Page 68 - 1961-11

P R O L E T A R I OIN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V A !
Aim! XIII. Nr. 2148
Cu piasiul anual îndeplinit
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii În­ şi piuă in prezent colectivul de aici a
treprinderii de industrie locală „Horia"
din Alba Iulia au raportat îndeplinirea
sarcinilor planului producţiei globale
pe întreg anul 1961.
Acest succes a fost posibil datorită
măsurilor tehnico-organizatorice luate
în procesul de producţie şi a elanului
întregului colectiv de muncă. Secţii ca
cele de poligrafie, lăcătuşerie, meca­
nică şi împletitură de sîrmă şi-au în­
deplinit lună de lună sarcinile de plan.
De asemenea, de la începutul anului
Introduc tehnica nouă
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii
atelierului mecanic al 1. M. Barza,
îndrumaţi îndeaproape dc organizaţia
de partid, traduc în viaţă cele mai
eficiente măsuri pentru ca secţiile mi­
niere să fie deservite în condiţiuni cit
mai bune. Pentru aceasta, ei introduc
pe scară din ce în ce mai largă teh­
nica nouă. In semestrul II al aces­
tui an, spre exemplu, au introdus un
dispozitiv pentru găurirea mecanică a
Brigadă fruntaşă
In cadrul lam inorului de 800
mm. de la C. S. H unedoara lu ­
crează şi brigada de tineret con­
dusă de tov. Vasile Ilina. Toţi
membrii brigăzi' sînt luminători
cu o bună pregătire profesiona­
lă, harnici. Ei se preocupă de f o ­
losirea din plin a agregatelor şi
a tim pului de lucru.
Ca urmare, prin mărirea vi­
tezei de lam inare, reuşesc să la ­
mineze însem nate cantităţi de
oţel peste plan. Numai în 10 luni
din acest an brigada a laminat
peste sarcinile de plan ce-i re­
veneau 4.624 tone oţel. De ase­
menea a reuşit să reducă rebu­
tul cu 24 la sută faţă de cifra
admisă. Totodată au realizat
şconomii în valoare de 280.000 lei.
Pentru rezultatele bune obţi­
nute în muncă, brigada a fost
declarată fruntaşă în întrecerea
socialistă pe combinat.
-Panou de onoare
IOAN BĂEUŢOlU
este electrician la laminorul dc 651)
nun. al Combinatului siderurgic
Hunedoara. Muncitor cu o înaltă ca­
lificare, întreţine în bune condiţi­
uni instalaţiile electrice, contribuind
! astfel la bunul mers al muncii în
I secţie, liste în acelaşi timp şi un
fecund inovator.
SUSANA TUTELA
de la fabrica .,I Mai“ Petreşti. ra­
ionul Sebeş, se numără printre sor-
tatoarele dc liirtie fruntaşe. Iu tri­
mestrul III, ea a cîştigat întrece­
rea pe profesii, iar în luna octom­
brie cu o depăşire de peste 30 la
sută, s-a clasat pe locul al doilea
în această întrecere.
Marţi 21 noiembrie 1961
realizat economii la preţul de cost,
peste sarcinile dc plan, în valoare de
1-16.000 lei.
Odată cu îndeplinirea planului pe
anul 1961 colectivul de muncă de aici
şi-a luat angajamentul să îmbunătă­
ţească continuu procesul de producţie,
să valorifice noi rezerve interne care
să asigure traducerea în viaţă a sar­
cinilor ce revin pentru anul 1962.
C. POMP1L1U
corespondent
sfrcdclclor de mină. Prin introducerea
lui, productivitatea muncii la această
operaţiune a crescut cu peste 100 la
sută.
O realizare importantă este şi în­
lăturarea capelelor detaşabile la stre-
delele de mină, prin introducerea ar­
mării lor cu plăcuţe de oţel Vidia.
Aceasta, aduce după sine o economie
de circa 50 Ici la fiecare sfredel.
In afara celor amintite, mai trebuie
adăugat, că din iniţiativa lăcătuşului
Petru Rusii, a fost construit un nou
cuptor pentru încălzirea sfredelelor.
T. PLEŞA
corespondent
i gospodării colective pe harta regiunii
Orăştioara de Sus
In urma unei susţinute munci po­
litice desfăşurate de organele de par­
tid şi de stat, de către comuniştii şi
agitatorii din sat privind colectiviza­
rea agriculturii, întovărăşiţii din sa­
lul Orăştioara de Sus au hotârit de
curîud să transforme şi ei întovără­
şirea in gospodărie colectivă.
