Page 71 - 1961-11

Pag-
99 Num ai pe c a l e a so cia lism u lu i J. Dieckmann: | ) o r j m 3 3 f a c e m d i n
şl counusaismuluf om ul m uncii zona Mării B altice o zonă a păcii
va dobîndi
— Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Taşkent —
M O S C O V A 19 (A g e rp re s). T A S S t r a n s m i t e :
s.Z i a r u l „ P r a v i l a “ a p u b l i c a t c u v î n t a r e a l u i N . H r u ş c i o v , p r i m - s e c r e t a r a l C .C . a l P .C .U ,S ., telor danez şi norvegian che­
p r e ş e d in te le C o n siliu lu i de M in iş tr i al U .R .S .S ., r o s tită la 10 n o ie m b r ie la T a ş k e n t, la C on-
sfătuirea lucrătorilor din a g ricu ltu ra Uzbelcistanului, regiunilor sudice ale K azahstanului, Tad-
jikistanului, T u rk m e n ia , K irgliiziei şi 'Azerbaidjanului.
Nikita Hruşciov a declarat că Primul secretar al C.C. al egalitate şi noi vom continua mann a subliniat că situaţia in
noul Program al Partidului Co­ P.C.U.S. a declarat în continua­ să întărim şi pe viitor, ca bu­ regiunea Mării Baltice s-a agra­
munist al Uniunii Sovietice este re : Coeziunea şi unitatea de nul cel mai de preţ prietenia vat şi mai mult in ultimul timp se întăreşte conştiinţa că poli­
„un uriaş pol magnetic, care monolit ale P.C.U.S. s-au m a­ popoarelor, colaborarea frăţeas­ în legătură cu făptui că mili- tica aventuristă a Republicii F e­
Ţ ă r a n i i iB r a z ilse m i c e r a p l i c a r e a ,atrage milioane de inimi ome­ nifestat cu deosebită forţă în că a naţiunilor socialiste.
n e ş t i “.
„Popoarele lumii îşi dau tot niniste, elaborate de Congresul spus :
mai mult seama că numai în
lupta împotriva imperialismului,
numai pe calea socialismului şi
comunismului, omul muncii va
doblndi libertatea şi fericirea“,
a spus N. S. Hruşciov.
Se poate spune cu certitudi­
ne, a declarat Hruşciov, că după
Congresele al II-lea şi al VIII-
lea ale partidului, la care au
fost adoptate primels două pro­
grame ale partidului nostru,
elaborate de Lenin, Congresul
al X X n-lea este cel mai de sr a-
mă eveniment din istoria Parti­
dului Comunist al Uniunii So­
vietice, a întregii mişcări co­
muniste şi muncitoreşti mon­
diale.
„Vor trece ani, vor trece se­
cole, a spus el, dar niciodată
omenirea recunoscătoare nu va
uita octombrie 1961, Congresul
partidului nostru la care, în
atmosfera unei măreţe unani­
mităţi, a fost aprobat Progra­
mul P.C.U.S. — programul con­
struirii comunismului“.
Hruşciov a relevat faptul că
Programul P.C.U.S. s-a bucurat
de o înaltă apreciere şi aproba­
rea unanimă a partidelor co­
muniste şi muncitoreşti frăţeşti.
'Amintind că la Congres au
asistat reprezentanţii a peste
80 de partide comuniste şi
muncitoreşti, Hruşciov a decla­
rat :îl „Acest fapt este, prin sine
însuşi, de cea mai mare impor­
ta n ţă “.
N. S. Hruşciov a sosit la Ţelinograd
ŢELINOGRAD 19 (Agepres).—
TASS transm ite :
N. S. Hruşciov, prim -secretar
al C. C. al P.C.U.S., preşedinte­
le Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., a sosit la 19 noiembrie,
la Ţelinograd, pentru a partici­
pa la lucrările Consfătuirii zo­
nale a lucrărilor din agricul­
tura Ţinutului Pămînturilor Des­
ţelenite, a regiunilor Semipala-
tirisk, Karaganda, Kakahstanul
Ţ E L IN O G R A D 20 (A gerpres). K azahstanului, va creşte
Consiliul econom iei naţionale
al Ţ inutului Păm inturilor Des­
ţelenite a anunţat că peste 5
ani producţia industrială din Ţ i­
nutul P ăm înturilor D esţelenite,
fo rm a t anul tre c u t in nordul
L’a întretăierea 'dintre două
străzi animate din Seul stă un
tinăr istovit. Pe pieptul său e
prinsă o hîrtie cu inscripţia la ­
conică ce-ţi îngheaţă sîngele în
vine : „Cumpăraţi-mi un ochi“.
