Page 67 - 1961-11

pag. 4 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2147

fSZSSS»«gBBI

Programul P.C.U.S. GLTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
deschide in faţa tineretului

perspective grandioase

- Plenara C.C. al U.T.C.L. din U.R.S.S. -

M O S C O V A 18 ( A g e r p r e s ). — T A S S tr a n s m ite : ,

La ch em a rea 'Partidului C o m u n ist al U niunii Sovletice, Problema dezarmării Ţelurile poporului

Com som olul va porni o m are ofensivă pe şantierele com unis­

m u l u i , a a r ă t a t S e r g h e i P a v l o v , p r i m - s e c r e t a r a l C. C. a l

U.T.C.L. din U.R.S.S, in ra p o rtu l p re zen ta t la cea de-a 12-a în discuţia Comitetului Politic s lin E c u a d o r
p l e n a r ă a C.C. al U .T .C .L . d in U .R .S .S ., c a r e s - a d e s c h is la 17

noiembrie. Plenara va discuta sarcinile organizaţiilor de Com - — Declaraţia C.C. al Partidului Comunist -

som ol in legătură cu liotăririle Congresului al 'X X II-lea al NEW YORK 18 (Agerpres). — ieetului de tra ta t cu privire la condiţiile potrivit cărora ţările QUITO 18 (Agerpres). TASS Trebuie luate măsuri împoirU
transmite : va delapidatorilor fondurilor de
P.C.U.S. şi p ro b le m a convocării celui d e-a l X IV -le a C ongres al TASS transm ite : dezarmarea generală şi totală, care nu deţin arma nucleară stat şi a asasinilor studenţilor
Partidul Comunist din Ecua­ şi altor cetăţeni ai Ecuadorului,
Com som olului. La 17 noiembrie, Comitetul alcătuit din reprezentanţi ai ţă ­ să-şi poată asuma obligaţia con­ dor a adresat poporului chema­ Trebuie zdrobite forţele oligar­
„Programul Partidului com unist, a subliniat Serghei P a v­ Folitic a reluat discutarea ce­ rilor socialiste, ai statelor mem­ cretă că nu vor produce şi nu rea de a da dovadă de vigilen­ hiei şi instaurat un regim de­
lui de-al 3-lea punct de pe or­ bre ale blocurilor militare oc­ vor achiziţiona arma nucleară ţă, de a realiza program ul care mocratic în care maselor popu­
lov, deschide în fa ţa tin e r e tu lu i p ersp ective grandioase, ţe ­ dinea de zi — problema dezar­ cidentale şi ai ţărilor neutre. şi că vor interzice ca alte ţări corespunde intereselor naţionale lare să Ie fie asigurate liberta­
luri m ă r e ţe şi realiste, U d e s c h id e p o rţile spre v iito r“. mării generale şi totale. La pri­ să stocheze această armă pe te ­ şi de a zădărnici planurile im ­ tea deplină, bunăstarea şi o
ma şedinţă în legătură cu acest Comitetul trebuie să-şi încheie ritoriul lor. Secretarul general perialiştilor americani care u r­ viaţă civilizată. în numele aces­
S erg h ei P a vlo v a c o m u n ic a t că C.C. al U.T.C.L'. din U.R.S.S. punct, care a avut loc la 15 no­ lucrările pînă la 1 iunie 1962, provizoriu al O.N.U. urmează măresc subminarea unităţii po­ tor ţeluri, se spune în declara­
ă h o tă rit ca, in decurs de 4 ani, să trim ită p e şantierele de iembrie, şeful delegaţiei sovie­ după care va trebui să fie con­ să prezinte cel tîrziu la 1 apri­ porului şi izolarea forţelor de ţia partidului comunist, trebuie
co n stru cţie şi de electrificare a căilor-ferate, 80.000 de tineri tice V. A. Zcrin a prezentat vocată imediat o sesiune a Adu­ lie 1962 Comisiei O.N.U. pentru stingă. efectuate reforme politice. Pen­
