Page 70 - 1961-11
P. 70
Nr. 2148 DRU MV l SOCI AUüMULUl :s
JVBSBCKtfw./LfXíC<«jtóiníi3!ESá!íaí
PAGINA n mod plăcut şi educativ timpul liber
TINERETULUI . .. x_ n .. .. .. » .v —«yxyxy.y»y\xx /\/\/\/\/ s/\/\A/V .A/ \ / \ A A y\ A /V/xyx . -x/v/\/V/v y*\/\ AA .'\ SK /Vz\yxyxyx.
ww:
3#i timţuiL Libe* La eLub, pe Organizaţia U.T.M. „JOIA TINERETULUI'
ie*enutibe de&p.áfí, ut exeunii şi problemele In ultima perioadă organele şi neret“ comisia a organizat une preocupare perm anentă faţă de
organizaţiile U.T.M. din Valea le jocuri distractive, mult apre organizarea joilor de tineret.
Organizarea timpului liber al TITUS P Î1NIŞQARA Se poate aprecia că în regiu de educare Jiului, sub conducerea organiza ciate de tineret.
tineretului în mod plăcut şi edu nea noastră a crescut interesul ţiilor de partid, au acordat o A fost mult apreciată intenţia
cativ constituie una din laturi secretar al Comitetului regional tineretului pentru citit. La con a tineretului atenţie mai mare organizării şi După toate acestea n-a lipsit comitetului orăşenesc U.T.M.
le principale ale activităţii des cursul „Iubiţi cartea“ sînt în desfăşurării „joilor de tineret“. nici dansul ce se organizează Petrila de a Organiza în cadrul
făşurate de U.T.M. pentru edu U.T.M. Hunedoara scrişi peste 102.000 tineri, iar de Nu este totul să constaţi un Există convingerea că această pentru tinerii noştri. „joii de tineret“ 0 seară de poe
carea comunistă a tineretului. la începutul concursului pină în fapt. Atunci cînd observi că to form ă de organizare a tim pu zii.
Brigăzile artistice de agitaţie prezent au devenit purtători ai varăşul tău de muncă greşeşte, lui liber al tineretului consti Joia de tineret la care mă re
Rezoluţia celui de al Ill-lea ale tinerilor din Aninoasa, E.M. insignei „Prieten al cărţii“ peste nu-şi îndeplineşte în mod con tuie un prilej de educarea co fer a rămas pentru multă vre Datorită însă slabei preocu
Congres al U.T.M. a pus în faţa Ţebea, E.M. Teliuc, şantierul 5 24.000 tineri. ştiincios datoria, ai obligaţia m unistă a tineretului. Tocmai de me întipărită în mintea p arti pări a organelor şi organizaţii
organelor şi organizaţiilor construcţii din I.C.S.H., Geoa- să-i atragi atenţia. O asemenea aceea comitetele orăşeneşti cipanţilor datorită grijii cu ca lor U.T.M. din Petrila, această
U.T.M. sarcini deosebit de im giu-sat, Dobra, Hărţăgani, G.A.C. Cu toate rezultatele obţinute, atitudine o au tinerii utemişti U.T.M. s-au preocupat mai în- re a fost organizată şi a form e joie de tineret n -a putut avea
portante privind îmbunătăţirea Totoi, G.A.C. Toteşti şi altele, mai sînt unele organizaţii de b a din secţia strungărie a Atelie lor educative şi distractive. !oc în baza program ului stabi
organizării timpului liber al ti prin conţinutul repertoriilor lor, ză U.T.M. care nu se ocupă sufi relor centrale Crişcior. In m un tîi de crearea comisiilor „joilor lit.
