Page 72 - 1961-11

lueru ia C. C. al P. M. R.Şedinţă deP R O L E T A R I D W T O A T E ŢĂR ILE ] UN I Ţ I -V A !¦
Anul XIII. Nr. 2149
Sctivitotea gazetelor deperete-
mi stras legaţi
0 ^ -^--O <>»<&»O ^
- iîU ^ II ÎB> -
ev^/\zv\/w \/v*v''
P entru îm bunătăţirea activităţii gazetelor de perete şi eres- <
ferea contribuţiei acestora la m obilizarea o a m en ilo r m u n c ii!
în lu p ta p en tru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de produc­
ţie şi a a n g a jam entelor luate în întrecerea socialistă, redac­
ţ i a z i a r u l u i n o s t r u a o r g a n i z a t u n c o n c u r s a l g a z e t e l o r de, p e - 1
rete.
P en tru a ved ea c u m îşi desfăşoară a ctivita te a colectivele <
de redacţie ale ga zetelo r de p e r e te de la I.M: Teline, r e d a c ţia '
noastră, cu concursul corespondenţilor din cadrul subredacţiei\
vo lu n ta re d e la această întreprindere, a organizat u n raid. <
P ublicăm m ai jos constatările făcute cu acest prilej.
CîneS munca este bine organizată
Colectivul de redacţie al ga­
zetei de perete centrale de la
I.M. Teliuc şi-a organizat m un­
ca în mai bune condiţiuni şi
şi-a îndreptat atenţia spre pro­
blemele mai importante pe care
le ridică activitatea întreprin­
derii. Aşa de pildă, în articolul
„Ridicarea schimburilor de
noapte la nivelul celor de zi“,
s-au scos la iveală cauzele pen­
tru care unele schimburi de
noapte şi în special cele din
sectorul I, nu se ridică la nive­
lul celor de zi. In urma ap a­
riţiei acestui articol s-au luat
măsuri de către organizaţiile
de partid ca la fiecare loc de
muncă şi în fiecare echipă să
lucreze un membru sau un can­
didat de partid, care să mobi­
lizeze şi pe ceilalţi mineri în
lupta pentru îndeplinirea sarci­
nilor de plan. Conducerea teh­
nico-adm inistrati vă a luat m ă­
suri pentru asigurarea cu vago-
nete goale a brigăzilor care lu-
Ancheta
noastră
In ultimii ani planul de p ro ­
ducţie al Trustului minier Deva
a fost in continuă creştere. Cu
toate acestea el a fost realizat,
ba chiar şi depăşit. Şi în anul
acesta există suficiente posibili­
tăţi pentru ca planul de pro­
ducţie să fie îndeplinit înainte
de termen.
P entru anul 19G2 sînt prevă­
zute sarcini sporite. Planul de
producţie înregistrează o nouă
creştere. Există suficiente pre­
gătiri pentru realizarea Iui ? I a ­
tă întrebarea cu care ne-am a-
dresat tov. ing. Apostol Glieor-
ghe, directorul Trustului minier
Deva.
— Problema realizării pianu­
lui de sta t pe anul 1962, la toţi
indicii — ne-a ’spus tov. Apos­
tol — preocupă colectivul nos­
tru de muncă de mai multe luni.
In acest scop, sub îndrum area
organizaţiilor de partid, colec­
tivele unităţilor trustului au în­
tocmit din timp planuri de m ă­
suri tehnico-organizatorice, ca­
re, in cea mai m ate parte, au
şi fost traduse în viaţă. tir. ast­ ceilalţi indici de plan ?
fel de plan a fost întocm it şi la
nivelul trustului: fAşadar ne-am
p regătit la toate resoartele de
activitate.
Dar iată citeva dintre măsu­
rile luate la exploatările 'din re-
' giunea noastră.