şi tinere. propuneri concrete în vederea nării Generale a O.N.U. pentru dezarmare un raport asupra re­ tru înfăptuirea lor este necesa­
rezolvării cit mai grabnice a examinarea proiectului de tr a ­ zultatelor acestui studiu. Comi­ In declaraţia dată publicităţii ră o largă organizare a munci­
D u p ă C ongresul al X X - le a al P.C.U.S., a declarat ra p o rto ­ acestei probleme actuale de cea tat. sia O.N.U. pentru dezarmare de Comitetul Central al P a rti­ torilor, ţăranilor, a tuturor m a­
rul, C om som olul leninist a s tr ă b ă tu t o cale de p ro fu n d ă reor­ mai mare im portanţă. V. A. Zo- trebuie să ia noi măsuri în con­ dului Comunist din Ecuador sînt selor populare.
ganizare, de perfecţionare a m eto d e lo r de lucru, s-a întărit din rin a propus printre altele ca Reprezentantul S.U.A., Ste­ formitate cu acest raport. Re­ expuse ţelurile poporului din
p u n c t de ved ere ideologic şi organizatoric. A m in tin d de p re ju ­ Adunarea Generală să aprobe venson, luind cuvintul la şedin­ zoluţia cheamă puterile nuclea­ Ecuador, şi anume reforma Partidul Comunist îndeamnă
diciile gravé p e care le-a pricinuit Com som olului cultul perso­ declaraţia comună cu privire la ţa din 15 noiembrie, a susţinut re să colaboreze şi să acorde un agrară şi reform a fiscală, invio­ la sprijinirea deplină a guver­
nalităţii lui Stalin, Pavlov a spus : „Com som oliştii sprijină principiile generale ale dezar­ „planul american do dezarma­ sprijin deplin pentru traducerea labilitatea suveranităţii naţiona­ nului, a preşedintelui Aroseme-
în u n a n im ita te condam narea aspră de către C ongresul al X X II- mării, semnată de Uniunea So­ re“ a cărui bază este controlul în viaţă a acestor propuneri. le, prietenia cu toate ţările din na, pentru înfăptuirea progra­
lea al P.C .U .S. a c u ltu lu i p e r s o n a lită ţii lu i S ta lin “. nu asupra dezarmării, ci asupra mului expus şi b ararea drum u­
armamentelor. lume şi stabilirea relaţiilor di­ lui forţelor oligarhiei şi ale im ­
Vorbind despre m işcarea internaţională a tineretului, rapor­ perialism ului S.U.A.
t o r u l 'a s u b l i n i a t u r i a ş a f o r ţ ă d e a t r a c ţ i e a i d e i l o r s o c i a l i s ­ plomatice şi comerciale cu aces­
Denunţarea planurilor
m ului, fa p t d em onstrat în m od strălucit de F orum ul M ondial vietică şi de S.U.A. El a pro­ După cum s-a aflat, partea Reprezentantul Suediei a de­ te ţări, anularea pactului de la
al tineretului, care a a vu t loc in vara aceasta la M oscova. pus de asemenea, crearea unui americană a trimis delegaţiei clarat că prezintă această re­ agresive ale guvernului
comitet pentru elaborarea pro- sovietice un proiect propriu de zoluţie în cursul discutării pro­ Rio dc Janeiro, m enţinerea re ­
L u cră rile p le n a re i C.C. al U .T.C.L. co n tin u ă . peruvian împotriva
laţiilor cu Cuba, îm bunătăţirea
rezoluţie în problema dezarmă­ blemei dezarmării, deoarece pro­
bunăstării poporului, lichidarea
rii. In această rezoluţie se pro­ blemele dezarmării nucleare sint
şomajului, anularea noilor im ­
Mareşalul Varenţovdespre creştereapune crearea unui comitet pen­ o parte a problemei dezarmă­
tru problemele dezarmării alcă­ rii în ansamblu. pozite introduse de Velasco Iba-
tuit din 20 de membri dar se
rra şi a altor impozite grele.