au făcut cunoscute auditorilor cient de organizarea în mod plă că ei se într-ajutorează. Cînd de tineret“, instruirea lor şi în Tinerii şi-au manifestat do
neretului. marile realizări obţinute de po cut, şi educativ a timpului liber este însă vorba de lipsuri, ei nu tocmirea programelor privind rin ţa de a se organiza şi pe vii Pentru îmbunătăţirea conţinu
In lumina acestor sarcini, or porul nostru muncitor condus al tineretului. Aceasta mai ales le tolerează. Aşa s-a întîm plat în activităţile cultural-educative ce tor joi de tineret cu un aseme tului „joilor de tineret“, Comite
de partid. la sate unde participarea tine adunarea organizaţiei de bază se vor organiza cu tinerii. nea conţinut. tul orăşenesc U.T.M. Petroşani
ganele şi organizaţiile U.T.M. din retului la activităţile din cadrul U.T.M. din această secţie cînd va căuta să generalizeze expe
regiunea noastră, sub conduce S-au organizat de asemenea căminelor culturale este încă tinerii au luat atitudine critică In lumina acestor măsuri la Nesatisfăcător este insă fap
rea organelor şi organizaţiilor serate şi simpozioane literare, m ic ă : sînt puţin folosite de or faţă de lipsurile utemistului Uricani, Lupeni, Vulcan şi alte tul că unele comitete U.T.M. ca rienţa bună, să sprijine organi
de partid, au obţinut o seamă şezători, învăţarea cintecelor re ganizaţiile U.T.M. căminele cul Ioan Anca. Utemiştii i-au arătat localităţi s-a trecut la organiza cele de la Aninoasa, Lonea şi li zaţiile U.T.M. în organizarea şi
de succese. voluţionare şi patriotice şi a turale,' cluburile muncitoreşti, că nu este totul să fii bun m un rea „joilor de tineret“' asigurîn- nele organizaţii de bază din desfăşurarea acesteia.
poeziilor despre patrie şi partid. colţurile roşii, bibliotecile, parcu citor doar în cadrul uzinei, ci să du-li-se acestora un bogat con
Pentru a face cunoscut tine rile şi terenurile de sport, pen dovedeşti că porţi cu cinste şi ţinut cultural-educativ. oraşul Petroşani, ca cele de la IOAN G1UNEA
retului trecutul glorios de luptă In cadrul multor „joi de ti tru organizarea activităţii edu în afara serviciului titlul de ute-
al Partidului Muncitoresc Ro- neret“ s-au pus în discuţie pro cative în timpul liber. mist. Ioan Anca însă, după ce La Lupeni, spre exemplu, s-a U.R.U.M.P., 6 August, Şantierul secretar al Comitetului
rrîin, al clasei muncitoare şi rea bleme im portante cum s în t: „Ce term ina serviciul, nu se mai organizat „joia de tineret“ cu de construcţii nu dovedesc o
lizările regimului democrat- înseam nă să fii om cult“, „Des Deşi acţiunea de învăţare a preocupa să citească o carte, să activităţi cultural-educative va orăşenesc U.T.M, Petroşani
popular, organizaţiile U.T.M. au pre trăsăturile morale ale omu cintecelor revoluţionare şi p a vizioneze un film, ci um bla mai
organizat întilniri ale tineretu lui de tip nou", „Despre priete triotice, precum şi a poeziilor mult bram bura prin oraş. riate. S-a făcut mai întli expu
lui cu activişti şi membri de nie, dragoste şi tovărăşie“. Joi despre partid şi patrie este uşor nerea pe tema : „Statul demo
partid care au ţinut expuneri pe ale tineretului interesante şi cu Preocupat de educarea comu crat popular, instrumentul prin
un bogat conţinut educativ se die organizat şi tineretului îi nistă a tineretului, biroul orga cipal în construirea socialismu
teme c a : „40 de ani de luptă a organizează în Valea Jiului, la place, n-a dobîndit încă un ca nizaţiei de bază U.T.M. a in ter lui în R.P.R.“. Expunerea a fost
partidului pentru fericirea şi Hunedoara şi în raionul Alba. racter de masă. venit operativ în lichidarea unor făcută de tov. Păunescu D um i
bunăstarea poporului muncitor“, lipsuri ce le m anifestau şi alţi tru (directorul Şcolii elem enta
„23 August 1944'.' — eveniment Duminicile cultural-sportive Sportul este un mijloc efica utemişti ca Elena Anca, Nico- re nr. 1 Lupeni) în cadrul că
organizate în special de organi ce în educarea comunistă a ti lae Munteanu, Petru Ştef şi reia au fost scoase în relief rea
de mare însem nătate în istoria zaţiile U.T.M. de la sate au în neretului. Organizaţia noastră alţii. Cînd se ivea un caz de in lizările obţinute de poporul nos
poporului nostru“, „Programul ceput să fie tot mai multe şi mai are sarcina să contribuie cu toa disciplină, aşa cum a fost cu tru in construirea socialismului,
desăvîrşirii construcţiei socia bine organizate. te forţele la dezvoltarea educa tov. Gheorgîie Ruda, biroul o r minunatele condiţii de muncă şi
liste elaborat de cel de al III- ţiei fizice, a sportului de masă ganizaţiei l-a invitat pe acesta şi viaţă create tineretului nostru
lea Congres al Partidului Mun O experienţă pozitivă în orga şi a sportului de perform anţă. l-a tras la răspundere.