Este tînărul Kim CiUn Ghir de
douăzeci de ani, sosit în capita­
la Coreei de sud, din provincia
Kanvan, pentru a-şi găsi de lu ­
cru. Căutări zadarnice. Nu a
găsit nici de lucru, nici un ad ă­
post, nici hrană. Zilele flămînde
au trecut una după alta, pline
de suferinţe. Au trecut săptă-
mîni, luni. In sfîrşit, Kim ,,a
avut n o ro c " 'A izbutit să-şi
vinda o parte din sînge la un
spital din Seul. Banii prim iţi din
această afacere nu î-au ajuns
însă mult timp. 'Spitalul refuză
să mai cumpere sîngele acestui
tinăr istovit. Şi iată-I pradă dis­
perării, stînd la această încru­
cişare de străzi, propunînd z a ­
darnic trecătorilor să-i cumpe­
re un ochi.
•Aceste rinduri _ îngrozitoare,
care fac să-ţi îngheţe sîngele în
vine le-am citit Intr-una din re­
vistele sud-coreene.-
Este oare tipic acest caz pen­
tru oraşele actuale din Coreea
de sud ? Da, este tipic.
Încercind să scape de moartea
prin inariiţie, nu numai şome­
rul Kim Ciun Ghir ar vrea să-şi
vindă singele, sau un ochi. Pen­
tru această „m arfă“ nu există
însă cumpărători.
In oraşele Coreei de sud. mii
de tineri şi tinere, bărbaţi şi fe ­
mei In virstă, se sinucid, pradă din cauza lipsei de materie p ri­ au fost închise o treime din şco­ nerespectarea restricţiilor în ce
Redacţia şi administraţia ziarului; şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75- Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Pollginllcâ „1 Mai" — Deva
DRUMUL' SOCIALISM ULUI Nr. 2148
\ guiiai»a?ki?ufawüt ^navsc* j
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Plenarele Comitetelor Centrale
ale P.C. din Cehoslovacia si P . i S t
FRAGA 20 (A gerpres).—- BUDAPESTA 20 (Agerpres).—
Agenţia Cetelca anunţă că în ­ După cum anunţă agenţia
tre 15 ’şi 17 noiembrie 1961 la M.T.I., la 17 noiembrie a avut
Fraga a avut loc Plenara C. C. Ioc plenara lărgită a C. C. al
al P. C. din Cehoslovacia. P le­ Partidului M uncitoresc Socialist
nara a discutat următoarele Ungar, în cadrul căreia Janos
probleme : Itadar, prim -secretar al C. C. al
1. Inform area asupra Congre­ P.M.S.U., a prezentat un rap o rt
cu privire la cel de-al XXII-Ica
sului al X X II-lea al P.C.U.S. şi
libertatea şl f e r i c i r e a 44 BERLIN 20 (Agerpres). — nordic NATO. Totuşi forţele iu­ concluziile pentru activitatea Congres al P.C.U.S. şi la activi­
Luînd cuvîntul la 19 noiem­ bitoare de pace ale poporului P. C. din Cehoslovacia, ra p o r­ tatea delegaţiei ungare la Con­
danez şi norvegian, a subliniat tor tov. Antonin Novotny. gres şi a făcut cunoscut pârtiei -
brie la postul de televiziune Dieckmann, stau de veghe. Ele punţilor la plenară punctul dc
din Berlin J. Dieckmann, pre­ au opus rezistenţă planurilor 2. Problemele fundam entale
actuale ale dezvoltării economici vedere al Biroului Politic în p ro ­
şedintele Camerei Populare a agresive ale imperialiştilor vest- blema folosirii experienţei aces^
R. B. G., a adresat parlam en­ germani. Acest iucru îl dovedeş­ naţionale şi pregătirea planului tui Congres în activitatea
te printre altele demonstraţia F.M.S.U. şi în construcţia socia­
marea „de a-şi aduce contribu­ dc protest a populaţiei norve­ pe anul 1962 — raportor tov. listă a poporului ungar.
