Page 66 - 1961-11

DRUMUL SOCIALISMULUI ptRf. 8

Zilnic la redacţia ziarului n o s tr u sosesc zeci de scrisori. &0mtnieţii itf-tmt ţ ţ tw in Let
Prin ele, corespondenţii vo lu n ta ri — m u lţi din rîndul celor

care participă la concursul: „ P en tru cea m ai b u n ă in fo rm a ţie, Colectiviştii din satele raionu­ colective din raionul Haţeg au drul unei adunări generale ca
lui Haţeg s-au convins din pro­ construit 29 grajduri în care fiecare colectivist, prin muncă
pentru cel m ai bun reportaj“ — com unică succesele obţinute de pria lor experienţă că una din pot fi adăpostite 2.890 vite mari, patriotică, să pregătească un
numeroase saivane, maternităţi
oam enii m uncii in întrecerea socialistă, fac cunoscute noile con­ cele mai rentabile ram uri de pentru scroafe etc. Valoarea număr însemnat de cărămizi,
strucţii social-culturale ce se ridică în regiunea noastră sau se­ producţie este creşterea anim a­ grajdurilor construite se ridică
sizează lipsurile din diferite d o m enii de activitate. lelor. Avînd sprijinul statului, (după deviz) la 5.746.000 lei. să participe efectiv la transpor­
care le-a acordat — pentru pro­ Pentru realizarea lor s-au chel­ tul pietrei de var şi a lemnului
Publicăm in această pagină cîteva din articolele p rim ite re ­ curări de animale — credite pe tu it însă numai 2.845.000 lei. necesar pentru arderea acesteia.
term en lung şl fără dobîndă în Im ediat după ce au term inat de
cent : valoare de peste 2 milioane lei Sint gospodării colective, ca
colectiviştii au sporit considera­ cea din Sarmisegetuza, unde s-a executat lucrările de însămîn-
h centrul atenţiei - primirea de noi bil efectivul de animale. Numă­ construit un grajd pentru 100 ţări, colectiviştii de aici au în ­
rul vacilor de lapte şi al junin- vite mari la un preţ de numai
candidafi şi membri de partid cilor, bunăoară, a ajuns în a- 27.000 lei. Acest lucru a fost po­ ceput săparea fundaţiei şi au tă ­
cest an la aproape 1.500 capete, sibil datorită faptului că aici iat 67 m. c. lemn de construc­
Organizaţia de partid de la m anevrant, pe care i-a prim it în iar efectivele de ovine şi porcine s-au folosit aproape numai m a­ ţie. Cu aceeaşi însufleţire lucrea­
laminorul de 650 mm. de la H u­ rîndul candidaţilor de partid teriale din resurse locale (piatră, ză la construcţia grajdurilor şi
nedoara are în centrul preocu­ iar în rîndul membrilor de p ar­ au crescut simţitor. var, lemn etc.), iar colectiviştii, colectiviştii din satele Ruşor, Li-
părilor sale prim irea de noi can­ tid au fost primiţi 8 tovarăşi Asigurarea unor condiţii de mobilizaţi de către organizaţia vadia şi Clopotiva, gospodării
didaţi şi membri de partid din printre care şi Alexandru Junie de partid, au prestat un num ăr
rîndul celor mai buni munci­ prim - laminator, Telrnan Ion adăpostire corespunzătoare a mare de ore de muncă p a trio ­ inaugurate tot în ultimul timp.
tori, tehnicieni şi ingineri. m aistru electrician, Molse Si- animalelor — cum era de fapt şi tică. in felul acesta au procedat Cu toate aceste rezultate îmbu­
mion sef de echipă şi alţii. firesc — a sta t perm anent în şi colectiviştii din satele Silva-
In ultima vreme organizaţia centrul preocupării majorităţii şul Inferior, Berthelot, Toteşti curătoare mai există în raionul
de partid a luat în discuţie ce­ D. FOTESCU gosnodăriilor colective. In u lti­ etc. care, de asemenea, au cons­
rerile tov. Ştefan Sebestyen mii doi ani gospodăriile agricole truit. adăposturi corespunzătoa­ Haţeg si unele gospodării agri­
electrician, Manole Gavrilescu, secretarul Comitetului de partid din re pentru animale, cu minimum cole colective care au o slabă
de cheltuieli.
secţia laminorul de 650 mm. C.S.li. preocupare faţă de terminarea
Merită subliniată şi preocupa­ grajdurilor, (G alaţi şi Peşteana).
............... ¦¦^=== -assa1-. ....... = = = rea gospodăriilor colective nou dar mai ales faţă de constru­
înfiinţate pentru ridicarea unor irea saivanelor planificate. Din
Subredacfia voluntară din Calau cele 13 saivane s-au construit
construcţii zootehnice trainice şi doar 5. In G.A.C. Chitid, Galaţi,
ne scrie despre calitatea produselor ieftine. Membrii gospodăriei a- Haţeg, Rîu Bărbat şi Ostrov, lu ­
crările nici măcar n-au început.
In 14 zile nr. 4 să fie depăşit. Aceste m ă­ se desfăşoară între echipele de gricole colective din satul Ohaba
suri au permis ca în primele turnători de la sortimentul ra ­ de sub Piatră, spre exemplu, F aţă de această situaţie este
diatoare, pentru sporirea pro­ necesar ca comitetul executiv al
Angajamentul muncitorilor, 14 zile ale lunii noiembrie la ducţiei şi îm bunătăţirea calită­ unitate înfiinţată cu numai 3 sfatului popular raional, sub în ­
ţii acesteia, se află turnătorii
inginerilor şl tehnicienilor furnalele uzinei „Victoria“ Că- din echipele tov. Iordache Alioa- luni în urmă, au hotărît în ca­ drumarea Comitetului raional
ie, Vasile Beşeleu şi Lazăr Vi- de partid, să ia asemenea m ă­
şoiu. Aceste echipe şi-au depăşit suri care să ducă la terminarea
sarcinile de producţie în perioa­ cît mai grabnică a tuturor cons­
da respectivă cu 20-28 la sută
şi au redus rebutul faţă de trucţiilor zootehnice.
admis cu 5-9 la sută. SIDONIA BAKBU