La convingerea lor de a păşi' cu în­
credere pe această cale au contri­
buit şi rezultatele bune obţinute dc
gospodăriile agricole colective din sa­
PETRU BOLUNDUŢ
se numără printre tractoriştii frun­
taşi de la S.M.T. din Alba Iulia.
Muncind cu multă însufleţire pe
ogoarele colectivei din Miceşti şi
folosind întreaga capacitate dc lu­
cru a tractorului, el a reuşit să-şi
îndeplinească planul de hantri pe
campania de toamnă cu mult îna­
inte de termenul stabilit.
VIRGIL ŞERBU
este unul din cei mai harnici co­
lectivişti de la G.A.G. din Gistei.
Nelipsit de Ia nici una din mun­
cile ce se lac în gospodăria colec­
tivă, el a reuşit ca pînă în prezent
să aibă efectuate în gospodăria co­
lectivă peste 360 zile-muncă.
De Ia tiu asi la aHiiI
tele învecinate, cum sînt cele din lur-
daş, Pricaz, Beriu etc. Vizitindu-i pe
vecinii lor, întovărăşiţii din Orâştioa- ţinute de gospodăriile' colective
ra de Sus şi-au putut da seama cît
de rodnică este munca în gospodăria
colectivă, cit de îmbelşugat este tra­
iul colectiviştilor.
Ziua de 19 noiembrie a marcat un
eveniment de scamă în viaţa satului
— inaugurarea colectivei în care 136
de familii au înscris 391 ha. teren,
78 animale pentru muncă, numeroa­
se atelaje şi unelte agricole. Pre­
şedinte al noii gospodării a fost ales
vrednicul gospodar, loan Manolescu
lui Vasile.
Bucium
In acesaşi zi a fost inaugura­
tă o gospodărie colectivă şi în
satul Bucium din comuna Orăş­
tioara de Sus. In noua gospodă­
rie colectivă căreia i-au dat nu­ f a m i l i i a u p ă ş i t p e n o u a c a le obţinute în abatajele unde se
mele „Victoria“, cele 89 fami­
lii au înscris ca proprietate ob­
ştească 239 ha. teren, 65 ani­
male de muncă, 65 care şi că­
ruţe, 63 pluguri şi alte unelte
agricole.
Ca şi pentru vecinii lor, un
argument care i-a convins să
Iii fruntea tuturor acţiunilor
c o 111 ii îi i ş t i i
înainte de a merge la oţelării
sau turnătorii, metalele vechi co­
lectate trec prin centrele de pre­
lucrare. Aici li se îmbunătăţeşte
calitatea. Adică sînt sparte la
dimensiuni şarjabile (bucăţi de
maximum 60 kg. şi se separă
zgura.
Un centru de prelucrare func­
ţionează şi la Simeria, in cadrul
secţiei I.C.M. Hunedoara. Aici se
prelucrează metalele vechi co­
lectate pentru ca apoi să fie tri­
mise Ia m ajoritatea oţelăriilor
şi turnătoriilor din ţară.
La centrul I.C.M. din Simeria
lucrează un colectiv mic, dar
harnic, îndrumat cu pricepere
de organizaţia de partid, al cărei
secretar este lăcătuşul loan Su­
cim
In fiecare lună,
cu planul depăşit
Colectivul de muncă ai centru­
lui I.C.M. Simeria ştie că de
munca sa depindesporirea pro­
ducţiei de oţel şi de piese tu r­
nate, succesele oţelurilor lnine-
doreni, a turnătorilor din Călan,
etc. Da aceea, oamenii de
aici se străduiesc să muncească
tot mai bine, să trim ită la timp
şi de calitate corespunzătoare
metalele prelucrate. Şi nu se
poate spune că nu şi-au făcut
datoria. Ba dimpotrivă...
In luna ianuarie planul de
producţie al centrului I.C.M. Si­
4 pagini 20 bani
se unească în gospodăria colec­
tivă au fost rezultatele bune ob­
din raionul Orăştie şi din alte
raioane ale regiunii noastre, via­
ţa nouă, plină de belşug pe care
o trăiesc aceştia muncind în
marea familie.
