Page 64 - 1961-11
P. 64
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. TINITI-VAi
Minerii exploată
rii Petrila nu por
nit în acest an o
susţinută întrecere
socialistă pentru
creşterea producti
vităţii muncii. Ca
urmare indicele
mediu pe exploa
tare este de 1,222
tone pe post.
Anuí XIII. Nr. 2147 Duminică 19 noiembrie 1981 4 pagini 20 bani Prin creşterea'
productivităţii mun
t!ssasm?xijmílasKaixs3i saaaoagnassamannsa cii colectivul de
aici a extras peste
Oamenii muncii — # -« MO plan de la începu
tul anului şi pînă
acum 43.000 tone
raportează; cărbune.
Printre cei care
au contribuit la a-
ceste realizări se
PSarsul asiual în d e p li n i t oo o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o oo numără şi brigada
autobuze pentru oraşul Alba g condusă de comu
o In dimineaţa zilei de 17 noiembrie a. c. minerii sectorului % Răsplata muncii nistul Nicolae Bo-
ooOo Iulia, unul pentru Hunedoara o teanu.
>' II Uricani au extras ultimele tone de cărbune cocsiiicabil în
>) contul anului 1961. Succesul acesta este în mare parte o urmare E zi dc salariu. La ghişeul case- si 8 la Brad. o IN FOTOGRA
riei Exploatării miniere Barza au ’ o FIE : şeful de bri
D a sporirii randamentelor de extracţie. In medie, în anul în curs,
' s-a obţinut o productivitate cu 0,218 tone cărbune pe post mai ajuns la rînd harnicii mineri Ioan 2.000 hectare
mare (iecît cea planificată. Cele mai mari randamente au fost o şi Simion Gruber care, lucrînd Ia cu pomi fructiferi g gadă discutînd cu
obţinute de brigăzile conduse de minerii comunişti Vasile Hriţ- galeria de acces spre puţul Hîr- cîţiva din ortacii
In scopul aprovizionării oa- © săi.
can, Constantin Boloboc şi Şiclodi Beniamin. nicu, şi-au depăşit cu mult sar menilor muncii de la oraşe
Succese de seamă au fost obţinute şi în ceea ce priveşte cinile de plan. cu tot mai multe fructe, în g
raionul Haţeg vor fi plantaţi o
st reducerea preţului de cost. Astfel, de la începutul anului şi Casierul îi invită, zîmbind, să pînă la sfîrşitul anului 1963 ©
> pînă acum au fost obţinute economii de 469.000 lei, dintre pomi fructiferi din soiuri va- g
loroase pe încă 2.000 ha. Nu- L
> care mai mult de jum ătate pe seama îmbunătăţirii calităţii semneze statul de plată. mai la GIA.C. din Silvaşul g
' cărbunelui. — P oftiţi! Luna aceasta aţi fă Superior se vor executa plan- x
In pi us pe bazin: 8 . 4 7 4 fon© cărbune cut treabă nu glumă. Asta sc vede ţări pe 550 ha. De subliniat g
după felul cum sînteţi răsplătiţi...
' Im portante realizări au obţi bună calitate. Minerii din L’onea Gei doi şi-au numărat banii. Ioan i7r-»r-»r “*r ţ v o i ’u l î n c r e d e r i i i
nut şi celelalte colective de mi şi Petrila au extras laolaltă,
neri din Valea Jiului. Mărind peste plan, In aceeaşi perioadă, Gruber: 3.221 lei; Simion: 2.937
lei...