puterii de apărare a Sovietice respinge principiul reprezentării Puterile occidentale in tensifică Ecuadorului
egale a celor trei grupări prin­
cipale de state. QUITO 18 (Agerpres). —
După cum transm ite cores­
JMOSCOYA 18 (Agerpres). — „Pentru a atinge acest ţel cături de luptă term onucleare a La 17 noiembrie, reprezentan­ înarm area Bundesw ehrului v est- pondentul din <3 uito al agen­
TASS transm ite : m ăreţ, avem nevoie de p ace“, — căror putere de explozie este tul Suediei a prezentat în nu­ germ an în ved erea dezlănţuirii ţiei Prensa Latina, senatul ecua-
a declarat m areşalul Varenţov. echivalentă cu explozia a 50 şi mele ţării sale, precum şi în unui nou război. dorian a denunţat la 17 noiem­
'Actualul nivel al „puterii de chiar a 100 milioane tone sub­ numele Austriei, Ceylonului, brie planurile de agresiune a r ­
foc al forţelor arm ate sovietice A tîta tim p cît statele im peria­ stanţe explozive brizante obiş­ Etiopiei, Libiei şi Sudanului, un Pregătiri pentru lansare... mată împotriva Ecuadorului,
este mai înalt ca oricînd“, a de­ liste resping propunerile n oas­ nuite. proiect de rezoluţie care pre­ care sint puse la cale în prezent
clarat m areşalul principal de tre cu privire la dezarm area g e ­ vede o serie de măsuri în vede­ de guvernul peruvian. Potrivit
artilerie Serghei Varenţov, co­ nerală sub un control in tern a­ Mareşalul Varenţov a decla­ rea preîntâmpinării răspîndirii agenţiei, In ultimele zile în Peru
ţional riguros, a su bliniat V a­ rat in continuare: „Puterea unei au avut loc chemări făţişe la
m andantul trupelor de rachete renţov, avem d atoria să întărim asemenea încărcături poate fi armei nucleare. Rezoluţia pro­ agresiune împotriva Ecuadoru­
şi al artileriei, în interviul acor­ puterea noastră de apărare, să apreciată după faptul că ea sin­ lui, deoarece guvernul ecuado-
dat unui corespondent TASS cu creăm arm e puternice, să fim gură în raport cu echivalentul pune ca secretarul general pro­ rian a declarat că nu recunoaş­
prilejul Zilei artileriei, care vigilen ţi şi să ne aflăm in per­ calculat de trotil, depăşeşte pu­ te „protocolul de la Rio de J a ­
este sărbătorită In U.R.S.S. în m anenţă gata de luptă, pentru a terea tuturor proiectilelor, m i­ vizoriu al O.N.U. să studieze neiro“ prin care Peru şi-a adju­
fiecare an la 19 noiembrie. Ma­ zădărnici un atac al agresorilor. nelor şi bombelor de aviaţie, decat în anul 1941 o însem nată
reşalul Varenţov a subliniat ro­ produse de noi in perioada Ma­ Pregăfirî mii ilare parte a teritoriului ecuadorlan
lul uriaş pe care l-a avut arma O staşii sovietici îşi dau clar relui război pentru Apărarea ocupat prin forţa armată.
rachetă înzestrată cu puternice s e a m a d e m is iu n e a lo r — rd e a Patriei“. aie R.F.G.
încărcături atomice şl term onu­ întări şi dezvolta forţele arm ate. Luind cuvintul in senat, Jorge
cleare în realizarea unui nivel Arm a-rachetă a devenit acum BONN 18 (Agerpres). — Villagomez Yepez, membru al
fără precedent al puterii de „Trupele de rachete şi a rtile­ principala armă a tuturor felu­ Germania occidentală intensifică pre­ comisiei senatoriale pentru afa­
foc. ria îm preună cu celelalte arm e rilor de forţe arm ate sovietice, a gătirile militare în zona Mării Balti­ cerile externe, a declarat că
şi feluri de forţe arm ate şi-au spus mareşalul Varenţov, adău­ ce. In acest scop, ministrul de Război acţiunile agresive ale Perului
