Page 65 - 1961-11
P. 65
mrcf ? DRUMUD SOCIALISMULUI Mr. 2147
Dreapta şi stînga Iarna bate la uşa şcolilor ÂmnA "r~”• • ’—
R A D IO
în dezacord din Valea Jiului!
O dispută ciudată. M ina
— N u -i tre cu tă şt pace, şi- 20 NOIEMBRIE 1961 muzică populară „Orzişorul" din Ro
şiorii de V ede; 8,00 Din presa de
dreaptă s-a certat cu cea au zis cei doi. în c ă de la căderea primelor! ga iarnă pentru toate cele pa mlnt şi cultură a Sfatului popu PROGRAMUL 1 : 6,10 Melodii popu astăzi; 9,20 Muzică din operete; 10,30
stingă. Şi aşa de ţâre s-a u D e fa ţă era şi tov. Prohas- frunze îngălbenite de toam nă, tru localuri, cît are şcoala. Iar lar orăşenesc Petroşani, secţia lare romîneşti; 6,45 Salut voios de pio Dicţionar muzical; 10,03 Muzică de
supărat una pe cealaltă in conducerile a num eroase şcoli na poate să vină. Şcoala de 7 învăţămînt şi cultură a Sfatu nier ; 7,30 Sfatul m edicului: Aftelc; estradă; 11,45 Radio Prichindel „Ga
cit bietul corp, cel m ai n e ca, dirigintele de şantier al din regiune, dînd dovadă de ani nr. 1 din Lupeni e bine lui popular orăşenesc Petro 8,00 Din presa de astăzi; 9,00 Tine zeta pădurii“ ; 12,30 In faţa hărţii:
vinovat, n u m a i ştie ce să I.G.O. D eva dar a dat şi el adevărată chibzuială gospodă pregătită s-o întîmpine. şani sesizează secţia de învăţă reţea ne c dragă; 10,30 Muzică de Polinezia; 13,05 Cu cîntecul şi jocul
facă. Mîimile se în d ă ră tn i din um eri. rească s-a u în g rijit ca şcolile şi mînt şi cultură a Sfatului popu estradă; 11,44 Muzică populară romî- pe întinsul patriei; 15,40 Muzică popu
cesc şi n u vor de loc să-l internatele să intre bine p re Sesizările nu ajung lar regional, iar aceasta... nu se nească; 13,05 Goncert de muzică uşoa lară romînească; 16,15 Vorbeşte Mos
servească. N u vor şi pace. In — D acă n u -i trecută în g ă tite in iarnă, să ofere elevi pentru încălzire. sesizează. Toată această cores ră; 15,10 Muzică de estradă; 16,15 cova !; 19,00 Revista economică radio;
cearcă să dea sarcina u n a al lor aceleaşi o p tim e condiţii de Trebuie luate măsuri pondenţă însă nu încălzeşte Note dc lector; 17,15 Coruri de ama 19,25 Program muzical pentru fruntaşi,
teia. schiţă, n u se f a c e ! stu d iu şi cazare. Astfel, acolo şcoala din Lonea. Acolo trebuie tori participante la cel de-al Vl-lea în producţie din industrie şi agricul
Mai m ult nu a căutat n i u n d e a fo st nevoie, sobele şi in Şcoala medie din Lonea este com bustibil! Concurs pe ţară; 17,30 Prietena noas tură; 21,15 Scriitori la microfon; 21,30
— Tu, dreapta, trebuie să stalaţiile de încălzire centrală o şcoală nouă, modernă, dată tră cartea ; 19,00 Almanah ştiinţific; Muzică populară romînească.