Orăştioara de Jos
g. • • !¦¦¦¦ . f- Vî-'w. ’ «* 1' fr
Şi în satul Orăştioara de Jos
— ne inform ează tov. loan Cris­
tian, co resp o n d e n tu l¦ ziarului,
nostru — a fost dum inică zi de
m are sărbătoare. C onvinşi de
ava n ta jele m uncii in gospodă­
ria colectivă, u n n u m ă r dc 126
fam ilii de ţărani m uncitori (tot
satul) au tra n sfo rm a t, la în ­
dem nul partidului, întovărăşirea
din care făceau p a rte intr-o
gospodărie colectivă. Cele 126
cu o avuţie destul de dezvolta­
tă p en tru început. Ele deţin ca
proprietate obştească 652 ha.
te ren , 99 a n im a le de m u n c ă , 79 cît se poate de frumoase. Pe
ca re şi că ru ţe, 76 p lu g u ri, 74
grape şi alte u n elte agricole.
Ca p reşed in te a fost ales tov.
Ilie F luier aş.
meria a fost depăşit cu 124 ia
sută. in februarie cu 104 ia sută,
in martie cu 115 la sută, în apri­
lie cu 85 la sută, în mai cu 89
la sută, în iunie cu 32 la sută,
in iulie cu 2,15 la sută, în a u ­
gust cu 6 la sută, în septembrie
Din experienţa
colectivelor fruntaşe
cu 12 la sută, în octombrie cu 7
la sută... Fără îndoială că aceste
succese sînt rodul muncii între­
gului colectiv, in frunte cu co­
muniştii.
Depăşirea lună de lună a pla­
nului de producţie presupune
însă şi o organizare superioară a
procesului de producţie, o ac­
ţiune unitară a întregului colec­
tiv, o conştiinţă înaintată a fie­
cărui om. Şi la Simeria aşa stau
lucrurile. Dar cum s-a ajuns
aici ? Tovarăşul loan Suciu, se­
cretarul organizaţiei de partid,
ne spunea în legătură cu aceasta:
— La noi n-a fost totdeauna
aşa. Cu vreo 4 ani în urmă n -a ­
veam decît 3 membri de partid.
Cazurile de indisciplină se ţ i ­
neau lanţ, mulţi munceau după
cum îi tăia capul. E uşor de în ­
ţeles deci de unde am pornit.
Am intensificat munca de edu­
care a oamenilor. Cu tim pul or­
ganizaţia noastră de partid s-a
în tărit cu cei mai buni munci­
tori care an constituit şi consti­
* Sport
(pag. 2-a);
o Sâ folosim în mod plăcut şi
educativ timpul liber (Pagina ti­
neretului).
(pag. 3-a); vistul Nicolae Olteanu din sătul
o Propunerile sovietice în pro­
blema germană sînt juste şi rezo­
nabile.
(pag. d-a).
^ In urmă cu cîteva zile, aic- v
> 1ierul dc sculărie din secţia mc- O
O canică a G. S. Hunedoara, a o
O fost dotat cu o nouă maşină ^
9 dc rectificat, produsă în R. P. 9
b Polonă. Maşina va ridica pro- O
O ductivitatca muncii cu 50 la o
O sută. S Din producţiile sporite obţi­
9, IN FOTO: Tov. Ladislau Fc-
^ her, maistru de secţie, împreu-
O nă cu cîţiva rectificatori, stiidi-
\> . ’ . „
O înd noua maşina.
O *0
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Pe baza tehnicii noi
Găsirea celor mai bune me­ măi puţin diluat decît prin ve­ viaţa nouă, socialistă, a schim­
tode de exploatare 'îi preocupen chile metode. Astfel, din acesfc bat radical felul de a gîndi, de
de multă vreme pe muncitorii, abataje s-a extras în luna oc­ a munci şi de a trăi al ţăranilor
inginerii şi tehnicienii de la
Í. M. Ghelar. Acum însă, ci sînt
pe cale să declare că au găsit
ceea ce căutau: cea mai raţio­
nală metodă de exploatare. Şi
aceasta pentru că rezultatele
extrage minereu prin metodele
de exploatare cu subetaje, în-
magazinare şi combinată, sînt
lingă creşterea substanţială a
productivităţii muncii, dc pici
se extrage un minereu mult
tuie întotdeauna exemple Sem­
ne de urm at în producţie. Acum
tot al patrulea muncitor este
membru sau candidat de partid.
Prin urmare putem uşor repar­
tiza la toate punctele cheie
membri şi candidaţi de partid.
Iată un exemplu în această di­
recţie.