Tocmai ele aceea,• a spus el, ridicat considerabil în ultim ele gind că trupele noastre de ra ­ al R.F.G. Strauss, duce în prezent tra­ „demonstrează că guvernul aces­
poporul sovietic cinsteşte cu luni n ivelul pregătirii de lu p tă“ chete dispun de o mare putere tative în Norvegia. După cum a de­ tei ţări trece prin serioase difi­
m are dragoste, cu prilejul Zilei — a co n sta ta t m ăreşâiu l Vâreri- de foc şi obilitate, ele pot să clarat însuşi Strauss, el intenţionează cultăţi interne şi de aceea in­
artileriei, pe militarii rachetişti, ţov. manevreze rapid şi să execute să discute cu ministrul de Război al tenţionează să abată atenţia
care sînt gata în orice moment focul cu o mare precizie indife­ Norvegiei, Harlem, „o listă întreagă“ poporului asupra unor probleme
să răspundă prin lovituri raehe- Un exem plu grăitor al puterii rent de condiţiile climatice şi dc probleme privind colaborarea în do­ cu caracter Internaţional“.
ra ch eto -n u clea re a U .R .S.S., a atmosferice“. meniul înarmărilor. Strauss consideră
to-nucleare zdrobitoare încercă­ arătat el, a fo st p arada m ilita ­ o problemă importantă crearea coman­ După cum arată agenţia, în
rilor agresorilor de a întrerupe ră din P iaţa R oşie din M osco­ H otărîrile Congresului al damentului unic pentru regiunea Mă­ cercurile parlamentare progre­
construcţia comunistă paşnică XXII-lea al P.C.U.S. au însufle­ rii Baltice, care să fie în mîinile R.F.G.
în U.R.S.S., m unca paşnică a va, în ziu a d e 7 N o ie m b r ie 1961. ţit pe soldaţi, sergenţi şi ofiţeri şi Danemarcei. siste din Ecuador se consideră
popoarelor din ţările lagărului la obţinerea unor succese şi mai Din cadrul pregătirilor militare ale
socialist: „Evident, a d eclarat m areşa­ mari în pregătirea de luptă şi R.F.G. în zona Mării Baltice fac parte că guvernul peruvian, neliniştit
lul V arenţov, că la p arad ă au politică. manevrele mixte vest-germano-daneze,
In acest an, a subliniat mare­ fost p rezentate num ai unele care se efectuează adesea în această de intensificarea luptei forţelor
şalul Varenţov, sărbătorirea Zi­ Poporul sovietic nu are nevoie regiune. In ultimele zile au fost efec­
lei artileriei are loc Intr-o a t­ m odele ale arm ei rachete so v ie­ de război. El este ocupat cu în ­ populare din Ecuador, încearcă
mosferă de avînt deosebit in făp tu irea m ăreţelor planuri de tuate manevre în regiunea golfului
m uncă şi politic al poporului tice. Forţele noastre arm ate, a construcţie comunistă, el dez­ Eckernpforde (R.F.G.). Potrivit relată­ să organizeze o diversiune pen­
sovietic, însufleţit de hotărîrile voltă economia de pace, se gîn- rilor presei vest-germane, la manevre
istorice ale Congresului al XXII- subliniat el, dispun in ca n tita ­ deşte la crearea unei abundenţe au participat unităţi de marină, avia­ tru a evita o izbucnire revolu­
lea al Partidului Comunist al de bunuri materiale şi sp iritu ­ ţie, tancuri, artilerie şi geniu ale Bun-
Uniunii Sovietice, care a pro­ te su ficien tă şi de alte rachete ale pentru toţi oamenii muncii. deswehrului. ţionară in propria, sa ţară.
clam at în mod solemn că actua­
la generaţie a oamenilor sovie­ de calibru m ai m are". Forţele noastre armate, inclu­
tici va trăi în comunism. siv glorioasele trupe de rachete
N ik ita H ruşciov, a a m in tit în şi artileria, stau de strajă aces­
tor năzuinţe.
legătură cu aceasta m areşalul