La mina Deva s-a pregătit
pentru exploatare orizontul mi­
nus 90 m. In anul viitor aici se
vor face numai pregătiri pentru
abatare. Tot pentru orizontul
minus 90 m. a fost fin isată m e­
toda optim ă de exploatare;, a-?
bataje frontale.
S-au luat şl alte măsuri. Ast­
fel puţul existent s-a adîncit cu
30 m .; de asemenea, în anul
.viitor, se va mai săpa un p u ţ
orb. So am plifică cariera de
rambleu, care va fi mecanizată
în întregime.
O atenţie deosebită am acor­
dat-o mecanizării operaţiunilor
care cer un volum mare de m un­
că. In acest scop pînă la sfîrşi-
tul lunii noiembrie la mina De­
va vor fi puse in funcţiune încă
trei compresoare a 45 m.c. fie­
care. De asemenea, to t la mina
Deva, funcţionează o maşină de
ram bleat de productivitate ri­
dicată, iar pentru îm bunătăţi -
socialismuluialţi membri ai C.C. al P.M.R., membrii guver­
Miercuri 22 noiembrie 1961
3» -*>•< ^ ^ nicii noi, consumul de lemn de mină a fost cu 0,430 m.c. pe 1.000 tone ciaţiei artiştilor fotografi din reprezentanţi ai Ministerului In-:
< vv"v'v\/\/v'w w ' ristul Jean Petrescu, care a fost
găsit dormind in timpul servi­
ciului.
In irei luni nici un articol
Din lipsa de preocupare a organiza*
ţiei de bază de la secţia transporturi
C.F.U. — secretar tov. Vlad Gheorg'ne
— la gazeta de perete din această sec­
ţie nu s-a publicat timp de trei luni
nici un articol. In cele 10 luni din a-
cest an s-au publicat doar 15 articole
în Ioc de 60, tinîncl seama de faptul
^AAAA S/V'N/VV'VV că la fiecare ediţie se publică trei ar­
ticole. In afară de aceasta, multe ar­
ticole au un caracter general. In ele se
vorbeşte despre diferite probleme ex­
crează in aceste schimburi, iar terne şi despre importanţa unor zile
un tovarăş din conducere face însemnate. Activitatea acestei gazete s-a bruarie 1962, în regiunea noastră, ca
de serviciu prin rotaţie pe mină desfăşurat sporadic, la întîmplarc. Aşa
avînd sarcina de a urmări mo­ se face că probleme importante din ac­
dul cum se realizează planul de tivitatea secţiei nu şi-au găsit oglin­
producţie şi livrările în schim­ direa în articolele publicate la gazeta
burile de noapte. Acesta a fost de perete.
împuternicit •să ia toate măsu­
rile pentru ca să nu existe ră- Organizaţia de bază este vinovată de
niîneri în urmă. Datorită aces­ această situaţie deoarece ea nu s-a ocu­
tor măsuri s-a ajuns ca în scurt pat de îndrumarea colectivului de re­
timp, schimburile de noapte să dacţie al gazetei de perete pentru a
lucreze la nivelul celor de zi. desfăşura o activitate rodnică.
La această gazetă s-au pu­ Se poate lipsi oare de
blicat articole pe diferite teme
sprijinul gazetei de perete ?
La sectorul I, gazeta de perete
stă aruncată lingă zidul unei
legate de îndeplinirea sarcini­ clădiri. Ea şi-a încetat de fapt
lor de producţie şi a angaja­ orice activitate. Secretarul or­
mentelor luate în întrecere. Se ganizaţiei de bază tov. Cozma
popularizează experienţa înain­ Culcea, motivează că nu are un
tată şi se critică lipsurile din loc potrivit unde să aşeze g a­
activitatea sectoarelor şi a bri­ zeta de perete. Dar acest motiv
găzilor, folosindu-se cu succes nu este întemeiat. Adevărul es­
te ca nu s-a căutat un aseme­
caricatura. Prin gazetă s-a luat nea loc, că nu se m anifestă
atitudine împotriva acelora care preocupare faţă de activitatea
încalcă disciplina de producţie gazetei de perete. Se pune- în ­
sau trag chiulul. Intr-o carica­ trebarea : se poate oare lipsi or-
tură a fost satirizat excavato-
( Continuare in pag. 3-a)
Cum pregătiţi producţia anului viitor ?