Anul acesta munca a fost şi
mai bine organizată. In prezent
se lucrează pe două schimburi,
pentru folosirea cit mai raţio­
nală a utilajelor. Există un gra­
fic de lucru minuţios întocmit,
pe maşini, meserii, locuri de
muncă. Macaragiii şi tractoriştii,
de pildă, vin la lucru înaintea
N. ANDRONACHE
(Gonlinuare în pag.
tai m al puternică
— Sprijiniţi de partid, ne-am ziua muncă, numai ca avans de
40 la sută, cite 3 kg. grîu, 5 kg.
creat o viaţă nouă, fericită, la porumb, 3 kg. cartofi, 5 kg. sfe­
care nici măcar nu ne puteam clă furajeră, alte produse agri­
cole şi Însemnate sume de bani.
gîndi în trecut — a declarat in- Nicolae Olteanu a prim it îm preu­
nă cu membrii familiei sale pen­
tr-u n a din zilele trecute colecti­ tru cele 400 zile-muncă efectua­
te în gospodărie, numai ca a-
Apoldul de Jos, raionul Sebeş. vans de 40 la sută : 3.200 kg.
griu şi porumb, 1.200 kg. cartofi,
Vizitînd gospodăria colectivă o însem nată sumă de bani şi
„Partizanul roşu“ din acest sat, alte produse. Asemenea avansuri,
au mai prim it şi alţi colectivişti
şi discutînd cu mai m ulţi colec­ printre care Ilie Popa, Ilie Buta
tivişti, am aflat unele lucruri etc.
demne de remarcat. Viaţa locui­
torilor acestui sat (toţi colecti­ Invăţind din propria lor expe­
vişti) devine de la un an la altul rienţă că sursa nesecată dc ve­
tot mai îmbelşugată. Aceasta, nituri băneşti este creşterea ani­
datorită faptului că marea fa­ malelor, colectiviştii acordă a-
milie a colectiviştilor num ără cestei ram uri o atenţie tot mai
acum 560 de familii care şi-au
unit la un loc peste 1.300 ba. te­ mare. Aşa cum prevedea planul
ren, fa ţă de num ai 25 de fam i­
lii, cît num ăra cu 11 ani în urmă, de producţie, cu cele 32 de vaci
atunci cînd a luat fiinţă.
Roadele muncii unite, venitu­
rile realizate de colectivişti, au
întărit tot mai mult încrederea de lapte cum părate anul acesta,
ţăranilor individuali în viaţa numărul bovinelor proprietate
nouă. socialistă, determinîndu-i obştească a ajuns la aproape
300, al oilor la peste 500 etc.
să păşească pe acest drum. Aşa
se face că pînă în anul 1960 au
in tra t în gospodărie toţi ţăranii Pe şantierul de construcţie al
din sat. Cu - gospodăriei lu­
cit gospodăria a crează o brigadă
devenit mai m a­ Toate gospodăriile de constructori,
re, mai puterni-
nică, cu atît colective la nivelul din rîndul colec­
tiviştilor. Numai
munca colecti­ celor fruntaşe
în anul acesta ei
viştilor a fost _________ _
.. ______ au construit o
mai rodnică. Co-
magazie de ce­
lectiviştii au dobîndit o expe­ reale cu o capacitate de peste
rienţă bogată în organizarea 30 de vagoane, un saivan pentru
muncii, în aplicarea metodelor 500 oi, un grajd pentru 60 dc
înaintate de lucrarea păm ântu­ vite m ari şi au strîns o mare
lui, în dezvoltarea m ultilaterală parte din m aterialul necesar
a gospodăriei.
pentru a ridica încă un grajd
Cu toate că condiţiile de climă pentru 100 vite mari. Un merit
din acest an n-au fost îndeajuns de seamă al colectiviştilor este
de prielnice, gospodăria a re a ­ şi acela că ei au asigurat pentru
lizat de pe cele 550 ha. cultivate construcţiile ridicate în acest an
cu porumb, o producţie medie 200.000 bucăţi cărămizi confec­
la ba. cu 100 de kg. mai mare ţionate prin muncă voluntară şi
decît cea planificată. La cartofi, arse cu curăţiturile de prim ăva­
producţia medie la ha. a fost dc ră din vie, fără a fi nevoiţi să
20.000 kg., faţă de 15.000 kg. cit cheltuiască bani din fondul gos­
era prevăzută, iar de pe supra­ podăriei.