speli fa ţa ! îi zice sen ten ţio s m eni. Care era totuşi situaţia au fost reparate, com bustibilul în folosinţă în acest an. Are în Cantină pentru elevi 20,20 Noapte bună. co p ii: „Portiţa ni
stînga. cu casa scării ? Aici proiectul repartizat a fost ridicat şi în călzire centrală, însă aceasta sau... restaurant? mănui“ de Evghenii Permiak; 20,50 Tri PROGRAMUL I I : 13,15 Emisiune
era doar clar. Trebuia tu rn a t m agazinat, cantinele internate nu încălzeşte. Nu pentru că ar buna radio : „Ţările neutre şi apărarea literară; 14,30 Muzică populară ro
— B a tu , că eşti mai... ! îi betonul apoi m ozaicul şi fă lor au fost aprovizionate cu a li fi defectă, ci pentru că, deo In Valea Jiului există un sin păcii. mînească ; 14,53 Carnet de reporter: O
c u te scările. Francisc L enghel m e n te etc. camdată, nu are combustibilul gur internat. Cel al Şcolii me zi Ia vînătoare; 16,50 In pas cu ştiin
zice dreapta. i-a da t bite. A tu rn a t b eto necesar. Conducerea şcolii a se dii din Petroşani. Internatul are PROGRAMUL l i : 13,15 Reportaj; ţa; 17,00 Muzică din operete; 19,00
G în d iţi-vă şi d u m n ea vo a s nul şi m ozaicul, apoi l-a cu Spre deosebire de acestea, m al sizat în repetate rînduri secţia o cantină. Această cantină se 14,03 Noi înregistrări de muzică uşoară ; Interpreţi de muzică uşoară; 21,00 Ac
răţat lună. ş te fa n G ăzdoiu există încă şcoli în care aces de învăţămînt şi cultură a Sfa aprovizionează periodic cu ali 14,30 Melodii populare romîneşti şi ale tualitatea radio; 21,45 Revista reviste
tră: două m îini . to r p r e g ă tir i p e n t r u ia rn ă n u li tului popular orăşenesc Petro mentele necesare din magazine minorităţilor naţionale; 15,30 Estrada lor ; 22,30 Album de melodii.
care aparţin şi-a v ă z u t şi el se acordă nici acu m , la m ijlo şani asupra acestei situaţii, le oraşului. Pînă în prezent, în melodiilor; 16,30 Vorbeşte M oscova!;
unu ia şi a celu de treabă m ai cul lunii noiembrie, atenţia cu aceasta, la rîndul ei, a sesizat magazie au fost puse la murat 1S,35 Gîntă Mia Barba şi fluieraşul de toate
iaşi corp şi ca departe prin a- venită. R aidul de faţă, în tre şi a cerut secţiei de învăţămînt 2.000 kg. varză şi 400 kg. pă tipurile
re pină mai partam ente. prins prin şcolile din Valea şi cultură a Sfatului popular tlăgele, au fost cumpărate apro Ion Lăceanu; 19,30 Cronica economică;
ieri colaborau, Jiului, a prins cîteva aspecte regional combustibilul necesar, ximativ 300 kg. rădăcinoase şi
a ju ta u corpul la to a te trebu Ce era să din cele se m n a la te m a i sus. Ia - însă secţia de învăţămînt şi cul 200 kg. ceapă, aproximativ 20 19,40 „Ghid muzical“ ; 21,00 Actuali
rile, au a ju n s la o n eîn ţe le facă? D oar şi tă-le : tură a Sfatului popular regio kg. conserve etc. Zilnic se cum
gere cum plită. Şi din toate tovarăşii de la B ucureşti şi nal, în loc să repartizeze com pără 10—15 kg. carne. Spre pri tatea radio; 21,30 Lectură dramatizată
astea cine credeţi că trage Tim işoara au dat din umeri. La Lupeni totul bustibilul cerut (huilă autocalor măvară, cantitatea de carne ne
ponoasele?! C orpul...! este pregătit granulaţia 3/16), a repartizat... cesară o vor furniza cei patru „Splaiul universităţii“ de G. G or; 22,00
— N u -i în proiect, n u -i şi huilă sortată care nu poate fi porci ce sînt îngrăşaţi în gos
...De a sem en ea lucruri cred De cum păşeşti pragul şcolii folosită la încălzirea centrală ! ? podăria anexă a internatului. Doine şi jocuri populare romîneşti;
că încă nu aţi m ai auzit. De p a c e ! Lăsăm aşa. O să se de 7 ani nr. 1 din Lupeni (di Din cîte se vede, cantina inter
fa p t sincer să fiu nici eu nu descurce ea treaba. A cum blo rector tov. Dumitru Păunescu) Motivarea acestei înlocuiri nu natului va funcţiona în bune 23,15—24,00 Concert de muzică uşoară.