Tofi indicii de plan
pot ii realizaţi
rea aerajului va fi instalat un suri care să ducă la succese im ­
ventilator de debit mare. portante. Aşa de pildă, la mina
Deva am preconizat introduce­
La exploatarea Muncel s-a rea susţinerii metalice, extinde­
dat în funcţiune un puţ de 100 rea mecanizării operaţiunilor
m etri (care se adinceşte încă), de tran sp o rt şi rambleiere, ex •
o staţie de compresoare, iar pi- tinderea sistemului de burare cu
nă la sfîrşitul anului se va te r­ puşca Kotta etc. Toate acestea
mina pregătirea carierei de vor duce la reducerea preţului
rambleu pentru exploatare. Tot de cost.
Pentru îm bunătăţirea calităţii
Convorbire cu iov. ing.
Aposfo) Gh., directorul minereului, pe lingă procedee­
le clasice (selecţionarea sterilu ­
Trustului minier Deva lui în abataje, claubarea pe
bandă etc.), se vor lua noi m ă­
aici s-a stabilit şi metoda cea suri c a : am plasarea secţiunii
mai raţională de exp lo atare: lucrărilor miniere în zonele mi­
ascendentă, cu fîşii orizontale neralizate, puşcarea raţională,
şi abataje cameră. luarea probelor din abataje d u ­
pă exploatarea fiecărei camere,
!Măsuri im portante au fost evitarea puşcării în steril. De a-
luate şi pentru asigurarea cap a­ semenea, se va extinde in iţia ti­
cităţii de prelucrare a minereu­ va „Nici un vagonet de minereu
rilor. T ransportul minereului de rebutat“. La flotaţie s-a găsit
la mina Deva la uzină se va f a ­ cea mai optimă reţetă în ceea
ce pe galeria Decebal, operaţiu­ ce priveşte reactivii potriviţi
ne care e mecanizată sută la pentru îm bunătăţirea randa­
sută. mentului de extracţie.
— Ce ne puteţi spune despre In concluzie, pot spune — a
încheiat tov. Apostol — că e-
— Fireşte, în atenţia colecti­
velor noastre de muncă vor sta xistă suficiente pregătiri pentru
şi calitatea şi preţul de cost. Am
luat şi-în această direcţie m ă­ realizarea cu succes a planului
de stat pe anul 1962.
N. ANDTÎONACHE
Prin grija partidului şi guvernului, în regiunea noastră, c a de altfel în întreaga ţară, spa-
ţiul de şcolarizare se măreşte pe zi ce trece prin construcţia de noi localuri de şcoli. Numai în
acest an, în Valea Jiului, au fo st date în folosinţă trei şcoli noi cu cîte 16 săli de clasă fiecare,
Ia Petroşani, Urjcani şi Lonea.
IN FOTO : Noua şcoală medie din Lonea.
privind măsurile
In zilele de 20 şi 21 noiembrie a.c. a avui
Ioc la C.C. ai P.M.R. o şedinţă de lucru, la
care au luat parte membrii Biroului Politic şi
de realizare a planului de stat pe 1062
In şedinţă, în cursul căreia au luat cuvîntul
numeroşi vorbitori, au fost examinate proble­
mele principale care trebuie să stea în centrul
atenţiei ministerelor, organizaţiilor centrale eco­
nului, primii secretari şi secretarii cu proble­ nomice, a conducerilor întreprinderilor, a orga­
mele economice ai comitetelor regionale de nizaţiilor locale de partid şi de stat în vederea
partid, şefii secţiilor C.C. al P.M.R,, adjuncţi îndeplinirii sarcinilor de pian pe anul 1962 şi
4 pagini 20 bani ai miniştrilor, şefii instituţiilor centrale econo­ s-au dat indicaţii cu privire la modul în care
mice, membrii Comitetului de Stat al Planifi­ trebuie organizată analizarea sarcinilor de plan
cării, preşedinţii sfaturilor populare regionale, în întreprinderi şi stabilirea măsurilor tehnico-
conducători ai unor organizaţii de masă, redac­ organizatorice corespunzătoare.
tori ai presei centrale..