ţia la apărarea lumii de m ilita­ giene împotriva vizitei lui
rismul vest-german !“. J. Dieck- Strauss. Olakar Simunek. Plenara a aprobat în unani­
m itate activitatea delegaţiei
In prezent in ţările nordice 3. Problemele muncii cu tin e­ P.M.S.U. Ia cel de-al XXII-lea
Congres al P.C.U.S. şi a adoptat
retul — raportor tov. Jiri Hen- o rezoluţie în legătură eu istori­
cul Congres al constructorilor
drycli.
După largi dezbateri, plenara comunismului.
a adoptat în unanimitate hotă-
rîrile corespunzătoare.
tariştii vest-germani intensifică derale este extrem de pericu­
aprobarea unanimă a liniei le­ In încheiere N. S. Hruşciov a atragerea Danemarcei şi Nor­ loasă. reform ei agrare
vegiei, partenerii lor din NATO, Populaţia R.D.G., a declarat
al XX-lea, în condamnarea cul­ „Ţara noastră se află intr-un în politica lor agresivă pe ca­ în încheiere J. Dieckmann, con­ BRASILIA 20 (Agerpres). — prietari, pentru a spori produc­
tului personalităţii lui Stalin, in mare avînt. Clasa muncitoare, lea creării de baze militare po damnă revanşismul Bonnului. După cum anunţă agenţia ţia agricolă şi a asigura ţăra­
demascarea hotărîtă a partici­ ţărănimea colhoznică, intelectu­ teritoriul danez şi norvegian şi Ea doreşte pace cu toţi vecinii Prensa Latina, la Belo Horizon- nilor o parte din bogăţiile ţă ­
panţilor la grupul antipartinic alitatea sovietică au săvîrşit a subordonării influenţei lor a săi şi în primul rînd cu statele te capitala statului Minas Ge-
— Molotov, Malenkov, Kagano- multe fapte măreţe şi glorioase. statelor majore nord-europene limitrofe cu Marea Baltică. Do­ rais, a luat sfîrşit primul con­ rii“.
vici şi ceilalţi renegaţi care au Avem de îndeplinit o muncă ale NATO. rim să facem din zona Mării gres naţional al ţăranilor şi Francisco Juliao, preşedintele
încercat să abată partidul nos­ uriaşă1. Programul partidului Acelaşi scop l-a urmărit vi­ Asociaţiei ligilor ţărăneşti din
tru de pe calea leninistă. adoptat de Congresul al XXII- zita întreprinsă de ministrul de Baltice o zonă a păcii. Chem muncitorilor agricoli din Brazi­ Brazilia, a subliniat că progra­
Folketingul danez şi Stortingul lia, care s-a deschis la 15 no­ mul înfăptuirii reformei agra­
Hruşciov a consacrat o parte lea a stabilit, in ce priveşte Război al R.F.G., Strauss, în norvegian ca prin întreaga lor iembrie. La congres au luat re trebuie să fie aplicat sub
autoritate să împiedice ca im­ parte 1.600 de delegaţi din to a ­ conducerea ţăranilor însăşi, căci
importantă a cuvintării sale dezvoltarea economiei noastre, Norvegia unde se află cartierul perialiştii de la Bonn să atragă te statele Braziliei. In centrul altminteri nu ar însemna decit
ţările dv. în prăpastia unui răz­ atenţiei congresului s-a aflat cuvinte goale pentru a amăgi
problemelor dezvoltării culturii obiective fără seamăn“. general al comandamentului boi. problema reformei agrare, pre­ pe ţărani. Ţăranii brazilieni, a
subliniat Juliao, îşi au acum or­
bumbacului şi a spus intre a l­ EK3 : cum şi a organizării sindicale a ganizaţiile şi asociaţiile lor şi
tele : sînt in stare să conducă şi să
Propunerile sovietice muncitorilor agricoli. controleze aplicarea unei ase­
„O sarcină concretă, stringen­ menea reforme“.