am auzit chiar aşa ceva. Dar cul e aproape gata. Dar rămîi plăcut impresionat de or condiţii pe timpul iernii. Se ri
am cunoscut un caz ce se a- n -a re asigurată încălzirea şi dinea şi curăţenia ce există aici. este justificată deoarece toate dică însă o problemă. La aceas 21 NOIEMBRIE 1961
seam ănă. apa. Lipseşte racordul. Coridoarele ornamentate didac tă cantină mănîncă în afară de
tic, cu îngrijire, ferestrele (fără instituţiile cu încălzire centra elevi şi cadre didactice, şi o PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea
...Pe strada G riviţei din o- De la D.S.A.P.C. D eva, ca să aibă geamuri lipsă), strălu serie de... handbalişti (!) Aceş
raşul D eva a început de a- re a avizat adaptarea proiec citor de curate, cu perdeluţe lă din Valea Jiului (de exem tia, deşi nu au nici o contigen- pentru sate; 7,15 Gintă orchestra de
proape un an construcţia u- tu lu i ni s-a com unicat că albe ca zăpada, clasele luminoa ţă cu şcoala, mănîncă la canti
nu i bloc cu 24 apartam ente. şantierului respectiv i-au fost se, calde, cu mobilier bine în plu Grupul şcolar minier şi nă şi încă după un program vă puteţi procura
C onstructor este I.C.I.C.F. T i în m în a te schiţele şi devizele treţinut, totul vădeşte o mînă propriu, adică vin pe rînd şi cam
m işoara cu partea de con necesare pentru executarea de gospodar priceput. Acest gos Şcoala medie din Lupeni, Sfa la ce oră vor. 'Aşa că masa se !a m ag azin ele
stru cţii şi I.C.I.C.F. B u cu reşti racordului la apă şi în că l podar priceput este conduce întinde pînă pe la orele 17.
cu partea de instalaţii. Totul zire. P e şantier însă n u sînt rea şcolii, care s-a îngrijit din tul popular al oraşului Petro Bucătăreasa şi femeile care 'de PENTRU 24 ORE 6. 0. L. industrial
a m ers de m inune pină cam de găsit. F drept, nici to v a timp ca mobilierul, acolo unde servesc trebuie, vrînd nevrînd,
prin luna iunie cînd intre cei răşii am intiţi nu-şi bat capul se simţea nevoia, să fie recon şani etc.), au primit suficiente Vreme nestabită cu cerul mai mult din DEVA.
de la instalaţii (şef de lot căutînd. să aştepte cu mîncarea după acoperit. Vor cădea ploi slabe. Tem SIMERIAsiCUSI
ş te fa n G ă zd o iu ) şi cei de la cantităţi de huilă autocalor. in handbalişti. peratura staţionară; ziua între 4 şi 9
construcţii (şef de lot Fran- ...Să zic em că m in a d re a p grade iar noaptea între 0 şi 5 grade.
cisc L enghel) au în cep u t dis tă e constructorul (tov. F ran prezent, Şcoala medie din Lo Vînt potrivit din sectorul nord.
cuţiile. N eînţelegerea a por cisc L enghel) iar m in a stin
n it de la o păcătoasă de c o n gă instalatorul (tov. Ştefan nea sesizează secţia de învăţă- Întreprinderea de ex plorări
ductă. F vorba de branşarea Găzdoiu). Dar să vedem ci
coloanei principale de apă şi n e va suferi din această n e „Lupeni“
în ţe le g e re ? ! ...Un lucru este
cu sediul în LUPENI strada Avram lancu nr. 1
clar — blocul va trebui să
ANGAJEAZA IMEDIAT:
suporte o spargere a scărilor
şi a părţii din casa scării pe - S T R U N G A R I IN F IE R
încălzire, adică m a i precis unde vor trebuie să treacă diţionat, geamurile completate, C ® N C IL IU II II cu salariul între limitele 3,30 - 5,35 lei ora
trecerea p e sub scară a con pină la u rm ă conductele p e n curăţenia efectuată la timp etc.
ductei d e racord de la că tru racord. O nim ica toată, De asemenea, au fost ridicate, Raidul întreprins în Valea Jiului a arătat că, în mare m a - Ş O F E R I U . T . O . S.
m in u l de vizitare pină afară vo r sp u n e ei. C îteva zile de tăiate şi înmagazinate încă din joritate, şcolile sînt pregătite pentru iarnă, cu excepţia fap tu
din bloc. S în t în discuţie trei m uncă, cîţiva oam eni şi m u n vreme lemnele repartizate (a- lui că multe dintre ele n-au asigurat combustibil pe toată ou salariul 3,45 Iei ora
că în plus, cîteva m ii de lei proximativ 51 m.c.). Pe lîngă d u rata iernii. Cota de combustibil repartizată acestor şcoli este Solicitanţii se vor prezenta de urgenţă cu
ţevi, în lungim e de circa 4 cheltuiţi... anapoda. D eocam această cotă de lemne, pentru mică, avînd în vedere faptul că în anul 1961 spaţiul de şcolari
dată însă n im en i n u -şi ba ca elevii să aibă tot timpul ier zare s-a m ărit mult (3 şcoli noi Cu cîte 16 săli de clasă la Uri- actele de calificare la sediul întreprinderii,
m. fiecare. Instalatorul V a- te capul cu astfel de pro nii căldură, conducerea şcolii a cani, Lonea şi,Petroşani, săli nqi de clasă la Iscroni, Vulcan, Lu serviciul organizarea muncii.
sile P avel a tras, cu m s-ar bleme, nici constructorul, nici luat legătura cu conducerea mi peni etc.).