nizarea duminicilor cultural- etc.
citoresc Romîn“ etc. sportive ale tineretului au ob Şi in ceea ce priveşte munca Lucrînd în acest fel, biroul
In timpul liber tot mai mulţi ţinut-o unele organizaţii U.T.M. cu cartea mai sînt unele lipsuri organizaţiei de bază U.T.M. de Cei peste 200 tineri, după ce
din satele Băiţa — raionul Brad, care trebuie lichidate cu toa la secţia strungărie, a influen au audiat expunerea, au asis
tineri participă la excursiile şi ’M iercurea şi Apoldul de Sus — tă hotărîrea. ţa t în mod pozitiv activitatea în tat la un frumos program ar
vizitele ce se organizează în ca raionul Sebeş, Cristur — oraşul producţie şi în afara producţiei tistic dat de brigada artistică de
drul raioanelor, regiunii şi în Deva, Mihalţ şi Vinţ — raionul Unele organizaţii U.T.M. nu agitaţie a clubului minier Lu
Alba şi altele. In zilele de du desfăşoară o muncă susţinută peni. Satisfăcător este faptul că
ţară. minică organizaţiile U.T.M. re s pentru a dezvolta la tineri gus în cadrul aceleiaşi „joi de ti-
In acest an au fost organiza pective mobilizează utemiştii şi tul pentru citit. Aceasta face ca
tinerii neutemişti, dimineaţa la încă numeroşi tineri şi în spe a tinerilor utemişti. Comuniştii 5 =wz
te excursii şi vizite la Muzeul diferite acţiuni patriotice, cum cial de la sate să citească p u
Doftana, Muzeul Marx-Engels- ar fi plantarea de puieţi, curăţi ţin după ce au părăsit băncile din secţie dovedesc şi ei grijă Muncitoare şi elevă I n c a d r u l „Jo ilo r ti n e r e t u l u i “
rea de păşuni, redarea de noi şcolilor. pentru educarea patriotică a ti
Lenin din Bucureşti, muzeele re terenuri agriculturii, colectarea neretului. Tovarăşul 'Pop Dioni- Gînd am venit în secţia de croi, folosesc din plin timpul cc-1 prestez în tinerii se intîlnesc cu fr u n
fierului vechi etc. iar după-a- Deşi în unele raioane ca Brad, taşii in producţie, ascultă
gionale din Deva şi Alba Iulia, miază se desfăşoară a doua p a r Alba şi Hunedoara, s-au în tre sie şi Nicolae Negrea sînt prie
te a programului duminicii — prins unele acţiuni pentru di teni buni ai tinerilor, ajutîndu-i
Castelul corvinilor din Hune activitatea cultural-artistică şi fuzarea cărţii, considerăm că
sportivă. şi sfătuindu-i în îndeplinirea nici nu ştiam bine din ce fel de ma producţie, am ajuns din urmă pe o exp u n eri cu privire la a p li
doara şi cetatea dacică Sar slab se ocupă organizaţiile sarcinilor ce le revin în procesul teriale se face o pereche de încălţă parte dintre muncitori şi chiar i-am carea unor m eto d e înaintate
In aceste organizaţii ca rezul U.T.M. de difuzarea cărţii în de producţie, în viaţa de toate minte. Am fost repartizată la opera întrecut. ăe m uncă etc.
