn. Ministrul
tul său : „Ce ai vrea să devii ?“. Uniunii Creştin-Soeiale (parti un adept al revizuirii frontiere transporturilor, Christoph Se- MEXICO CITY 17 (Agerpres). nial. PARIS. — La Paris s-a deschis se
Băiatul a răspuns: „Cancelar dul lui Franz Josef Strauss), lor europene. ebohm, căpetenia revanşarzilor După cum anunţă agenţiile de COPENHAGA. — Crearea unui co siunea Consiliului ministerial al Or
federal“. La aceasta, bunicul 5 — membri ai Partidului Liber- germani sudeţi, consideră că presă, bilanţul uraganului care ganizaţiei de colaborare şi dezvoltare
său i-a obiectat: „Oare Repu Democrat (partidul lui Erich Pentru că veni vorba, să ară acordul de la München din anul a bîntuit recent coasta mexica mandament militar danezo-vest-german economică (O.G.D.E.). Organizaţia a
blica Federală are nevoie de Mende). tăm ce înţelege el prin „cele 1938 este în vigoare şi acum. nă a Pacificului este, deocam în scopul asigurării pentru armata vest- luat fiinţă la 13 decembrie 1960 in sco
doi cancelari ?“. lalte teritorii germane“. Oare Ministrul pentru problemele dată, de 327 de morţi şi peste 200 germanâ a unei poziţii dominante în pul pătrunderii capitalului american iu
Printre cei 20 de miniştri, numai R.D.G. şi teritoriile de ßundesratului — dr. Hans Joa de dispăruţi. Localitatea care a spaţiul baltic, constituie obiectul unor Europa occidentală.
O zicătoare italiană spune: sînt oameni de cele mai diferite vest ale Poloniei ? Sau poate chim von Merkatz — a decla avut cel mai mult de suferit de proteste energice din partea populaţiei
„Şi non e vero, e ben trovato“. nuanţe. Sint „veterani“ ai ori Austria, Alsacia şi Lorena ? in rat recent că „elita“ naţiunii pe urma acestui uragan este o- daneze, inclusiv a unor binecunoscuţi SCHWERIN. — La Gustrow, regiu
In orice caz, nici astăzi dr. Ade cărui cabinet condus de Ade- afară de aceasta, Schroder este germane o constituie deţinătorii răşelul Nuxco, în regiunea că oameni politici burghezi. nea Schwerin din R. D. Germană au
nauer nu vrea, în ruptul capu cunoscut şi prin altceva: din „Crucii de cavaler“ a lui Hit ruia au fost distruse peste 200 intrat în faza finală lucrările d e.con
lui, să-şi cedeze fotoliul din nauer (Erhard, Blank, Merkatz), tre toţi oamenii cancelarului el ler. Din guvern mai face parte de case. ADDIS ABEBA. — Au fost incheiale strucţie ale unei noi fabrici de zahăr,
Palatul Schaumburg. Timp de cit şi novicii (reprezentanţi ai este adeptul cel mai zelos al şi Ernst Lemmer, ministru pen tratativele sovieto-etiopiene în legătură
şapte săptămîni, el a dus o P.L.D.G.), precum şi oameni „strîngerii şurubului“ în inte tru problemele germane, care în Un fotomontaj al cu construirea de către U.R.S.S. a unei care va avea o capacitate zilnică de
luptă înverşunată pentru acest care şi-au schimbat posturile riorul ţării. El este auto anii nazismului a colaborat cu agenţiei germane rafinării de petrol la Assab. 2.000 de tone.
fotoliu — şi a ciştigat bătălia. (ca de pildă Schröder). rul proiectelor faimoaselor dr. Goebbels. La Bonn toate „Zentralbild“ înfăţi-
La 7 noiembrie, Bundestagul „legi excepţionale“, care a- acestea sînt lucruri cu nimic ie şînd foşti conducă TOKIO. — 1.109 activişti şi condu-
l-a confirmat în postul de can Cea mai mare senzaţie o con cerdă guvernului posibilităţi şite din comun... tori militari nazişti
celar, iar la 14 noiembrie au stituie numirea lui Gerhard nelimitate de a restrînge drep ajunşi în posturi
depus jurămîntul noii membri Schröder. Acest avocat de pro turile democratice ale cetăţeni Noul guvern abia îşi începe dc conducere în
ai cabinetului — cel de-al pa fesie, specialist în probleme ju lor R.F. Germane. Schroder este activitatea şi de aceea ar N.AT.O.