tă a dezvoltării culturii bum­ în problema germană slut Luînd cuvîntul în şedinţa de
închidere, Joao Goulart, pre­ S-a adoptat o rezoluţie gene­
bacului, o constituie ridicarea Măsuri penîru înîărirea rală avînd ca lozincă „Vrem re ­
productivităţii la hectar, obţine­ frontierei R. D. Germane forma agrară !“. Potrivit acestei
rezoluţii toate moşiile de peste
rea în fiecare colhoz şi sovhoz Juste şi rezonabile cu Berlinul occidental şedintele Braziliei, a declarat 500 de hectare trebuie expropiate
a cel puţin 25 chintale de bum­ şi vindute ţăranilor la preţuri mici
că constituţia trebuie revizuită şi pe bază de credite pe termen
bac la hectar“. '-declară profesorul englez A. Taylor — BERLIN 20 (A gerpres).— pentru a se putea înfăptui re ­ lung. Rezoluţia specifică cu
N. S. Hruşciov a vorbit des­ La 20 noiembrie D epartam en­ pentru pămînturile expropiate
nu trebuie să se plătească com­
pre caracterul realist al aces­ LONDRA 20 (Agerpres). — unii Sovietice par rezonabile şi tul de presă al Ministerului forma agrară. „Lupta pentru a pensaţii şi că guvernul trebuie
să acorde ajutor financiar şi
tei sarcini şi a subliniat că în Ziarul „Sunday Express“ a pu­ este în interesul nostru să le Afacerilor Interne al R. D. G er­ se da pămînt celor ce-1 m un­ tehnic ţăranilor pentru ca aceş­
mane a dat publicităţii un co­ tia să poată lucra pămîntul.
republicile Asiei Centrale şi blicat sub sem nătura lui A. Tay­ acceptăm. municat cu privire la întărirea cesc, a spus Goulart, constituie
Congresul a adoptat de ase­
Kazahstan, ca pretutindeni în lor, profesor la Universitatea din Anâlizînd propunerile sovieti­ frontierei R. D. Germane cu unul din factorii de bază pen­ menea textul unei scrisori dc
salut adresată primului ministru
U.R.S.S., există m ulţi oameni Oxford, un articol consacrat pro­ ce, Taylor scrie: „Hruşciov ne Berlinul occidental. In comuni­ tru consolidarea drepturilor de­ cuban Fidel Castro.
cat se arată că în acest scop în
minunaţi, lucrători capabili. Ei punerilor sovietice In problema propune să recunoaştem Ger­ perioada dc Ia 19 pînă la 21 no­ mocratice. Brazilia are nevoie
au fost crescuţi de puterea so­ germană. El arată că aceste mania răsăriteană. Oare acest
vietică, de partidul comunist. propuneri sînt juste şi rezona­ lucru este rău ? Germania răsă­ iembrie a. c. la frontiera de stat de o reformă agrară pentru a
a R. D. Germane dintre capitala
„Creşterea uriaşă a oamenilor bile, că acceptarea lor ar pune riteană există de mai mulţi ani republicii şi Berlinul occidental schimba relaţiile economice şi
este cea mai mare cucerire a capăt îngrijorării din cauza Ber­ ca stat de sine stătător. se înfăptuiesc o serie de măsuri. | juridice dintre ţărani şi pro-
noastră, cu care avem tot drep­ linului occidental şi ar. asigura Hruşciov ne propune de ase­ ;=i rx
tul să ne mîndrim“. pacea. menea să recunoaştem frontie­
Fiecare naţiune socialistă, a Răspunderea pentru agravarea ra de pe Oder-Neisse. Noi refu­ Tuîburări în Republica Dominicană
spus primul secretar al C.C. al încordării internaţionale în le- zăm. Dar această frontieră a
fost fixată din iniţiativa lui Ro- CIUDAD TRUJILLO 20 (Ager­ postul de com andant suprem al
jP.C.U.S., îşi aduce contribuţia { §ătură cu situaţia din G em ía­ osevelt şi Churchill“.