¦zice, s e m n a lu l de a la rm ă . D ar nei din Lupeni şi va obţine de 'C IT IT O R I!
degeaba. Nici Ştefan G ăzdo instalatorul şi nici chiar aici încă aproximativ 20.000 Conducerile şcolilor care dispun de încălzire centrală şi nu
iu şi nici Francisc Lenghel I.G.O. Deva. Se a ştea p tă . kg. lemn de mină. In acest fel, au încă combustibilul necesar, vor trebui să ia toate măsurile Doriţi să vă procuraţi cartea
n u s-au sinchisit. M otivele?! Ce?!... combustibilul va ajunge întrea- pentru procurarea lui. O rganizaţiile P.M.R. din aceste şcoli au i care vă interesează ?
Pe schiţa desem nată a reţe sarcina de a sprijini conducerile şcolilor în această acţiune şi de
lelor de apă şi încălzire de la Probabil rîndurile de faţă. a trage la răspundere pe cei ce mai încearcă să tergiverseze lu Trimiteţi comanda dvs. pe adresa:
parter nu era prevăzut racor crurile. Dc asemenea, Comitetul de p artid al oraşului Petroşani
IF. VASILE va trebui să acorde tot sprijinul secţiei de învăţăm înt şi cultură UNIUEĂ REMALA
dul. a Sfatului popular orăşănesc pentru a rezolva cît mai grab
nic problem a asigurării tu tu ro r şcolilor din Valea Jiului cu A COOPERATIVELOR DECONSUM
; -!sa* combustibil în cantităţi suficiente.
Waa este suficient să se Cît priveşte cantina internatului Şcolii medii din Petroşani,
prevadă «I®ar măsuriese conducerea acestei şcoli, organizaţia de bază P.M.R. din şcoală,
au sarcina de a veghea ca aprovizionările periodice cu alimente
frumos, mai îngrijit, mai bine Nota re d ac ţiei: Din cîte se să se facă ritmic, iar mîncarea să fie pregătită mai bine, să fie
gospodărit. cunoaşte, lucrurile nu s-au mai gustoasă.
schimbat prea mult în ultima
Zilele acestea am primit răs vreme. Este deci necesar ca în Iarn a bate şi Ia uşa şcolilor din Valea Jiului. Rezultatele
cel mai scurt tim p Comitetul bune obţinute la finele anului depind în m are m ăsură şi de fe
punsul de la Sfatul popular al executiv al Sfatului popular al lul în care şcolile sînt pregătite pentru iarnă.
oraşului Deva. oraşului Deva să nu se m ulţu
In ziarul „Drumul socialismu mească doar de a da un ră s Izvorul încrederii iCartea prin poştă
lui“ nr. 2129 din 29 octombrie Cele sesizate, se spune în ră s
a. c. a apărut articolul „Despre punsul trimis redacţiei, sînt jus puns, ci să treacă mai temeinic ni--»/—!/—>/-*|--»/-"
gospodărire şi păstrarea curăţe te. Pentru remedierea deficien
niei“ în care se reliefau unele ţelor semnalate, Comitetul exe la rezolvarea acestor probleme. (Urmare din pag. I-a) dari şi harnici dintre ei — i. c . I. |
lipsuri existente în această pri cutiv al Sfatului popular al ora
vinţă în oraşul Deva. In articol şului Deva, prin secţiunea gos Nu este suficient să se prevadă km . La această a c ţiu n e • şi-a deputaţii — să nu fi iniţiat Deva, strada George Enesca nr. 40 j
se atrăgea de asemenea atenţia, podăririi, a luat măsuri de repa
ca pe viitor Comitetul executiv rarea străzii Gh. Coşbuc. De a- doar măsuri, ci trebuie acum să adus u n aport deosebit şi şi realizat o cit de m ică a c C ă rfile comándale se expediază pe >
ai Sfatului popular al oraşului semenea, se spune în răspuns, d ep u ta tu l raional Ilie Floca. ţiune. Fie că s-a pietruit o
s-au luat măsuri ca afişajul să se treacă şi la fapte. Oraşul stradă, s-au p la n ta t pom i, sau adresa indicată, contra ramburs. \
Deva să manifeste mai multă N u de m u lt locuitorii din s-a reparat, am enajat sau
se facă la locurile corespunză Deva trebuie şi poate să devină construit u n nou local de flw/S/V-'V/N.'