in isegetuza, ia Combinatul si ta t al bunei organizări a dumi rîndul tineretului. zilele. ţiunea „vopsit“. Această muncă însă
nicilor cultural-sportive a cres nu m-a atras. îmi plăcea croitul. Am Timpul liber mi-I folosesc în ma IN FO TO G RAFIE : Un grup
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“, cut interesul tinerilor faţă de Organizarea timpului liber va Dovedind atenţie pentru edu început să-l învăţ. joritate citind, studiind, întrucît urmez de tineri siăerurgişti pa rti
toate acţiunile întreprinse de a- trebui să stea mai mult în aten carea patriotică a tineretului, cursurile serale, clasa a Xl-a a şco
la fabrica „Electroputere“ din cestea. ţia organelor si organizaţiilor organizaţia U.T.M. din această Nu după mult timp, meşterul, ob- lii medii din localitate. cip a n ţi la o a sem enea m a n i
U.T.M. secţie, şi-a propus să organize scrvînd că am prins dragoste faţă dc
Craiova, „Electromotor — Timi Este cunoscut faptul că şi c a r ze vizite la locurile şi monum en croi, mi-a încredinţat şi mie pînză din De asemenea îmi place să vizionez festare cultural-educativă.
tea are un rol im portant în o- Acestea trebuie să asigure o tele istorice, întilniri cu mem care să tai branţuri pentru ghete. filmele şi aş spune că rar am scăpat
şoara etc., la care au partici pera de educare a tineretului în organizare mai bună a tim pu bri de partid, muncitori fru n Meşterul secţiei, precum şi ‘ ceilalţi Acţiuni
spirit comunist, îl aju tă pe aces lui liber, să facă totul ca tin e taşi, să organizeze joi ale tine muncitori, m-au ajutat permanent cu vreun film ce-a fost prezentat; Ia cele a le tin eretu lu i
pat peste 50.000 de tineri şi ta să-şi ridice nivelul cunosc retului în scopuri educative etc. sfaturile lor. In activitatea mea, un două cinematografe din localitate.
tinţelor generale şi tehnice, cul- retul să se bucure din plin de fapt care a contribuit la încadrarea
tinere. Comitetul orăşenesc tivind la el înalte calităţi m ora Este neîndoielnic că dovedind La cursurile serale îmi dau silinţa
le si simţul estetic. viaţa fericită pe care o trăieşte
U. T. M. Petroşani a organi pentru a putea să fiu prinire elevii
şi să petreacă în mod plăcut şi
zat 3 excursii cu tinerii care au multă grijă faţă de educarea t i mea în rîndurile fruntaşilor în pro buni ai clasei. din reg iu n e
vizitat oraşele Timişoara, Cra educativ cei mai frumoşi ani din
viată. neretului, pe lîngă m ulţi u te ducţie, a fost organizarea locului dc Primind şi pe mai departe spriijn
iova şi Bucureşti.
mişti ca Micu Petru, Candin Şte muncă. înainte de a începe schimbul, din partea organizaţiei de bază U.T.M. —•/—»r* •p p n n
Organizaţiile U.T.M. s-au p re
ocupat mai mult în ultima vre fan, Petru Rusu, Gheorghe Gli- îmi pregătesc materialul, tiparele şi şi din partea întreprinderii, mă an C o De la începutul anului şi j
me de organizarea şi mobiliza guţă şi Cornel Stanciu se vor cuţitul de croit, astfel că la ora în I pînă la slîrşitul lunii octombrie 1
rea tineretului la activitatea ridica în această secţie, noi ti ceperii lucrului nu mai pierd timpul gajez să fiu fruntaşă şi exemplu atit ^ a.c., tinerii din regiunea noastră ^
cultural-artistică în cadrul clu neri care vor face cinste orga cu aceste operaţiuni, sporind în acest L prin diferite acţiuni de muncă -j
nizaţiei U.T.M. fel randamentid muncii. în muncă cît şi Ia învăţătură. L patriotică organizate în timpul j
burilor, căminelor culturale, col 1
ţurilor roşii şi îndeosebi cu o- S. CERBU Muncind în acest fel şi căufînd să MÂRTON IR1NA liber, au colectat şi predat ^
cazia organizării concursului i.G.M. peste 22.000 tone fier
cultural sportiv al tineretului. membră a brigăzii nr. 1 U.T.M.
fabrica „Ardeleana“ Aibă lulia
vechi. Organizaţiile U.T.M. din
Excursiile şcolare —mijloc important L oraşele Hunedoara, Petroşani şi j
t Orăştie s-au situat în fruntea 1
acestor acţiuni. 1
de educare patriotica elevilor o In acest an, de la 1 ia- -j
nuarie şi pînă în prezent, s-au
reparat şi întreţinut de către ti- 1
nerii regiunii Hunedoara, dru
? In anii puterii populare, ca înfloritor centru minier, care Negre, s-au sentim entul pe care muri pe o distanţă de peste 307
l-au încercat privind construc
urm are a m uncii entuziaste a dă patriei o parte însem nată ţiile ridicate aici. km.