E c o n o m ii la Ie m m d e mmă Deschiderea celui de-al 3-lea
Salon internaţional de artă fotografică
Unul din obiectivele întrecerii socialiste ce o desfăşoară minerii Văii
Jiului în acest an este reducerea consumurilor specifice. In luna trecuta,
bunăoară, după cum rezultă din datele centralizate la combinatul carbo­ al Republicii Populare Romîne
nifer, au fost susţinuţi în metal peste 2.000 metri galerie, din frontalele ar­
mate metalic s-au extras peste plan 5.506 tone cărbune, din care aproape Sub auspiciile Ministerului In- al Republicii Populare Romîne.
jumătate cărbune cocsilicabil. In urma măsurilor luate pentru extinderea teh­ văţămîntului şi Culturii şi Aso­ La deschidere au luat parte
cărbune mai mic de cit prevedea planul. ţara noastră, m arţi la amiază a
La mina Lupeni s-a obţinut cel mai scăzut consum de lemn. Pentru avut loc în sălile Muzeului de văţăm întului şi Culturii, ai Mi-:
fiecare 1.000 tone cărbune, minerii de aici au folosit doar 37,60 m.c. lemn. Artă al R. P. Romîne deschide­ nisterului Afacerilor Externe, ar­
rea celui de-al 3-lea Salon in­ tişti fotografi şi alţi oameni de
In vizită la expoziţie ternaţional de artă fotografică artă şi cultură.
Ieri 21 noiembrie, un Deva. Ei au admirat tehnice folosite de gos- --W -
grup de cdlcctivişti din procliiselc agricole expu- podăriiie colective Irun- Baze sigure obţinerii
satele Oiejdea, şi Mier­ se în standurile expozi- taşe din regiunea noas- unei producţii sporite
curea, raionul Alba, au ţici şi s-au întreţinut cu tră în obţinerea unor
vizitat Expoziţia agrico­ cadre de specialitate a- producţii mari şi de ca­ Colectiviştii din localităţile a- Odată cu executarea arăturii,
lă organizată în oraşul supra metodelor agro- litate. parţinătoare oraşului regional s-au aplicat la hectar între 20-40
Deva au prim it cu m ultă însufle­ tone de gunoi de grajd. P entru
ţire sarcina tra sa tă de p artid şi desfăşurarea în condiţii optime
Festivalul filmului pentru sate guvern de a se organiza loturi a lucrărilor pe loturile destinate
pentru cultura porumbului, producerii a 5.000 kg. porumb
Intre ! decembrie 1901 şi 28 Fe­ reprezentanţi ai Sfatului popular re­ unde, pe baza aplicării m etode­ la ha., consiliile de conducere
gional, ai întreprinderii cinematogra­ lor agrotehnice înaintate să se au luat o serie de m ăsuri o rg a­
de altfel îu întreaga ţară, se va d<^- fice regionale şi ai organizaţiilor de obţină în viitorul an, în condiţii nizatorice. Executarea lucrărilor
tăşura festivalul filmului pentru sate. masă. In prima ei şedinţă, comisia de neirigare, o producţie de 5.000 pe aceste loturi a fost încre­
Pentru buna organizare şi desfăşurare regională a discutat planul de orga­ dinţată celor mai bune brigăzi
a lui, zilele trecute s-a constituit o nizare şi desfăşurare a festivalului fil­ kg. boabe la hectar. Sprijiniţi de şi echipe. La G.A.C. din Rapolt,
comisie regională din care fac parte mului pentru sate. bunăoară, această sarcină a fost
către organele agricole, de către încredinţată brigăzilor a I-a şi
-BH- inginerii şi tehnicienii agronomi,
ei şi-au dat seam a că prin o r­ a Il-a conduse de brigadierii
Concursul „Pentru cea mai ganizarea acestor loturi vor Ioan Florea şi Ioan Costea, iar
corespondenţilor bună informaţie, putea învăţa în mod practic să' la G. A. C. din C ristur echipei
aplice agrotehnica înaintată la fruntaşe pe gospodărie (a Vl-a)
voîunîari _____ ____________________________*_____ cultura porum bului şi că astfel condusă de Balint Petru. S-a
stabilit apoi ca pe aceste loturi
___________ #______ au posibilitatea să obţină pro­ brigăzile sau echipele să cultive
ducţii superioare celor realizate numai porumb dublu hibrid. Se­
m ănatul porum bului se va f a ­
in anii trecuţi.