trulea cabinet al lui Adenauer. ridice ale situaţiei interne, care un om cu pretenţii. Nu de mult, fi prea devreme să ne fa
a fost timp îndelungat minis el a spus : „Voi deveni fie mi cem o părere definitivă DF. LA STINGĂ
Dar ce reprezintă noul gu trul Afacerilor Interne (din nistru al Afacerilor Externe, fie despre el. Cu atît mai mult LA DREAPTA: Con
vern ? Nu-i greu de răspuns la anul 1953), a devenit pe nea cancelar“. Deocamdată a deve cu cit acesta prezintă o parti traamiralul Gcrhatd
această întrebare, deoarece ati- şteptate ministrul Afacerilor Ex nit ministru al Afacerilor Ex cularitate rar întîlnită — acest Wagner; Budissin;
ta timp cit în fruntea cabine terne. Care este secretul acestei terne. cabinet este alcătuit nu numai generalul dc briga
tului se află Adenauer, răspun numiri ? Poate trecutul domnu din cancelar dar şi din trei pre dă F. Kusserow;
sul nu poate fi decît unul sin lui ministru? Schröder este mem O altă figură „proeminentă“ tendenţi la acest post. (N.R. — Miiller - Hiidc-
gur. El ne-a fost sugerat de Lu bru al partidului nazist din a cabinetului de la Bonn este De adăugat că Heinrich Krone, brand;
dovic al X lV -lea: „Statul sînt anul 1933 şi, potrivit relatărilor Franz Josef Strauss. Despre el ministru fără portofoliu, este
eu“ — spunea acest monarh ab repetate ale presei, membru al nu este nevoie să se spună considerat al patrulea preten J O S : fostul H.
solut. „Guvernul sînt eu“ — re detaşamentelor brune S. A. multe — pînă şi presa ameri dent). Timpul este judecătorul cel colonel nazist Stcin-
petă dr. Konrad Adenauer. Pen Schröder . a făcut parte din cană îl consideră „omul cel mai mai bun. După cum a subliniat hoff; faimosul Spei-
tru a nu pune la îndoială fap Wehrmacht, a, luptat pe fron periculos“ din Europa occiden Bismarck : „logica istoriei este d e l; Heusinger. —-
tul că acest principiu acţionea tul de est. tală. C ei drept, Strauss este
ză şi în prezent, încă înainte oarecum m îhnit: nu a reuşit să mai severă decît curţile de con
de depunerea jurămîntului de Alţii consideră că este mult devină cancelar. In schimb, îm
către miniştri, Adenauer decla mai important prezentul lui preună cu colegul său din U.C.S. turi“. Noul guvern al R.F. Ger
rase în două rinduri : „Nu va Schröder. El este adept al „li — Hocherl (noul ministru al
fi nici o schimbare in politica niei rigide“. In trecut a făcut Afacerilor Interne) — el deţine mane îşi va da oare seama care
externă şi în problema germa mare zarvă declaraţia l ui : „Re poziţii importante în cabinet.
nă“. publica Federală este Germa Se poate ca el să fie ajutat şi este logica istoriei epocii noa
nia. Toate celelalte teritorii ger- de un alt pretendent „deziluzio
Această formulă categorică stre, — epoca noului raport de
înlesneşte comentarea compo nat“ la postul de cancelar —
nenţei noului guvern, alcătuit forţe pe arena mondială, epoca
(împreună cu cancelarul), din Ludvvig Erhard, ministrul Eco
21 persoane, din care 12 sint nomiei. în care politica imperialistă a
membri ai Uniunii Crestin-de-
Printre ceilalţi membri ai ca- forţei este lipsită de perspecti
ve ? Aceasta este chestiunea
esenţială.
L’. BEZÎMENSKI,
comentator al agenţiei „Novosti"
R edacţia si «d m in iefr-ft. ; .1. e M arti. nr. & T e le fo n : 188: 189: 75. T a x a p lă tită în n u m e r a r c o n fo r m a p r o b ă r ii D ir e c ţiu n ii S e n e r a l e P .T .L R .- n r. 2 6 3 .3 2 0 d in 6 n o ie m b r ie 194». — 1 « p a r u l: Î n tr e p r in d e r e a R o lig ia lic ă Alai"' Deva