poporului nostru, p e harta p a
triei aic în flo r it m in u n a te le din producţia de cărbune. Vi- Un n u m ă r ăe 95 elevi din r o Plantarea puieţilor pe tere-
zitînd exploatările m iniere şi ciclul m ediu au făcut execursii
flori ale socialism ului — uzine, uzinele de preparare a cărbu prin ţară 7-14 zile cu care p ri ^ nuri erodate, precum şi împădu-
nelui, elevii au înţeles m al lej au vizitat im portantele cen
fabrici, noi oraşe, noi cartiere. bine cum sprijină minerii tre m u n c ito re şti: Braşov. Plo ^ rirea unor terenuri care în trecut
E l e v i i ¦ş c o l i i n o a s t r e a u a f l a t pe siăerurgişti. E levul Enciu ieşti, G alaţi etc. D eosebit de
G heorghe din clasa V III-a B puternic i-a im presionat pe L au fost neglijate, şi redarea de
despre aceste succese şi la orele al cărui ta tă lucrează la elevii şcolii noastre vizitarea
de curs, cînd profesorii s-au I.C.S.H., a p ovestit acasă p ă M uzeului de Istorie al P artidu ( terenuri agriculturii socialiste, a
străduit să arate tot ceea ce rinţilor săi cu m u lt entuziasm lui M uncitoresc R om în din B u
poporul nostru a construit în despre drum ul pe care-l par cu reşti şi a M u zeu lu i D oftana. L stat în centrul atenţiei organiza-
u ltim ii ani, să le redea fr u curge cărbunele p in ă la coc-
m useţile şi bogăţiile patriei. serie. E xperienţa acum ulată in vara L fiilor U.T.M. din regiune. Ast-
acestui an a îndreptăţit colec
Dar p o a te oare o descriere cit Un n u m ă r ăe 25 elevi din tivul nostru pedagogic să acor L fel, în cursul anului curent, s-au
de reuşită să înlocuiască ceea şcoala noastră au vizita t tim p de in viitor o atenţie sporită
de 5 zile C apitala patriei, organizării tem einice a excursii [ ameliorat şi redat agriculturii i
cc p o t v e d e a e i, v i z i t î n ă u - ş i vizitind diferite m onum ente lor şcolare, în scopul educării
istorice, construcţiile noi care patriotice a elevilor. f 827 ha. teren. }
ţara ? fac din B ucureşti u n a d evă
rat oraş socialist. BICA ANA o La secţia electrică din 1
Conştienţi de im portanţa
cunoaşterii directe a patriei E greu de descris bucuria ce secretar al comitetului L'J.T.M. C.S.II. toţi utemiştii din cadrul 5
de către elevi, corpul didac şi director adjunct al şcolii medii
C it este de plă cu t ca in tic, sprijinit de organizaţia lor 20 de elevi care tim p de 7 organizaţiei de bază sînt în- ¦]
tim p u l liber să practici spor U.T.M., sub conducerea o rg a n i Hunedoara
întilniri cas fruntaşi zaţiei de partid din şcoală, a zile a u vizitat, litoralul Mării (. scrişî la diferite forme de învă- ~]
tul. organizat excursii, la care au
In regiunea noastră s-au în p r® ditaeiIe participat 200 elevi. f. ţămînt sau de ridicarea califi- I
LL carii, sau participă la activităţi 1J
creeat in această direcţie
ef /¦c*!u«1lttiu1ratlye\. DDLinx xce!i A9A6 memtbri _a.i V
largi posibilităţi. S-au con
struit zeci de săli de sport, [ organizaţiei, 36 urmează liceul )
s-au am enajat stadioane, ce ]
lor care iubesc sp o rtu l li se
p u n e la în d em în ă ech ip a m en t Partidul a încredinţat Uniunii teia în procesul de producţie. El t. seral, t7 tineri participă în tim- 1
Tineretului Muncitor sarcina de a arătat tinerilor că numai aju
şi m aterial sportiv de calita cinste de a se ocupa de educa tat de partid a putut să înveţe, L pul liber la activităţi culturale, 1
să-şi însuşească cele mai noi
te, sint îndrum aţi de către rea comunistă a tineretului din metode ale tehnicii moderne şi r 'ar restul sînt înscrişi Ia dife- ^
cadre tehnice şi profesori de patria noastră. să devină muncitor fruntaş.