V arenţov, a a n u n ţat la C ongresul

al X X II-lea al P.C .U .S. că U n i­

unea Sovietică dispune de încăr-

(Desen din „Krocodil“ ).

Deţinuţii algerieni au intrat în a 18-a zi

de grevă a foamei Adunarea G enerală a O.N.U.- nllor lor, să se sim tă to t mai
mult „strlnse cu uşa“.
PARIS 18 (Agerpres). — franceze au in trat în a 18-a zi dezbate în prezent punctul pro­ te 0. i. II.
După cum anunţă agenţia a grevei foamei declarată pe pus de Uniunea Sovietică „Si­ Dar nu numai la O.N.U. sc
France Presse, cei 5 m iniştri ai timp nelimitat împotriva con- tuaţia cu privire la îndeplinirea rataiilisiiil dezbate această problemă. Uria ­
Declaraţiei asupra acordării in­ şul val de solidaritate cu deţi­
Guvernului Provizoriu al Repti- diţiilor inumane de detenţiune dependenţei ţărilo r şi popoare­ nuţii algerieni care au declarat
blicii 'Algeria şi miile de patrioţi în care se află. Starea sănătăţii greva foamei la începutul aces­
algei ieni deţinuţi în închisorile lor este din ce în ce mai gravă. lor coloniale“. Esenţial, în dez­ tei luni şi a căror viaţă este în
baterile care au început, este nu primejdie, vorbeşte cit se poate
de elocvent despre faptul că
numai faptul că sistemul colo­ liei, precum şi a rasiştilor din exterm inat 800.000 de oameni. dependenţei coloniilor. Sint oare opinia publică nu vrea să lase
Africa de Sud, care îndrăznesc Numai în 1961 au fost m asacraţi algerienii mai puţin pregătiţi nici o crimă a colonialiştilor
nialist este supus unui aspru re­ să „teoretizeze“ la O.N.U. nece­ 50.000 de angolezi. Colonialiştii pentru independenţă decit afri­ nestigmatizată. Dacă în în tre a ­
sitatea apartheidului, nu stir- britanici au ucis în Kenia 20.000 canii din alte regiuni ale Afri­ ga lume arabă, dacă la Paris,
Comandamentul P. N. U. înrăutăţeşte chizitoriu de m ajoritatea dele­ neşte numai indignare. Repre­ de oameni. In Oman aceiaşi co­ cii ? Sau angolezii ? Sau cei din Moscova sau în alte p ărţi au loc
gaţilor care iau cuvintul, dar, zentanţii a numeroase state in­ lonialişti ard şi distrug prin Kenya ? Fără îndoială că nu. dem onstraţii puternice de p ro ­
sistă să se ia m ăsuri energice raiduri piratereşti ale aviaţiei test, aceasta se face nu num ai
în mod nejustificat situaţia din Congo mai ales, în cadrul acestor dez­ pentru sancţionarea celor care zeci de aşezări omeneşti. După Că şi aceste popoare vor fi li­ pentru a salva viaţa unor oa­
bateri se reliefează insistenţa nesocotesc hotărîrile O. N. U., cum anunţă ultimele telegrame bere, că regimul colonialist va
mergîndu-se pînă la izgonirea de presă, în Congo au fost să- fi definitiv îngropat aceasta meni nevinovaţi. Asistăm, de
LEOPOLDVILLE 18 (Agerpres). — vor fi pedepsiţi în mod exemplar, El cu care se cere lichidarea neîn- ior din acest for internaţional, virşite de forţele colonialiste este o problemă pe care istoria fapt, la judecarea şi condam na­
La 17 noiembrie, purtătorul de cu- a asigurat că va lua toate măsurile tîrziată a colonialismului şi anu­ pînă la aplicarea de sancţiuni coalizate noi crime împotriva a şi rezolvat-o. Problema care rea colonialismului în faţa unei
vînt al comandamentului O.N.U. din necesare pentru a preîntîmpina repe­ me pînă la sfîrşitul anului 1962, economice, politice şi de altă populaţiei paşnice. Au fost bom­ se pune acum şi care formează instanţe de o amploare şi fo r­