vitezele de avansare In abataje 3.220 tone de cărbune. Pe între La fel de bine au fost răsplătite că la această unitate s-au şi X 'MÎfaeirA ^ E un lucru deja obişnuit ca lucrare s-au realizat economii -j
şi galerii, folosind mai raţional gul bazin carbonifer plusul de şi eforturile pe care le-au depus săpat 1.000 gropi in care vor g • Iarna bate la uşa şcolilor !_ atunci cînd cetăţenii din sa- faţă de deviz in valoare de
timpul de lucru şi utilajele, m i producţie, In 17 zile din luna
noiembrie, se cifrează la 8.474 şi minerii Petru Crişan şi Ioan fi plantaţi încă din toamna © din Valea Jiului! (pag. 2-a) ; L tele noastre vor să pornească 44.000 lei. 1
nerii din Vulcan au extras peste tone cărbune. Bora de Ia mina Miisarîu. Primul
plan In primele 17 zile din luna aceasta meri, peri, vişini, gu- S o Cuvîutul corespondenţilor o acţiune, să discute şi să Acum şi copiii cetăţenilor,
în curs 3.107 tone de cărbune de a primit 2.704, iar al doilea
2.748 lei. tui etc. g voluntari (pag. 3-a) ; se sfătuiască cu deputaţii. Cu din satul Răscoala au o şcoa- -j
o La O.N.U. şi în afara
Angajamentul anual realiza! B. SI DON IA g prilejul diferitelor adunări lă, nouă, spaţioasă.
...Ga ci, şi ceilalţi mineri de Ia
O.N.U., colonialismul este deli- populare sau in alte prile Dar şirul exemplelor, nu se
corespondentă
E.M. Barza, care muncind cu hăr nitiv condamnat (pag. 4-a). juri, cetăţenii împreună cu opreşte aici. In satul După
Muncitorii, tehnicienii şl in a fost îndeplinit şl depăşit. In
perioada amintită, ei au reali nicie, au primit salarii mari. O O O O O C O O O O ^V -vO O O O O O O O O O O O C deputaţii lor se sfătuiesc a- Piatră, raionul Brad, con
ginerii de la fabrica chimică zat o economie peste plan de
Orăşlie s-au angajat, printre 2.687.000 lei. Noi autobuze 9 [• supra lucrărilor ce trebuie strucţia şcolii de 7 ani a a-
altele, să realizeze in cursul puse în circulaţie oo :E 2 î:
acestui an o economie supli Principalii factori care au ^ făcute pentru ca satul, co- juns în stadiul de finisaj, iar
mentară la preţul de cost de condus la obţinerea acestei rea In scopul îmbunătăţirii o
2.500.000 lei. Zilele trecute, s-a lizări au fost reducerea la ma <> transportului în comun au (, nuna sau oraşul să devină la Bulzeştii de Sus, şcoala de
făcut bilanţul muncii pe cele ximum a consumurilor specifi L fost puse în circulaţie noi o9oo
oo9 (. mai frumoase, mai bine gos- 7 ani s-a ridicat în roşu.
[¦ podărite. Şi faptele ne oferă La îndemnul deputaţilor
^ multe exemple. comunali, în satul Rişculiţa
10 luni de activitate. Bilanţul ce de materii prim e: coajă de autobuze. Astfel, numai In o [ ...In satul Răs- tot din raionul
o
a fost îmbucurător: angaja molid, sodă calcinată, sulfat fe luna aceasta întreprinderea g L coala, din o- Brad cetăţenii
mentul anual la preţul de cost ros etc., şl folosirea tot mai regională de transporturi au O 2.461 cif if ori — 41.632 cărfi cif ife L raşul Petrila, au î n c e p u t
raţională a maşinilor şi utilaje
In prima lor. to-Deva a repartizat d,oua. oo ne, seri literare, recenzii de manifestări cu cartea [¦ vechea şcoală construcţia ce
la care au participat pes
O Biblioteca raională din [ era necores- lei de a doua
S OOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOCO© 1 Brad (bibliotecar şeî etc.) un număr mare de
( punzătoare. A- aripi a şcolii
Ivan Cornel) se numără oameni ai muncii păşesc te 2.200 de oameni ai
jumătate a lunii printre bibliotecile frun zilnic pragul bibliotecii muncii, iar pe fişele ei [¦ tunci cînd cetăţenii de aici de 7 ani. Pentru aceasta s-a
Iarna se apropie cu paşi repezi. taşe din regiune. Dato pentru a împrumuta au fost înscrişi în ace L s-an întîlnit cu deputaţii lor procurat prin muncă volun
Produsele fabricii de blănuri „Vidra“ rită numeroaselor mani cărţi. De Ia începutul eaşi perioadă, 2.461 citi
festări cu cartea desfă anului şi pînă în prezent, tori cu 41.632 cărţi ci L din sfatul popular orăşenesc, tară în bani şi contribuţie
din Orăşiic sînt din ce în ce mai şurate aici (simpozioa- biblioteca a organizat 49 tite.