educaţie fizică. [ rite cursuri profesionale dc ri- -j
O formă prin care se face edu Tovarăşul Tripşa Ştefan, mai i dicarea calificării etc. }
IN F O T O G R A F IE : Elevii caţia tineretului sînt întîlnirile stru oţelar, Erou al Muncii So
unei şcoli au u n m o m en t de organizate cu activişti de partid, cialiste, a vorbit in cadrul „joi 1^s»¦J uJ c- > > i » 1 ». r
răgaz. T im p u l liber şi-l p e de stat şi cu fruntaşi în produc lor de tineret“ organizate ia
trec făcind sport. ţie. Combinatul siderurgic Hune M ulţi elevi ai şcolii noastre ţ XJW XVI/ -x/V\y—xAV N/VXy- w W W ¦VVV'xlVly- 1 V N A V A
doara, despre viaţa grea a tine
Cu elan tineresc Cunoscind im portanţa acesto retului din ţările capitaliste, cit au fă cu t în vară şi in tim p u l 4
ra, Comitetul orăşenesc al U.T.M. şi despre m inunatele condiţii
Tinerii din satele Renghet şi din Hunedoara a organizat o se - create de partidul nostru tine anului şcolar excursii de scurtă 1
Bozeş din raionul Orăştie, mo rie de întilniri. retului din Republica Populară
bilizaţi de către organizaţiile de Romînă. durată. Ve jos, însoţiţi de in- ţ
bază U.T.M. au pornit o largă Asemenea întilniri au fost or
acţiune patriotică de îm păduri ganizate la întreprinderea mi De un real folos şi de o bună văţători sau de profesori, ele
re a unor terenuri erodate. Aşa nieră Ghelar cu tovarăşul Moţoc apreciere au fost intilnirile or
se face că, săptăm îna trecută, Lăscuţ, fruntaş in producţie, ganizate la Călan cu tov. Dru- vii au pizitat întreprinderile
peste 90 de tineri au lucrat in care a vorbit în faţa a peste 100 ker Adolf, directorul Uzinelor
timpul lor liber la împădurirea de tineri mineri despre viaţa „Victoria“. din oraş şi din , jur, au luat
a 3 ha. teren. grea a muncitorilor în regimul
burghezo-moşieresc, despre felul Intilnirile tineretului cu acti cunoştinţă direct cu form ele ţ
Cu elan tineresc şi dragoste au cum a învăţat el meseria şi care vişti de partid, dc stat şi cu
muncit utemiştii Aurel Fărău, sint condiţiile minunate create fruntaşi in producţie au contri de relief, cu flora şi fa u n a rc-
Ion Pascu şi ion Buda, care, de partidul nostru astăzi pentru buit la educarea tineretului în
s-au evidenţiat în mod deosebit. ca tinerii să-şi poată însuşi cit giunii. A stfel de excursii au or- \
spiritul dragostei faţă de partid
mai temeinic meseria aleasă. ganizat învăţătoarele : Pitea ,
Tovarăşul Achimeţ Zaharia, şi patrie, faţă de muncă.
Domnica, V lad Elisabeta şi \
de la sectorul semicocs Călan, KADULESCU ANGIIEL
muncitor fruntaş, a vorbit în Lazăr M nria cu elevii clase-
faţa tineretului despre mişcarea secretar al Comitetului orăşenesc
lor I— IV. ţ
de inovaţii, despre aportul aces- U.T.M. Hunedoara
O parte din elevi au pornit
in excursii de 3-5 zile p en tru
a cunoaşte bogăţiile şi fru m u - *
seţile regiunii noastre. Cu m ult ?
inters au vizitat elevii Valea »
Jiului şi s-au p u tu t convinge >
cum ea s-a transform at ăin-
tr-o „Vale a plîngerii“ intr-un
r vAV NAax ^ a/v TN TüTCOTTRSTE
1