Gospodăriile agricole co­ ce cu maşinile
lective de pe raza oraşu­ - ........S.M.T., iar p ra -
lui Deva au p ri­
pentru cel mai bun reportaj* mit sarcina de a -— .....—
î1n2f0iinhţaa. luontudrei pîne 5c.n0n0n0 Vktgr. pn on rmutmn hu $(}illue.ljej dînetraeserrînne"-
Io contul anul 1962 anui 1962 să se boabe la hectar, pe teren nea tot, cu maşî-
Obţină Oproduc- nei•ri•gan ii nBe
ţie medie de urmind ca lu-
Desfâşurînd o vie între- pararea cărbunelui special troducerea pe scară largă 5.000 kg. po- ----:---- ¦ — 1 '= = crările de între-
cere pe profesii, folosind pentru setnicocs. Inccpind a inovaţiilor, s-a făcut o rumb boabe la ţinere a culturii
la maximum capacitatea din 14 noiembrie a.c., a- economie la preţul de cost ha. H otărîrea tuturor colecti­ să fie completate cu praşile
viştilor este să îndeplinească cu manuale, ori de cile ori va fi
utilajelor, harnicul colec- cest colectiv lucrează în de 1.967.000 lei. cinste această sarcină. Dar, ei necesar.
liv de muncitori, tefini- 'contul anului 1962. Printre cei care s-au evi- vor munci cu hărnicie pentru a In afară de producţia m are pe
cieni şi ingineri de la Pre- Realizări frumoase s-au denţiat la obţinerea aces- obţine o recoltă sporită cit mai care vor să o obţină de pe lo­
bogată de pe întreaga su p rafa­ turile am intite, membrii gospo­
paraţia cărbunelui din Pe- obţinut şi în reducerea tor succese se numără
trila a obţinut lună de lu- preţului de cost. Prin bu- muncitorii din echipele ţă de circa 1.300 ha. ce va fi dăriilor colective din raza o r a ­
nă realizări de seamă. De na întreţinere a instala- conduse de losif Hog, Eu- cultivată cu porumb. şului nostru sînt hotărîţi să nu
curind, ei au raportat, cu ţiilor, reducerea consumu- gen Szedlacsek, Matei Va- Ce s-a făcut şi ce se va face precupeţească nici un efort
indreptăţită mîndrie, că jui specific de energie e- Ier, Constantin Miu şi al- în acest scop ? pentru a obţine recolte cit mai
In prim ul rînd consiliile de bogate şi pe restul suprafeţe­
şi-au îndeplinit planul Icclrică, aburi, aer corn- ţii. lor ce vor fi cultivate cu porumb.