din grupa sindicală nr. 4 lan să nu avem nici o tonă de Aceste realizări se datoresc Cel mai vrednic inovator M iliai Purţuc, şeful echipei de ajusta] de la lam inorul de
faptului că turnătorii din aces­ 800 m m . al C.S.l-l. se n u m ă r ă p rin tre m u n c ito r ii fr u n ta ş i in
de la furnalul nr. 2 , de fontă declasată. Aceasta a creat te echipe aplică în practică ce­
le însuşite la cursul de ridica­
a reduce ¦în această lună de­ premizele ca în luna curentă rea calificării, respectă cu stric­ La I.F. Sebeş sînt mulţi ino­ tor“, „Registru nou la gaterul m uncă. El este şi coresponden t activ al ziarului nostru.
teţe procesul tehnologic şi fo­ vatori. Dintre ei, Emil Mechea II „Progresul“ şi „Schimbarea I n c liş e u : M ihai P urţuc la locul său de m uncă, execu tivă
clasatele cu 50 la sută faţă de declasatele să fie reduse la ze­ losesc în mod chibzuit timpul este cel mai vrednic. Anul aces­ sistemului de funcţionare a cob­
de lucru. u ltim a verifica re la o ţe lu l s p e c ia l ce tr e b iu e livrat.
admis, a găsit un larg ecou în ro. In perioada am intită furna-
ZAAtFIR NICORICI
secţia noastră. Acest angajament liştii noştri au produs peste ta a propus 8 inovaţii. De re­ zelor“.
şef de schimb marcat faptul că toate cele 8 Emil Michea a fost ales de­
a stîrnit o preocupare intensă sarcinile de plan mai mult de ---------g s ------------------------------ ------ ' . —: ---------
GHEORGHE .IOLDESCU
din partea fiecărui muncitor în 500 tone fontă cenuşie. inovaţii au îost aplicate în pro­
' şef de echipă
a executa lucrările in cele mai MARCEL SEMCIUC ducţie. legat al I.F. Sebeş pentru a S e dezvoltă mişcarea de inovaţii
bune condiţiuni. Cei de la do­ Mă controlez singur Dintre inovaţiile propuse de participa la consfătuirea pe ţară
maistru furnalist a inovatorilor forestieri, care
Şeful echipei de turnători -de- comunistul Emil Mechea, cele va avea loc la Tg. Mureş.
zarea materialelor, au spus: t la sortimentul tuburi, tov. Va­ mai importante sînt: „Dispozi­
sile Moldovan, a pornit iniţia­ tiv de fixare a podului transpor­ CLEMENT BODEA
Lucrează fără rebutpentru ca angajamentul să fie tiva „Mă controlez singur“. Cum De la începutul anului şi pînă tru această inovaţie inovatorul
procedează această echipă ? în prezent la cabinetul tehnic a fost recom pensat cu suma de
respectat, în primul rînd tre­ In întrecerea pentru îndepli­ al preparaţiei Petrila au îost în ­ 3.000 lei.
buie ca noi să asigurăm o în­ nirea sarcinilor şi îm b u n ă tă ţi­ Iată ce ne spune Vasile Mol­ registrate 127 propuneri de ino­
cărcare corectă. Comunistul Du­ rea calităţii produselor, echipe­ dovan : Prin raţionalizarea tehnică
mitru Jenaru, dozator şef, a stat le de turnători conduse de co ­
Îndeaproape de vorbă cu oame­ — înainte de a aşeza miezul vaţii din care 54 au şi fost apli­ „Modificarea cuplelor la elevato­
nii pe care-i conduce, arătîndu- m uniştii Ludovic Cojan — sor­ în formă controlez atît munca
le acestora că reducînd decla­ t i m e n t u l p o s t a m e n t e b ă i —- D i o - mea cît şi a colegului meu. Economii de combustibil cate, iar 19 sînt în curs de expe­ rul 10-80 de respălare". realizată
satele, se cîştigă 10 lei pe to ­ Făcînd acest control Înainte de rimentare. In urm a aplicării de tov. Vaier Matei, lăcătuş,
na de fontă. nisie M u n tea n u — sortim entul închiderea formei şi de turna­
rea piesei echipa a redus rebu­ Printre obiectivele de seamă ale în­ rea de trenuri cu supratonaj. folosirea acestor inovaţii s-au obţinui s-a prelungit în mod consider
cilindri de lam inor — 'Arcadie tul cu 1 la sută. trecerii ce se desfăşoară între munci­ combustibilului inferior şi altele. economii postcalculate de 226.200 rabil d u rata de funcţionare a
Szabo, 'Adolf S te m p e l şi Ş te fa n torii colectivului de la depoul C.F.R. lei. cuplelor. Drept urm are, se ob­
Echipele tovarăşiloi Petre Prin aplicarea acestor metode, meca­ ţin anual economii de circa
Pascotescu, Francisc Mavruşca Simeria, este şi obţinerea de cît mai nicii Iosif Albu, Remus Balomireanu, P rintre cele mai im portante 37.000 lei.
şi Nistor Petre, de la acelaşi inovaţii aplicate se num ără şi
sortiment, însuşindu-şi această
Legat de angajam entul .gru<-.t, V o ş o ş — s o r t i m e n t u l p i e s e m e ­ iniţiativă, au reuşit să depă­ multe economii- de combustibil şi mate­ Eugen Cernău, Cornel Popa şi fochiştii aceea'a tov. ioan Florescu, m ais­ O altă inovaţie preţioasă este
şească planul pe prima jum ăta­
. pei,.sindicale nr. 4, i-am văzut M c a n i c e — o r g a n i z î n d u - ş i b i n e te a lunii curente cu 13-20 la riale. Pentru îndeplinirea acestui obiec­ lor care lucrează^ pe locomotivele tru ,în sectorul...spălare, in titu ­ „Dispozitivul de tragerea b ra ţe ­
sută şi să lucreze cu rebutul sub tiv, majoritatea' mecanicilor de locomo­ 29(1 196 şi aht! 073 au economisit 190,2 la tă „Dîrg mecanic la g rătaru l lor de pe aparatul de cuplare
foarte agitaţi şl pe tovarăşii m u n c a , e x e c u tîn d în m o d c o ­ procentul admis.
tivă aplică metode înaintate de muncă şi respectiv 207,7 tone de combustibil, elevatorului de centrifugaţi", la funicularul care transportă
cauperişti care spuneau: pen­ r e c t o p e r a ţiile d e tu r n a r e şi AUREL MARIAN cum s în t: întreţinerea în perfectă stare convenţional. şist“, prin care se sporeşte p ro ­
care aduce o economie antecal-
tru a se obţine fontă de cali­ f o r m a r e , ş i a c o r ă î n d a t e n ţ i e î n ­ maisfru turnător ductivitatea muncii cu 20 Ia
de funcţionare a locomotivei, remorca- NICOLAE BODEA culată de 27.442 lei anual. Pen- sută. Inovaţia a fost propusă de
Cît mai multe
tate, noi trebuie să ridicăm te m ­ s u ş i r i i ş i r e s p e c t ă r i i . p r o c e s u l u i produse tov. Augustin Caproş, tehnician