pres). — forţelor arm ate dominicane şi a
la construcţia comunistă. Toate i^ a ’ —r *e tay lo r, incumbă pe
de-a-ntregul puterilor occiden­ Taylor ajunge la concluzia După cum transm ite agenţia părăsit ţara plecînd în Europa. In timpul congresului la Belo
popoarele noastre se bucură în tale. „Ele au înarmat pe germa­ că „propunerile sovietice sînt United Press International, în In acelaşi timp, toţi ceilalţi Horizonte a avut loc un miting
egală măsură de binefacerile nii din vest şi au transform at juste şi rezonabile“. Guvernul dim ineaţa zilei de 19 noiembrie membri ai familiei Trujillo, cu participarea delegaţilor la
socialismului. Intre toate popoa­ Germania occidentală într-o englez însă „evită tratativele şi printre care fraţii fostului dic­ congres şi la care s-au strigat
rele sovietice există o deplină mare forţă militară. Oare este caută să acuze Uniunea Sovie­ la Ciudad Trujillo au avut loc
de mirare că acest fapt a stlr- tică că ar fi agresivă“. Compor­ noi manifestări antiguvernam en­ tator, Hector şi Arismendi T ru­ lozincile „Pămint sau m oartei“,
nit suspiciuni şi indignare în tarea guvernului în legătură cu „Jos marii latifundiari !“ şi
rindurile ruşilor ? In anii care experienţele atomice sovietice tale. Poliţia a deschis focul, doi jillo, s-au îm barcat pe bordul
au trecut Berlinul occidental a a fost şi mai inadecvată. tineri fiind răniţi. Cîteva ore „Moarte imperialismului !“.
primit fonduri uriaşe şi sprijin mai tîrziu în rada portului Ciu­ unui avion nord-american ple­
moral. Oare aceasta s-a expli­ Demascind această poziţie fă­ dad Trujillo au aruncat ancora cînd în S.U.A. '
cat printr-o dragoste abstractă ţarnică, autorul arată că „in­
de est, Aktiubinsk şi Kazahsta- faţă de democraţia liberă ?“ dignarea faţă de experienţele patru distrugătoare americane -H R :.
nul de vest din R.S.S. Kazahă. Nu, răspunde Taylor. Chestiunea sovietice s-a dovedit a fi o în­ care, potrivit agenţiei, „pot fi
constă în faptul că Berlinul oc­ şelăciune. Aceasta nu a fost de- văzute cu ochiul liber de orice Puternică mişcare grevistă
In drum spre Ţelinograd, cidental „a fost centrul din cit un subterfugiu politic pen­ persoană aflată pe chei“. Ime­
Hruşciov a vizitat sovhozul care se putea difuza propagan­ tru a aţîţa poporul nostru şi a diat după sosirea navelor am e­ in Uruguay
„Ijevski“, unde a examinat gos­ da occidentală în lumea comu­ înrîuri asupra opiniei publice ricane — relatează agenţia —
podăria, a stat de vorbă cu di­ nistă“. din ţările neutre“. preşedintele Balaguer a anunţat MONTEVIDEO 20 (Agerpres). mice. De asemenea greva a
rectorul sovhozului, E. Zaiciu- prin radio instaurarea stării dc După cum anunţă corespon­ îm piedicai ap ariţia ziarelor şi
„Ruşii, se spune în articol în Chemind guvernul englez să asediu. „Mina lui Balaguer — dentul din Montevideo al agen­
Kova, şi cu specialiştii gospodă­ continuare, doresc, fireşte, să li­ renunţe la aceste manevre şi să subliniază agenţia UPI — a fost ţiei Prensa Latina, greva gene­ emisiunile cîtorva posturi dc
chideze Berlinul occidental ca treacă la fapte, Taylor scrie în rală a muncitorilor uruguayeni radio. Toate porturile Urugua-
riei. La club, N. S. Hruşciov s-a sursă de provocări şi nelinişte. încheiere: „Odinioară guvernul întărită prin prezenţa în apele yului şi-au încetat activitatea.
In acelaşi timp domnul Hruş­ nostru era cit se poate de mîn- teritoriale dominicane a 15 nave din industria de conservare a Spectacolele teatrelor şi cinem a­
întilnit cu lucrătorii sovhozului ciov a propus nu o dată fel de dru de faptul că propovăduieşte militare am ericane şi prin zbo cărnii, declarată la 16 noiembrie, tografelor au fost suspendate.