conducere ale gospodăriilor co­
anual de producţie la pre- primat, precum şi prin m- C. BADUŢA
Cat p la n u l a n u a l în d e p lin it lective, ajutate şi îndrum ate de In acest scop, acum, după ce au
inginerii agronomi, au stabilit term inat însămînţările, atenţia
Membrii cooperativei m eşte­ plinit planul pe anul 1961 în lor este îndreptată spre execu­
şugăreşti „Retezatul“ din H a­ proporţie de 132 la sută, secţia din timp terenul unde se vor o r­ tarea neîntîrziată a arăturilor
ganiza aceste loturi, întocmin- adinei de toam nă pe întreaga
du-se şi schiţa de am plasare a
de reparaţii şi com andă cismă- suprafaţă destinată plantelor
ţeg, antrenaţi în întrecerea so­ rie, (responsabil Alexandru loturilor. Ele ocupă numai te ­ prăşitoare. iar pe circa 500 ha.
cialistă, depun eforturi susţinu­ ce le vor însăm înţa cu porumb,
te pentru a realiza planul a- Crainic) a reuşit să îndeplineas­ renuri de şes, au o stru ctu ră vor aplica şi îngrăşăm inte m i­
nual înainte de term en. Unele că planul anual în proporţie de
secţii ale acestei cooperative au 111,29 la sută, secţia de confec­ bună şi sînt fertile. Ca plantă nerale. Colectiviştii noştri sînt
reuşit să îndeplinească deja interesaţi să transporte canti­
planul valoric al producţiei glo­ ţii pentru femei (responsabilă premergătoare, porumbul va a- tă ţi tot mai m ari 'de în g răşă­
bale pe anul în curs, lucrînd în Sofia Suciu), a depăşit planul vea, la G.A.C. din Sintandrei,
contul anului 1962. Aşa de e- pe anul în curs cu 10,74 la su ­ spre exemplu, cartofii, la G.A.C. minte pe ogoarele gospodăriilor,
xemplu, secţia de foto nr. 1 (res­ din Cristur se va sem ăna după deoarece sînt convinşi că în felul
ponsabil Nicolae Rista) a înde- tă, iar secţia de confecţii pen­ grîu, în alte gospodării după acesta vor putea strînge recolte
tru bărbaţi categoria i (respon­ orz etc. Pe m ajoritatea terenu­ tot mai bogate.
sabil Teodor Raţă) a îndeplinit rilor s-au executat în toamna a-
ceasta arături cu tractoarele la Ing. SZEGEDI LADISL’AU
fJnitate fru n ta şă planul anual în proporţie de adîncimea de 35 cm., iar a ră tu ­ Secţia agricolă a Sfatului
100,87 la sută. popular orăşenesc Deva ,
C olectivul de m u n că al în tre­ ra a fost lăsată în brazdă crudă;
NICU SBUCHEA
prinderii de construcţii fo res­ O noapte pe locomotivă m
tiere — grupul de şantiere Alba O noapte obişnuită de to a m ­ M inutele treceau -p e nesivi- In.sfîrşit, iată-l p ro n itla va le.
ţi te, de la viişcare însă n u se B a că la deal treb u ie să ştii
Iulia — a raportat de curină te r­ nă. Şefu l de tură îşi priveşte arăta nim eni. In sfîrşit, apare c u m să sporeşti viteza, la vale
m inarea cu 53 de zile îna in tea ceasornicul şi zim b eşte m u lţu ­ şi agentul de îndrum are. in schim b, trebuie să conduci
term enului, a unui drum auto m it. Toate locom otivele fuse­ altfel, incit să nu o depăşeşti
fo r e s tie r în lu n g im e d e 15 lan., seră puse la dispoziţia m işc ă ­ — A ţi întirziat din m o tive pe cea admisă. P entru aceasta
îm p reu n ă cu to t ansam blul de rii, in term en . M ai răm ăsese îţi trebuie o m in ă sigură. Şi
lucrări de corecţie a torenţi- doar locom otiva tren u lu i 2663 obiective, s -a a şte p ta t gararea V asile Sta n ciu o are.