peratura aerului insuflat. Co­ t e h n o lo g ic , r e u ş e s c s ă lu c r e z e de calitatea t-a la secţia haldă.

munistul Simion Stănculea a ve­ f ă r ă r e b u t . I n p r i m e l e 11 z ile Comuniştii şi utemiştii din e- T oţi copiii de vir- Uzina noastră se mîndreşte şi
ohipele de turnători de la sor­
nit cu propunerea de a ridica a le l u n i i c u r e n t e a c e s t e b r i g ă z i timentul sanitare au obţinut re­ Lumina în „Ţara de Piatră' stă şcolară urm ează cu alţi inovatori caV Iosiî Hog,
zultate frumoase în creşterea cursurile şcolii din Ştefan Cziraki. Eugen Szedla-
tem peratura aerului insuflat la n u a u n ic i o p ie s ă r e b u t a t ă . şi îmbunătăţirea calităţii pro­ sat. M ulţi din cei care csek, Cornel Breazu, Ru&olî G a-
ducţiei. Turnătorii din echipele linski. Dumitru Marcu, care aii
furnalul nr. 1 cu 20 grade Cel- E c h i p e l e to v . ş t e f a n V o ş o ş ş l tov. Ioan Sepnischi, Anton Go au absolvit 7 clase, realizat inovaţii de mare efica­
şoş, Ioan Hondea şi Ignat To- citate economică şi tehnică.
sius mal mult faţă de media 'S t r o n s c h i I o s i f n - a u a v u t n i c i folvi an obţinut in perioada 1-15 Un sătuc de m u n ­ te întîm pină clădirea cultural. Această clă­ în prezent urm ează
noiembrie depăşiri zilnice de 8 - te, cu cocioabe aco­ fru m o a să a gării. De dire este m înăria lo­ cursurile şcolii m edii CONSTANTIN BADUŢA
temperaturii din octombrie. Cei in luna trecută piese rebutate. 15 la sută a sarcinilor de plan, perite cu paie, cu ju r îm prejur, zîmbesc cuitorilor din Zdrapţi. „A vra m Ia n cu “ din
de la furnalul nr. 2 au reuşit au redus cu mult rebutul sub m ineri atacaţi de si­ ferestrele largi ale Ea a fost de curînd Brad şi sta u la in te r­ cîntăritor de vagoane la preparaţia
să insufle aer cald la o tem ­ VASILE TĂTĂRUŞ admis şi au sporit numărul pro­ licoză şi oftică, cu noilor construcţii, pro­ dată în folosinţă şi n a t. Alţii, p este 20 la Petrila
peratură între 700-800 grade duselor de calitatea l-a faţă de copii zdren ţă ro şi şi prietatea m inerilor corespunde exigenţe­ număr, au îndrăgit
Celsius. controlul tehnic calitativ norma planificată. din această localita­ lor oricărui orăşan : m eseria şi acum u r­ PE SCURT
c u f e ţ e d e c e a r ă . Aşa te. C ine v e d e cele 105 are sală de spectaco­ m ea ză cursurile şcolii
Măsurile luate de comuniştii VASILE TÎRZIU VICENTIU BOLOAG case noi construite le, cu p e s te 400 de profesionale din G u­ • Corespondentul nostru 1EO-
arăta satul Zdrapţi din cărăm idă in u l­ locuri, bibliotecă, sală rabarza. Aceştia pri­ DOR LAZARESGU de la Orăştie,
maistru turnător maistru turnător din raza com unei tim ii ani, avînd 4-5 p e n tr u club, v e s tia r şi mesc gratuit unifor­ scrie că drapelul de întreprindere
Crişcior, în u rm ă cu cam ere fiecare, îşi terasă. Intr-una din m e şi rechizite, au de gospodărire orăşenească frun­
Fruntaşii noştri 17 ani. D ar c u asta poate face uşor im a­ încăperi a fost a m e­ burse şi sta u la in ­ taşă pe regiune (care timp de