Leopoldville a anunţat că Sture Lin- tarea unor asemenea incidente regre­ aşa cum a propus Uniunea So­ natură, menite să-i trezească la bardate o serie de localităţi, iar conţinutul principal al dezbate­ ţă imense, opinia publică in ter­
ner, şeful operaţiunii O.N.U. în Congo tabile. realităţile zilelor noastre. rilor din Adunarea Generală a naţională, ale cărei păreri ni
s-a întîlnit cu primul ministru al Re­ vietică. Cronică externă O.N.U. constă în a sili puterile pot fi ignorate la nesfîrşit. L
Cu toate acestea, chiar în aceeaşi zi Puterile coloniale sînt, cum se In prezent, se mai află sub colonialiste să înceteze războa­ bine să ream intim cu acest p ri­
dominaţie colonială ţări cu o aceasta ţine de un nou complot iele sîngeroase pe care le desfă­ lej şi de complotul urzit de fo r­
spune, strînse cu uşa, m anevre­ populaţie de circa 75 de m ilioa­ pus la cale de colonialişti pen­ şoară împotriva mişcării de eli­ ţele negre ale colonialismului
ne de oameni. „Aceşti oameni, tru a abate atenţia de la situa­ berare naţională şi să acorde împotriva lui Patrice Lumumba
publicii Congo, Gyrille Adoula, pen­ comandamentul O.N.U. a luat măsura le lor, „argum entele“ lor, rezo­ spunea în tr-u n discurs plin de ţia din Katanga, problemă care neîntârziat independenţă coloni­ şi a tovarăşilor săi de luptă cu
tru a pune la punct componenţa unei crudă şi cu nimic justificată de a luţiile propuse de acestea prin inînie reprezentantul Arabiei se dezbate astăzi în Consiliul de ilor. Aceasta este şi in interesul luni în urm ă. Şi atunci opinia
comisii de anchetă care să stabilească bombarda trei localităţi ocupate de interpuşii lor se izbesc de deza­ Saudite, ale căror ţări au bogă­ Securitate al O.N.U. păcii, deoarece războaiele colo­ publică s-a ridicat şi a a ră ta t
împrejurările asasinării a 13 soldaţi trupele guvernului central congelez şi probarea fermă a majorităţii ţii sub form ă de aur şi diam an­ nialiste constituie un permanent care sint adevăraţii vinovaţi
italieni în oraşul K.indii. Primul minis­ anume Samba Kacongo, Pangi şi Ki- te, ţiţei şi cauciuc, cositor şi Afirmaţia că popoarele încă focar de încordare internaţio­ pentru crima monstruoasă să-
tru Adoula a făcut o declaraţie radio­ bombo. Bombardarea populaţiei paşni­ din O.N.U. care nu mai este re ­ zinc, uraniu şi argint, trăiesc în- înrobite n-au devenit mature nală. virşită, deşi aceştia au făcut to ­
difuzată în care a spus că soldaţii ce din aceste trei localităţi a stîrnit ceptivă la peroraţiile goale de pentru a li se acorda de îndată tul pentru a şterge urmele cri­
conţinut, nesincere ale avocaţi­ tr-o mizerie şi sărăcie de nedes- independenţa nu rezistă nici la In fond, coloana vertebrală a mei. Ceea ce a spus atunci opi­
lor colonialismului. Şi cum ar cris. Evenimentele din Congo cea mai sum ară confruntare cu colonialismului a fost frintă. nia publică este astăzi confir­
arată la ce mijloace recurg p u ­ faptele. De ce în 1960 şl 1961 a „Colonialismul, spunea Nehru, m at de comisia de anchetă a
congolezi vinovaţi de această crimă indignarea generală. putea fi altfel, cînd se încearcă terile coloniale pentru a-şi men­ fost cu putinţă să devină inde­ este o instituţie care se stinge O.N.U. Vinovaţii sînt stabiliţi
iarăşi şi iarăşi să se vorbească ţine dominaţia. Astăzi aceste pendente în Africa 20 de ţări şi, istoriceşte vorbind, e pe cale într-un document- internaţional