lor. De a se m e n ea , a n g a ja m e n ­ care urm a să plece m a i tîrziu. tre n u lu i 2672. V a trebui să re-
tul anual de econom ii a fost T ocm ai se p regătea să iasă din cuperaţi... U ndeva, in fa ţa trenului, a
îndeplinit şi depăşit cu peste depou cînd, uşa se deschise răsărit luceafărul de ziuă. M e­
730.000 lei în p r im e le 10 lu n i brusc şi în prag apăru tinărul D ouă fluierături lungi, apoi canicul însă n u -l bagă in sea ­
ale acestiii an. m ecanic Vasile Stanciu. mă. El priveşte în faţă cum
altele două — răspunsul celor kilo m etrii de şină se scurg lin
P entru frum oasele rezultate — Ce-i cu dum neata aşa de­ două lo co m o tive duble — şi sub roţile locomotivei.
o b ţin u te in m uncă, harnicului
colectiv i-a fost decernat dra­ v r e m e ? P înă la p r e ze n ta r e tre n u l se p use greoi în m iş ­ T im p u l trece repede. Condus
pelul de u n ita te fruntaşă. m a i ai o oră. care. cu pricepere, la sta ţia C riva-
dia, tre n u l a in tra t în trasă...
T. PETRE — ştiţi, trenul 2663 cu care In afară de fa p tu l că to n a ­
ju l n o rm a l este d e p ă şit cu 116 M u n cin d cu p erseveren ţă şi
trebuie să plec este cu supra- tone, chiar de la pornire exis­ hărnicie, Vasile Stanciu a ajuns
tonaj. V reau să-m i pregătesc tă o r e s tr ic ţie d e v i t e z ă d e 15
locom otiva m a i a m ă n u n ţit, să km ,/oră, ceea ce îngreunează
n-am- neplăceri pe drum . cu m u lt remorcarea trenului.
Bar, Vasile Stanciu, cunoaşte
— Bine... il aprobă şefu l de fo a rte bine profilul liniei, ştie să stăpinească bine m eseria de
u n d e să a cţioneze nisiparul şi m ecanic. C unoaşterea perfectă
tură, şi-i înviind foaia de tra c­ u n d e să red u că sau să accele­ a lo c o m o tiv e i şi tra seu lu i, îi
ţiune. reze viteza. 'Acestea sînt c o n ­ p erm it să obţină realizări din
diţiile esenţiale p en tru rea d u ­ cele m ai bune. T renurile pe
M ecanicul se duse să asista cerea tren u lu i în trasă. care le conduce el, aju n g de
la a lim en ta rea locom otivei, fiecare dată in trasă la d esti­
apoi, a ju ta t de fochistul Ion Pînă la B aniţa, tren u l urcă naţie. In plus, la sfîrşitu l fie ­
R usnai, începu să-i facă o re­ m ereu. Cu toate astea, intir- cărei luni, în carneţelul său
vizie am ănunţită. După puţin zierea a fost redusă cu 3 m i­ de n o tiţe se adaugă cite 15-17
tim p se afla cu ea în capătul nute. tone de com bustibil convenţio­
tre n u lu i. O p ro b ă a frinelor şi
to tu l era gata de pornire. Se
u ită la ceas. P ină la plecare La B ăniţa, Sta?iciu fa ce o n a l econom isit. P en tru to a te
m ai erau 2-3 m inute. Un sem n nouă probă a frinelor. Dar acestea, el este de m u ltă v r e ­
discret fochistului şi acesta aici, are o nep lă cere. In loc să m e fru n ta ş în întrecerea socia­
m ai dădu o raită în jurul loco­ i se prescurteze tim p u l de sta ­ listă de la d ep o u l C.F.R. P e ­
m otivei. ţionare, i se prelungeşte cu troşani.
— !B-7î r e g u l ă — îi s p u s e la încă 8 m in u te , d in c a u za în- I. GRI ŞAN
întoarcere.- *îrziern tre n u lu i 2.572. corespondent
1Na V " n/vl.--'vrv'V^ W ^ w v . . -w * . 'W V .A V . > V vs. -W V yV A