încă n u este com plect ginea vieţii pe care najat un m uzeu et­ ternat fără să-i coste două trimestre a fost deţinut de
din secţia furnale au făcut ca In prima jum ătate a lunii o trăiesc azi m inerii nografic al satului. vreun leu. La aces­ l.G.O. Deva), în trimestrul al
angajamentul grupei sindicale Curente în fruntea întrecerii ce •tabloul m izeriei de din Zdrapţi. L um ina Lum ina fluorescentă te condiţii m inunate, 111-lea a fost cucerit de colecti­
altădată din satul cu electrică străluceşte din acest lăcaş de create de partid, ei vul de la l.G.O. Orăştie, care şi-a
ESS“ m u n ţi de aur. Acelor în fiecare casă, iar cultură te face să- răspund prin străda­ realizat planul producţiei globale
puţini copii care re u ­ radioul a devenit un ţi im aginezi cu greu nie la învăţătură. in proporţie de 112 la sută. Şi
Corespondenţi şi colaboratori lucru necesar şi nici că altădată opaiţul Învaţă ca să devină în prezent acest colectiv continuă
şeau — cu mari sa­ u n u i locuitor de aici era singurul m ijloc de cadre de nădejde în să se situeze în fruntea întrece­
activi • ¦¦ nu i se pare ceva ilum inat in acest consolidarea vieţii noi, rii socialiste.
crificii din partea p ă ­ deosebit că aproape sat. fericite. Şi de cite
CLEMENT BODEA DIONISIE URECHE în fiecare casă pot ori vine vorba despre ® Tovarăşul GOSTAGHE DIN1-
te h n ic ia n silvic I. F. Sebeş l ă c ă t u ş U. M. C u g ir rinţilor — să urm eze fi ascultate em isiu­ Ca să com plectăm condiţiile actuale de ŢA din raionul Brad, remarcă en­
nile radiodifuziunii. tabloul nou al sa tu ­ viaţă, oricare locuitor tuziasmul cu care munceşte colec­
cîteva clase, le în g h e ­ M ai m u lt chiar. Ei lui Z drapţi. tre b u ie să din Z drapţi, fie tl- tivul de muncitori de la sectorul
aşteaptă cu nerăbda­ spunem că acum co­ năr sau bătrîn, îşi e x ­ flotaţii Gurabarza. Acest colectiv,
ţa u m i n u t e l e p e „g ri­ re ca în anii aceştia piii învaţă intr-o p rim ă m u lţu m ire a şi care in luna octombrie şi-a în­
să poată urm ări pe şcoală cu clase mari, r e c u n o ş ti n ţa f a ţă 'de deplinit şi depăşit planul la metal,
fe “ (condeie) şi pe ecfanele televizoare­ lum inoase şi te în­ iar la minereu prelucrat de aseme­
tăbliţe într-o şcoală lor spectacolele d e pe trebi dacă bujorii din partid, care a făcut nea a depăşit planul şi în prima ju­
care te aşteptai din scena Teatrului Na­ obrajii lor sint se m ­ mătate a lunii curente este cu
clipă in clipă să se ţional din Bucureşti. nul m îndriei pen­ ca lum ina vieţii noi planul la zi îndeplinit şi depăşit. |
transform e intr-un Şi. bin eîn ţeles că p ri­ tru rezultatele b u ­ La aceasta au contribuit munci­
m orm an de moloz. m ul televizor va fi ne la învăţătură sau tă strălucească şi în torii Teodor Godrin, Gh. Ştefan,
Cei m ai mari. care instalat la căm inul aşa. s in t ei î n t o t d e a ­
vroiau să urm eze 7 una. acest colţ de ţară.
clase, trebuiau să lu p ­
te cu noroaiele şi z ă ­ O. ZATOSC1IIL’
p e z i l e a p r o a p e 7 Tem.
p iuă la G urabarza.