faţa de 30 ba. cultivată cu sfe­
clă furajeră, s-a obţinut o pro­ Munca unită, îndrumările pri­
ducţie record pentru acest sat — mite din partea organelor de
40.000 kg. la ha. partid şi de stat, lecţiile preda­
te ia cursurile agrozootehnice,
Pentru a-şi crea venituri bă­ toate au îmbogăţit mult cunoş­
neşti cît mai mari, colectiviştii tinţele ţăranilor colectivişti. Ei
din Apoldul de Jos au vîndut gîndesc acum mai profund, dez­
anul acesta statului pe bază de bat îm preună probleme de in ­
contract aproape 15 vagoane do teres obştesc, chibzuiesc ce tre ­
grîu şi porumb, 5 vagoane de buie să facă pentru a dezvolta
cartofi şi 30 vagoane de struguri. continuu averea obştească a co­
Dar nu numai acestea sînt sur­ lectivei. încă de pe acum s-au
sele de venituri ale colectivişti­ stabilit perspectivele de dezvol­
lor. Ei au dezvc'.tat mult ferm e­ tare a colectivei în anul viitor.
le de animale contractînd cu
statul 200 porci graşi şi 35 bo­ P rintre obiectivele stabilite se
vine. numără sporirea numărului va­
cilor de lapte cu încă 100 'de
nute, colectiviştii au îm părţit la capete, înfiinţarea unei crescă­
torii cu 2.000 de păsări, construi­
rea unui grajd pentru 100 vite
mari, a trei pătule de porumb şl
altele.
Faptele amintite dovedesc că
tombrie minereu cu. circa 10 la muncitori din Apoldul de Jos,
sută mai bogat în metal. dovedesc că adevărata cale spre
belşug şi bunăstare este calea
Pentru viitor se preconizează agriculturii socialiste.
ca acestor metode să li se dea
o extindere şi mai largă. A. ZAHARIE
• Tovarăşul ANDRIOA AUGUSTIN popularizat suficient îii comună aceas­
ne informează că zilele trecute, în sala tă manifestare cultural-artistică.
căminului cultural din comuna Dobra,
raionul Ilia, a avut loc faza raională • La căminul cultural din Oarda de
a concursului de teatru „Aniversarea Jos, raionul Alba, ne scrie tovarăşul
Republicii“. La fază au participat echi­ ALEXANDRU MANOILA, îşi desfăşoa­
ră activitatea şi o formaţie teatrală.
pele de teatru din Gurasada şi Dobra Această formaţie, sub îndrumarea pro­
cu piesele „Rîsul Pămîntului" şi Vasi­ fesorului Ion Limbeanu, pregăteşte în
lisa cea minunată". Deşi formaţiile prezent piesa „Pentru fericirea poporu­
teatrale au Fost bine pregătite, specta­ lui“ de A. Baranga. Printre cei care
torii au fost puţini (exculzînd elevii de depun interes în montarea piesei se
şcoală) datorită faptului că nu s-a numără şi tovarăşii Lucreţia .losan,
Elena Balaur, Nicolae Oarga şi alţii.
Condiţii opfime de sfudiu
şcoala profesională de ucenici bibliotecă, teren de sport etc.
din Lupeni este o creaţie speci­ Hrana, îm brăcăm intea, folosi­
fică regim ului dem o cra t-p o p u ­ rea rechizitelor şi materialelor,
lar. Aici s în t c rea te cele m a i didactice etc. le sînt o ferite g ra­
o p tim e condiţii de m u n că şi tuit de statul dem ocrat-popular.
viaţă viitorilor m uncitori.
32 ca d re didactice, din tre care
In acest an desluşesc tainele 28 sîn t ingineri cu experienţă,
m eseriilor de lăcătuşi şi m e c a ­ se preocupă de instruirea şi ed u ­
nici de m ină, electricieni, fre­ carea viitorilor meseriaşi. La
zori. sudori, rabotori etc. p este dispoziţia elevilor sînt puse în
700 elevi, dintre care 456 sînt b ib lio teca şcolii 24.000 cău'ti,
în scrişi în a n u l I. L a d isp o ziţia dintre care 8.000 beletristice.
lor sint puse săli de clasă şi de 3.200 teh n ico - ştiinţifice, 2.100
studiu, dorm itoare, ateliere, club, polilico-ideologice etc.
— -------
P E ISA J DE PE V A LE A 'AMPOIULUI.