căutate. Pentru satisfacerea cerinţe L s-au sfătuit ce anume tre- in muncă 100.000 buc. cără
buie făcut pentru ca să con- midă, 120 m.c. piatră ş.a.
lor mereu crescînde ale populaţiei, ® In cursul zilei de azi are loc o Alică, Rapoltul Mare şi Rapoljel se Seminar cu activiştii culturafi t struiască o şcoală nouă, spa Şi In satul Lunca Cernii.,
muncitorii, tehnicienii şi inginerii fa nouă fază a festivalului regional de vor ţine conferinţele: „Formarea pă-
bricii depun toate eforturile. Datori teatru „Aniversarea Republicii“. La mîiitului şi locul lui în univers“ şi ţioasă. Propunerea cetăţenilor sat de munte din raionul Ha
tă acestui fapt, în primele 15 zile căminul cultural din Zam participă „Cum a apărut viaţa pe pămînt".
ale lunii noiembrie, ei şi-au depăşit formaţiile de teatru din Pojoga, Bur- Conferinţele vor fi ţinute de către Zilele trecute,' la căminul cultural metode pentru combaterea misticismu l a fost bine studiată. Cu spri- ţeg, cetăţenii cu sprijinul şi
planul la producţia globală cu peste juc şi Zam. Concursul va începe Ia profesori de specialitate de la şcolile din Dobra, raionul 11ia, a avut loc un lui“ expusă de tov. Vasile Blendea, di
50 la sută. La pici ovine depăşirea orele 17. tln concurs asemănător va din Deva şi Simeria. seminar cu activiştii culturali din ra rectorul Şcolii medii din llia. (. jinul deputaţilor s-a hotărît la îndemnul deputaţilor, or
se ridică Ia 32 la sută, iar la piei avea loc şi la Gurabarza unde par ion pe tema „Munca cultural-educati-
vînat la 100 la sută. ticipă formaţiile căminelor culturale o Pe stadionul Alinerul din Lu- vă în iunile de iarnă“. Gu acest prilej, In cadrul seminarului a fost organi ^ începerea construcţiei unei ganizează acţiuni care să
din Griscior, Blăjeni, Baia de Criş şi peni are loc o interesantă întîlnire au fost prezentate o serie de referate şi zată şi o seară de întrebări şi răspun
Printre coi care au muncit cii mai Valea Brad. La faza de concurs cc de fotbal contînd pentru campiona lecţii cu scopul popularizării experien suri model la care au participat nu [ şcoli de 4 clase cu ajutorul contribuie la ridicarea nive
mult spor în perioada amintită se se va ţine la Pefreşti participă for tul categorici A. ţei activiştilor culturali fruntaşi. A fost meroşi colectivişti din Dobra.