ţ A s t ă z i , d a c ă v r e i sfl.

\ a j u n g i l r< Z d r a p ţ i . ie i

L trenul din Gurabar-
^ za şi după p u ţin tim p

Mie Faur, Maria Oprea, Sabin Lu­

pei şi alţii.

o Pe strada Griviţa din oraşul

Deva — scrie tov. GIIEORG11E

MIŞU — iluminatul electric în loc

să se facă noaptea, se face ziua.

Aşa s-a întîmplat la data de

10 noiembrie ca şi în alte dăţi,

cînd la ora lt ziua, becurile ar­

deau de la un capăt la altul al

străzii. Ge părere au tovarăşii de

la uzina electrică — Deva des­

pre această situaţie ?

® Colectiviştii din comuna Ve­

lei, raionul Mia, ne scrie tova­

răşul ION GUI?AN, au primit cu

bucurie iniţiativa construirii unui

local de şcoală de 7 ani. Peste

00 dintre ei au participat cu elan,

GHEORGHE TUDOR C.S. IOAN CRIŞAN 'AURELIA CERCEA P E T R U H'ARBU EMIL CREŢU staţia RUSALIN BĂLŞAN încă din prima zi, la punerea
inginer, lam inorul blum ing operator R.C . sta ţia C.F.R. secretar al com pletului de partid im piegat de m işcare bibliotecar la biblioteca orăşe- temeliei noii şcoli. Dintre aceştia
învăţătoare la şcoala de 7 ani s-au evidenţiat în muncă tovară­
Hunedoara P etro şa n i din şo im u ş, raionul Ilia I. M. T e liu c C.F.R, Sim eria nească Petroşani şii Gheorghe Gaşpar, Augustin
Mureşan Virginia Popa şi alţii.