fel de garanţii în ceea ce pri­ pacea între ţări. Tocmai în rul efectuat de 12 avioane cu continuă în urm a refuzului au ­ Cu prilejul grevei, muncitorii din
şi a rostit o scurtă cuvîntare. veşte libertatea politică a Ber­ reacţie americane deasupra ca­ torităţilor de a le satisface re ­
linului occidental. Cererile Uni­ aceasta trebuie să constea poli­ pitalei ţării“. vendicările. Greva a fost decla­ diferitele oraşe ale ţării au orga­
de rată în semn de protest îm po­ nizat mari demonstraţii cerînd
tica noastră si astăzi“. La 20 noiembrie situaţia în imediata încetare a samavolni­
cin ci ori. Republica Dominicană s-a men­ triva atacării brutale de către ciilor poliţiei, pedepsirea huli­
ţinut încordată. Agenţia Asso­ poliţie a unei demonstraţii paş­ ganilor fascişti, încetarea conce­
R egiunea 'K ustanai, care face ciated Press a anunţat că Ra- nice a muncitorilor cînd a fost dierilor muncitorilor, precum şi
fael Trujillo, fiul fostului dicta­ ucis un muncitor, precum şi
parte din Ţ inutul Păm inturilor tor al ţării, ucis în urm ă cu c î­ m ărirea salariilor. 450 de m u n ­
teva luni, şi-a dat demisia din
D esţelenite — unul dintre prin­
cipalii furnizori de cereale m a r­
fă din U .R.S.S. — v a da 100 m ili­
oane tone m inereuri de fier pe an.
îm potriva concedierii a 1.70!) citori din oraşul Bentos ap ar ţi •
muncitori din industria cărnii. nînd societăţii engleze „Anglo
Tragedia Coreei de sud priveşte circulaţia şi regulile de In semn de solidaritate cu gre­ Meat Packing Company“ au or­
mutare. va m uncitorilor din industria ganizat un marş asupra capita­
disperării. In prezent Republi­ mă şi energie electrică, aproape lile elementare. Guvernul a ela­ cărnii, Centrala Unică a munci­ lei cerînd încetarea m ăsurilor
ca Hanguk, cum este denumită toate întreprinderile mici şi m ij­ borat chiar un plan special de Nădăjduind să-şi găsească torilor din Uruguay la care sînt de opresiune ale autorităţilor si
Coreea de sud de către cercurile locii aparţinînd coreenilor sînt închidere a şcolilor şi a celor­ sprijin în rîndul armatei, d icta­ afiliate toate sindicatele cuprin- îm bunătăţirea condiţiilor lor de
guvernante, se situează pe pri­ închise. Singura uzină m etalur­ lalte instituţii de învăţăm int, pe torul Pak care şi-a însuşit denu­ zînd m ajoritatea muncitorilor viaţă.
mul loc în lume în ce priveşte gică din ţa ră aflată la Samhva, care satrapii actualului dictator
sinuciderile. Sînt destul de dese nu funcţionează de cîteva luni. îl înfăptuiesc cu sîrguinţă. mirea de general-locotenent, în ­ uruguayeni, a declarat o grevă Condamnînd într-o şedinţă a
cazurile cînd familii întregi se O serie de întreprinderi a p a rţi­ treprinde măsuri pentru spori­ parlamentului reprimarea gre­
sinucid din lipsă de locuinţe şi nînd companiei sud-coreene Ţărănimea muncitoare din Co­ rea efectivului arm atei, care şi generală de 24 de ore. Greva a viştilor, deputatul comunist
orez. Recent, ziarul „Kukcijo „Dehan“ sînt „puse la conser­ reea de sud se află la fel într-o aşa num ără 650.000 de soldaţi şi paralizat producţia industriei a-
Simbo“ relata că în luna august vat“. Marea fabrică textilă din situaţie tragică. Majoritatea ţă ­ ofiţeri, la 20 milioane de locui­ Arismendi a declarat că m ani­
a.c. num ai în Seul existau 249.61(1 Tegu şi-a redus în august 1967 ranilor, neavînd posibilităţi să- tori. In ce priveşte efectivul ab­ limentare, a industriei textile, a festările cu caracter fascist sînt
familii fără locuinţe cit de cit volumul de producţie cu peste şi plătească dobînzile fabuloase solut, actuala arm ată sud-co- industriei siderurgice, a indus­
acceptabile. Unele familii trăiesc, 30 la sută. In aceeaşi lună, la pentru împrumuturile cămătă- reeană ocupă locul al patrulea triei construcţiilor, zahărului, încurajate de am basada S.U.A.