numără muncitorii Gheorghe Maghir, maţiile de teatru din Gut, Pian şi apreciată în z -est sens lecţia „Opozi t contribuţiei voluntare. In a- lului lor de trai. Nu de mult
Petru Bodnar şi loan Ivănescu de la Pefreşti. Echipa locală Alinerul întîineşte, ţia dintre ştiinţă şi religie, forme şi TRAIAN TAMAŞAN t jutorul —lor -a v—eni-t íşi statul locuitorii de aici şi-au vă
secţia argăsitorie, Elisabeta Popa, la orele 14,30, puternica formaţie L care a acordat de la buget zut împlinită încă o propu
Florica Roman şi Aurelia Pascu de ® Din iniţiativa S.R.S.G., filiala Dinamo Bucureşti. corespondent
Ia înobilare, Elena Paşca şi Paras- Hunedoara, şi a secţiei de învăţă- C suma de 10.000 lei. nere a lor. 'A fost pus In
chîva Golea de la vînat, Petru Jo- mînt şi cultură a Sfatului popular ® Asociaţia sportivă Voinţa or Festivalul regional de feafru t Multe zile deputatul Petru funcţiune grupul electrogen
san şi Vilrnoş Borbei de la s.ccţia ! regional, se va ţine în satele regiu ganizează, în oraşul Hunedoara, în l Răscoleanu a stat in mijlo
întreţinere. nii noastre un ciclu de conferinţe. cursul dimineţii de astăzi tin con Marţi 2! noiembrie, la ticipa Şltibui muncitoresc In zilele următoare, la ( cul cetăţenilor pentru a-i in folosinţă un aparat Ronţ- J
In satele Simeria Veche, Uroi, Bis- curs de motocros pe circuit închis. Gălan va avea Ioc faza din Gălan, Gasa de cul Hunedoara şi Ghelar vor gen. ^
caria, Cristur, Bîrcea Mare, Bîrcea La concurs participă motociclişti orăşănească (oraş regio tură din Hunedoara şi avea loc, de asemenea, lc mobiliza la construcţia noii
din regiunile Braşov, Timişoara, nal Hunedoara) a festi Căminul cultural din Ba- spectacole de teatru ale
Hunedoara şi din atte regiuni. valului regional de tea- tiz cu piesele „Trei crai“, amatorilor contînd pen c şcoli. S-au folosit materiale
< tru „Aniversarea Rcpu- „Titanic vals“ şi respec tru aceeaşi fază orăşe
| blicii“. La fază vor par tiv „Rîsul pămînfului“. nească. (c. din resurse locale. Lucrarea Cu mult entuziasm au por- i
a fost executată prin m un nit la acţiunea de reparare f!
L că patriotică. Şi la întreaga
a drumului dintre Dobirca şi “
t Poiana, locuitorii celor două -j
, localităţi. Mobilizaţi de depu-
V,v/ wJ u J Umf u J l
D*.aHBBBBnnBBSBB»aBBH«HiiDEBiaBBnaBBBHBO»aaB«aoBBaaaBi!oBBnBBaiti!BaBaBBi»a«B»Bna«i.'«nB*ijB [ taţi, cetăţenii au reparat j
[ drumul pe o lungime de 7 1
cA şm t azi manea fi oiaţa ţum alahilui V. FUR!R 1
î
Pe oricare din B al furnalului nr. la rină şi orificiul (Gontlnuaxe în pag. °-a)
furnaliştii Hune 5 l-am găsit pe furnalului, îmbră , ^1
doarei, cu stagiu comunistul Ioan cat in costum dc J uD •___t u J /<— ! i.