preocupare pentru buna gospo toare. C iugud, raionul Alba, au dat şcoală, căm in cultural, dis
şi mai frumos, mai curat, mai pensar etc. cetăţenii au p a r
dărire a străzilor din unele car bine gospodărit. viaţă unei vechi propuneri a
lor. P en tru a consolida t e
tiere mai îndepărtate şi să p u
nă ordine în afişajul public, ast
fel incit oraşul să devină şi mai
renul din jurul văii Seuşa ticipat cu un entuziasm deo
Dezvoltarea multilaterală îm potriva eroziunilor, pe m a sebit. A NUN I
lurile acesteia au p la n ta t 500 D e înfăptuirea acestor pro
puieţi de saleîmi. S. C. R . A . P E V A
puneri sînt legate nu m e ca
a G. A. C. — bază a succeselor De curînd a în cep u t să cele ale deputaţilor Savia I- a n g a je a ză de urgentă
prindă viaţă una din p ro p u greţ şi Sevastian Nistor din un şef serviciu plan pentru localitatea Deva
Pentru noi, membrii G.A.C. „Drumul in faţa oamenilor din agricultură de ca urmare a preocupării noastre, cu nerile cele m ai im portante Ilia, lo a n Ciornei din Vulcan,
lui Lenin“ din Ilia, sfîrşitul acestui an cel de-al Ill-Iea Congres al partidului prinde acum 156 capete bovine din ale cetăţenilor din satul Cir- Nicolae Paşcău din raionul Condiţii:
şi începutul anului 1962 marchează doua şi de plenara G. G. al P.M.R. din iunie- care 53 vaci, 60 viţele şi 10 ju jiţi, oraşul regional Deva. Cu Alba, Vasile L upulescu din o- 0
evenimente importante: vom face bi iulic a. c., colectiviştii noştri au mun nii: ci, 178 capete porcine din care prilejul cam paniei electorale, raşul regional Deva şi m ulţi — STUDII ECONOMICE SUPERIOARE
lanţul realizărilor obţinute în cel de-al cit în acest an cu elan sporit. 25 scroafe, 322 ovine etc., faţă de aici s-a propus să se e fe c tu e alţii. - TREI ANI VECHIME IN FUNCŢII ECONOMICE
doilea an al şesenalului şi bilanţul rea numai 82 bovine, 84 porcine şi 259 ze lucrările de electrificare. Solicitanţii se vor adresa la serviciul cadre
lizărilor pe care le-am obţinut în cei Efectuînd lucrările la timp şi de bună oi cît număra la începutul anului. A cum s-a ales com itetul de A cţiu n ile n u s - a u o p rit aici.
11 ani de muncă unită în gospodăria calitate, aplicînd în practica producţiei Drept rezultat al îngrijirii şi hrăni- construcţie care a strîns cu Cu prilejul adunărilor de dări al întreprinderii str. 23 August nr. 14, telefon 372,
colectivă. Prilej de mîndrie, de satis cunoştinţele dobîndite la cursurile în- rii raţionale a animalelor a sporit ajutorul deputaţilor sum a de de seam ă ale deputaţilor în
facţie şi de încredere într-un viitor mai văţămîntului agricol ce a funcţionat în considerabil şi productivitatea aces 17.000 lei. In cu rîn d v o r în faţa alegătorilor ce s-au ţin u t încheiaţi asigurări facultative
fericit. De ce spun aceasta ? Pentru iarna anului trecut, colectiviştii din tora. In felul acesta noi am putut cepe şi lucrările. în această perioadă, cetă ţe
că ne mîndrim cu realizările obţinute, gospodăria noastră au reuşit să depă livra pînă acum statului peste 50.000 nii trecînd în revistă realiză PENTRUANIMALELE DVS.IA
sîntem satisfăcuţi de viaţa fericită pe şească aproape toate prevederile planu litri lapte, 594 kg. lînă, 50 de porci ...Din n o ia n u l de ex em p le rile de pînă acum au fă cu t
care o trăim în colectivă şi, pe baza lui de producţie. La grîu, spre exem graşi, 31 bovine îngrăşate etc., rea- am ales doar cîteva. E x e m noi propuneri de acţiuni vii ADMINISTRAŢIAASISUKÂRljQRDESTAT
succeselor dobîndite, a sprijinului primit plu, producţia medie realizată a fost lizînd pînă în prezent venituri băneşti plele sînt m ulte. A proape că toare. Şi au deplina garan
din partea statului, avem încrederea că de 1.835 kg. la ha. De pe unele loturi în valoare de 129.000 lei. n u este cătun, s a t, co m u n ă şi ţie că ele se vor în fă p tu i. Iz INVEDEREAÎNCHEIERII ASIGURĂRILOR.