ca oamenii din epoca paleoliti- Pusan au fost închise peste 400 reşti (acestea ating sută la sută în lume, iar în ce priveşte m ini­ transporturilor şi industriei chi- la Montevideo.
că, in peşteri şi bordee fără uşi sau mai mult), sînt nevoiţi să-şi mum de populaţie la un m ilitar,
şi ferestre. M ajoritatea lor însă Comentariu extern părăsească gospodăriile ruinate. prim ul loc în lume. Sporindu-şi ¦
nu au !a dispoziţie nici măcar In prezent, prin oraşele, satele efectivul armatei, dictatorul
acest „confort“, locuind pe p ă­ de magazine datorită ruinării şi pe drum urile ţării, hoinăresc sud-coreean ameninţă făţiş Re­ A sp ec t de la m itin g u l fu n c ţio n a r ilo r dc b a n că de la Kio
mîntul gol, sub cerul deschis. proprietarilor. milioane de ţăran i ruinaţi, în publica Populară Democrată
încercarea de a găsi de lucru, Coreeană. Mai m ult decit atît, de Janeiro„ Brazilia, care au declarat grevă in se m n de pro­
Conform datelor oficiale ale In anul 1961, rindurile şome­ sau o bucată de pîine. Recent, el declară că nu se teme să p ro ­
autorităţilor Coreei de sud, în rilor au fost considerabil îngro­ corespondentul agenţiei Associa­ voace astfel de vecini giganţi ca test îm p o triva salariilor lor de m izerie în tr-o perioadă în care
iunie 1961 în ţa ră existau şate de intelectualii care şi-au ted Press relata din Seul că în Uniunea Sovietică şi Republica cresc vertiginos veniturile băncilor.
2.818.000 şomeri, adică 27 la sută pierdut serviciile. După cum re­ Coreea de sud există 1.500.000 Populară Chineză. Luînd o po­
din proletariatul sud-coreean. latează agenţia „Habton Thon- de familii ţărăneşti ruinate, adi­ ziţie belicoasă, Pak speră că va
Numărul de fapt al şomerilor sln“, la ordinul dictatorului Pak că aproape 10 milioane de lo­ fi sprijinit de am atorii de aven­
din Coreea de sud întrece însă Cijan Hi, care a acap arat p u ­ cuitori, sau jum ătate din popu­ turi m ilitare de peste ocean.
3 milioane. Iar numărul şome­ terea în ţa ră ,-în iunie 1.961, la laţia ţării. Guvernul dictatorului Orbit de această speranţă nebu­
rilor parţiali este tot atît de Seul au fost închise nouă co­ Pak Cijan Hi, stfăduindu-se să nească el nu observă pe semne
legii şi 20 de şcoli tehnice. De la se m enţină la putere în această că se află în situaţia căţeluşei
mare. 6 milioane de persoane, 1 octombrie numărul studenţilor ţară jefuită şi ruinată, a instau­ care la tră la elefant, ca în fa ­
adică 57 la sută 'din populaţia Universităţii din Seul s-a redus rat un regim de cruntă teroare. bula lui Krîlov. Probabil, dicta­
capabilă de muncă a ţării sînt cu 32 la sută, iar în toate cele­ Guvernul sud-coreean arestează torul sud-coreean încearcă să nu
lalte instituţii de învăţăm int su­ şi aruncă zilnic în tem niţă zeci observe că regimul terorist in­
şomeri totali sau şomeri parţiali. perior din ţară, cu 50 la sută dc mii de oameni nevinovaţi. sta u ra t de el se află pe vulcanul
Care sînt cauzele şomajului ? In provincia Kensando de sud După comunicatele oficiale. în clocotind al furiei populare, gata
ultimele două luni numai la Seul să izbucnească. Acest lucru a
Cauzele constau în criza fără au fost arestate şi aruncate in devenit în prezent evident pentru
precedent în care au împins eco­ temniţe 28.900 persoane pentru toţi, chiar pentru protejanţii săi
nomia Coreei de sud, conducă­ de ia Washington.
torii ei, marionete ale im p eria­
liştilor americani. In prezent, I. HVAM
candidat în ştiinţe istorice co­
mentator al agenţiei Novosti. IN F O T O : P ichete de g re vişti sta ţio n a ţi în fa ţa băncilor.