în meserie, l-ai în Covaci, la masa azbest. Omul nu
treba despre con de comandă, diri- mai e supus arsu ale tineretului la sate
diţiile de muncă jind încărcarea jur rilor, (cite n-au
din trecut, ţi-ar nalului. L o c u l fost in anii dc di ® Organizaţia 1J.T.A1. din satul
vorbi fără îndo ghiftei l-a luat o naintea lui 1944?), Băgarai în acest an, s-a preocupat
ială despre ghifta manetă, prin in dogoarci metalului îndeaproape de organizarea unor ac
împinsă pe arşiţă termediul căreia lichid. Azi fiecare ţiuni patriotice ale tineretului. Ast
şi ploaie, în a t schipul duce sus la jurnalist are un fel, tinerii, au curăţat 40 ha. pă
mosfera viciată de g i t u l furnalului asemenea costum, şune, an transportat 7U0 tone gunoi
gaze, către gîtul minereul şi cocsul. cum de altfel se de grajd la cîmp, au electuat 1.000
furnalului, de as poate vedea şi în ore muncă patriotică la construcţia
tuparea şticului Operaţiunea e au fotografia nr. 4. grajdului etc. La aceste acţiuni s-au
prin aruncarea cu tomatizată. (Foto evidenţiat Cornel Miclăuş, Nan Oc-
mina a lutului, de grafia nr. 1). In După 8 ore de tavian, Alaria Buiăr şi Valentin Pis-
aşa-zisa bombă cu fotografia nr. 2 muncă r o d n i c ă, malischi care au fost prezenţi la
care se spărgeau puteţi urmări dru o a u d i ţ i e la
calupurile de fon mul schipului că radio în aparta toate acliunile iniţiate de organizaţia
tă. Şi, invariabil, tre partea supe mentul curat şi U.T.M.
ţi-av. vorbi de bor rioară a agregatu confortabil, încon
deiele prăvălite în lui. jurat de soţie şi ® Şi în satul Visca acţiunile pa
noroiul sau praful copii, e mai mult triotice ale tineretului sînt acum mai
străzii, in care jur De unde înainte dccil reconfortan bine organizate. Toţi tinerii, datori-
nalistul şi familia tă. Dozatorul Sil (ă muncii politice desfăşurată de or
lut îşi ducea viaţa vreme astuparea vestru Maria, de ganizaţia U.T.A1., răspund cu entu
de pe o zi pe alta. şticului se făcea la noua secţie dc ziasm, atunci cînd se iniţiază o ac
in condiţii extrem furnale, (fotogra ţiune patriotică. Tinerii Emil Alăr-
Apoi, In mod si de grele şi în timp fia nr. 5) poate gău, Augustin Nan, Aurel Alărgăti.
gur, te-ar invita îndelungat, azi, în convinge pe ori au fost printre primii la acţiunile
să vizitezi noua 2-3 minute, prin- cine dc acest lucru. care au avut Ioc pînă acum. Curăţi
secţie de furnale, tr-o simplă apăsa rea a peste 25 ha. de păşune, plan
„O. M.“-u.l, noul re a unei pirghil, Aşa c astăzi tarea a 5 ba. teren erodat cu pti-
oraş al siderurgiş- maşina de astupat munca şi viaţa ieţi, strîngerea a 1.200 kg. fier vechi
tilor hunedoreni, efectuează întrea jurnalistului hune- sînt cîteva din acţiunile patriotice
cu mii şi mii de ga operaţiune. Ia- dorean, in orindui- din acest an, în satul Visca.
apartamente con tă-l în fotografia
fortabile. nr. 3 pe cunoscu rea in care. dato ® Tinerii din comuna Sirbi, în
tul prim-furnalist rită grijii partidu drumaţi şi ajutaţi dc către organi
Să mergem deci Simion Jurca con- lui, omul, satisfa zaţia U.T.A1. au acordat tot spriji
la furnalele noi, ducind astuparea cerea nevoilor lui, nul lor G.A.G. din localitate. In
în ,.O.M.“, să ve şticului. e mai presus de acest scop ei au executat mai multe
dem pe vhi toate orice. ore de muncă patriotică, la strînge
acestea. La postul Deşi cald, e to rea recoltei în campania de toamnă
tuşi plăcută şi mai Fotoreportaj de din acest an. R cen t ei au efectua!
ales sigură munca ILEANA TEREK peste 800 ore muncă patriotică la
grajdul pe care-1 ridică gospodăria.
N*»",. VAA-A- A ..'V./W'Vs/WrWv /V/X I.ucreţia Alunteaim, Sebasfian Zhe-
gan şi Florica Turcii au efectuat
cel mai mare număr de ore de mun-
' că patriotică.