popoare asuprite nu au nimic cu o populaţie de 100 de mili­ de dispariţie“. O rganizaţia Na­ şi nu vor putea scăpa de ră s­
de binefacerile şi de bunăvoinţa de pierdut în afara cocioabelor oane de locuitori şi de ce ar mai ţiunilor Unite îşi va îndeplini pundere.
lor dărăpănate şi a lanţurilor trebui să se aştepte zece ani insă cu adevărat misiunea n u ­
colonizatorilor în acordarea in­ ce le încătuşează“. pentru a se acorda independen­ mai dacă va face tot ce depin­ La O.N.U. şi in afara O.N.U.
ţa celor 50 de milioane de a fri­ de de ea pentru a grăbi proce­ s-a pronunţat condamnarea as­
dependenţei popoarelor înrobite Dar dacă aceste popoare asu­ cani care se mai află în sclavie, sul lichidării colonialismului. pră a colonialismului. Şi chiar
prite trăiesc în condiţii de mi­ întreba pe bună dreptate dele­ Dezbaterile actuale de la O.N.U. dacă acesta nu vrea să părăseas­
C ^T U F ca şi de „necesitatea“ ca unele zerie şi înrobire cruntă, se poa­ demonstrează că majoritatea că scena istoriei fără a mai adă­
dintre aceste popoare să dea te crede oare, fie şi pentru o gatul R. P. Romîne, Silviu Bru- uga la şirul lung dc crime şi sil­
clipă, că puterile coloniale fac căn, în cuvîntarea rostită de la delegaţiilor sînt conştiente de nicii din trecut, altele noi, el
dovadă de răbdare pentru că sau vor face ceva de bunăvoie este condam nat şi nimeni şi ni­
pentru a grăbi procesul eliberă­ tribuna O.N.U.- în problem a in- răspunderea ce le revine şi des­
nu sint, chipurile, mature pen­ rii lor ? Nici nu poate fi vorba mic nu poate să-l slaveze.
de aşa ceva. Colonialiştii au cu făşoară cu o nobilă pasiune lup­
tru o independenţă imediată totul alte treburi. In cei şapte N. POPESCU,
ani de război în Algeria ei au ta în cadrul O.N.U. pentru ca
CAIRO 18 (Agerpres). — Agenţia France Presse relatează că prinţul etc. etc.
puterile colonialiste să simtă
France Presse anunţă că guvernul Boun Oum, liderul grupului de la Sa- D ar pînă cînd ar trebui să se
Yemenului a reînnoit pentru trei aut vannaket, a acceptat propunerea prin­ mai aştepte lichidarea totală a izolarea lor, condam narea acţiu-
acordul care leagă ţara sa de Egipt ţului Suvanna Futnina cu privire la o colonialismului ? * După autorii
în cadrul Federaţiei statelor arabe nouă întîlnire a celor trei prinţi lao- „m oderaţi“ ai rezoluţiei colonia­
unite. Acordul federal dintre Yemen ţieni la Vientiane. liste ar trebui să se aştepte pînă
în 1970. După reprezentanţii re ­

şi R.A'.U. fusese încheiat în 1958 pen­ HONGKONG. — După cum trans­ gimului fascist al lui Salazar,

tru o durată de trei ani. Şefii de stat mite agenţia Associated Press, pe ae­ care m asacrează zeci de mii de
ai celor două ţări formează Consiliul
suprem ajutat de un Consiliu executiv rodromul din Hongkong s-a prăbuşit africani în Angola, nici nu mai
care are 12 membri. Ia 17 noiembrie, în cursul aterizării. I eCxADistLăa cuoiiluomniii ppuoirtiuiigghireez«e, cuii nnuu--

„¦ , , l m ai „provincii de p este m are“
nn avion de v.natoarc cu reacţie dc a le p o rtu g a U ei) d eci prob lem a

V1ENTIANE 18 (Agerpres). — Co­ tip „Venom“ al forţelor aeriene .nil.- a c o r d ă r ii independenţei nici nu

respondentul din Vientiane al agenţiei tare engleze. 1 se mai pune. insolenţa Portuga­

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Senerale P.T.T.R, nr. 263.32G din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligraiicâ „1 Mai Deva