în viitor viaţa noastră va înflori şi semănate cn grîu din soiul Ponca s-a oraş, în care cetăţenii avînd vorul încrederii sînt însăşi aoresati-vă agenţilor
mai mult realizat în medie 2.674 kg. la ha., cu Avem deplina încredere că reali in fru n te pe cei m ai gospo- faptele de pină acum. INSPECTORILOR OE ASIGURARE,
974 kg. mai mult decît se planificase.
Urmînd îndemnul partidului privind In ceea ce priveşte producţia medie de zările din viitorul an vor ti şi mai JuJ ._IuJ k—11—I \—7u/uJ uJU wJfc. OIREGTINSPECTORATELOR
întărirea continuă a gospodăriei co porumb ştiuleţi, aceasta trece de 3.000 mari. Iată şi de ce. In toamna a-
lective, ne-am preocupat să dezvoltăm kg. la ha. Folosind judicios îngrăşă- ceasta noi am semănat 152 ha. cu ADAS
multilateral gospodăria. Pe lîngă lupta miniele chimice şi naturale, colectivis grîu folosind numai sămînţă din soiuri
pentru sporirea continuă a producţiei tele Elena Furca, Sofia Suciu, Maria 20 NOIEMBRIE 1961
de cereale, am extins cultivarea plan Petrescu au obţinut fiecare de pe lo valoroase (Ponca, Harache, Bezostaîa
telor tehnice şi a legumelor. Un accent turile lucrate de ele circa 4.000 kg. şi Scorospelka), vom aplica îngrăş- D E V A : Secţiunea V -a ; HU Ţ E G : D e la A penini la A nzi ;
deosebit am pus pe dezvoltarea creş porumb la ha. minfe naturale şi chimice pe întreaga NED O ARA : A m supravieţuit O RAŞTIE : El H akim ; LONEA:
terii animalelor. suprafaţă ce va fi cultivată cu porumb,
Producţiile sporite realizate nc-au vom iriga terenul destinat culturii le m orţii m e le ; P E T R O Ş A N I: Tra In liniştea serii; TEIU Ş : O fe
La incenuful anului în curs, ne-am gumelor şi zarzavaturilor şi vom spori
proous ca de pe o suprafaţă de 128 dat posibilitatea să contractăm cu considerabil sectorul zootehnic. Toate cul unui a c to r; Cavalerii T e u reastră deschisă spre c e r ; mm
ha. cu grîu să obţinem o producţie de acestea ne vor da posibilitatea să con
1.700 kg. la ha., iar la porumb, de pe statul 20.210 kg. grîu, 25.000 kg. tractăm cu sfatul cu circa 40-50 la sută toni ; SEB E Ş : D ragoste de se p B R A D : P rim ul raid spre stele; J . 1/
o suprafaţă de 74 ha., cîte 2.600 kg. mai mulic produse vegetale şi ani
porumb ştiuleţi la hectar. In sectorul cartofi, 5.000 kg. floarea-soarclui, male decît în acest an. tem b rie : A L B A IU L I A : D in nou Z L A T N A : G eneraţie salvată ; , if * v
zootehnic am prevăzut ca numărul va
cilor de lapte să crească cu 18, al vi- 1.000 kg. fasole, mari cantităţi de IOSTF VLAICU dim in ea ţa ; Omul nu se p red ă : IL IA : M u n tele; APOLDUL DE
felelor cu 45, al junincilor cu încă 6. legume şi zarzavaturi etc. reali- SIM ERIA : Raidul v ă rg a t; H A
brigadier la GAG. Ilia SUS : Pasărea cerului.
însufleţiţi de măreţele sarcini puse zînd astfel, numai din sectorul ve
getai, venituri băneşti în valoare
de peste 173.000 lei.
Sectorul zootehnic al gospodăriei
