Page 74 - 1961-11
P. 74
Nr. 2149 DRUMUL SOCIALISM!) I,UF pa? a
a a s a ^ m m o a cagwcas imgBBWBaZ3ni»5ajam^iMAW'lM»j*>jage;CTOTj>.'gc.-;v-ra--ntTO7iiiiBiF*"?
Activitatea gazetelor de perete- b r ig ă z i f r u n t a ş e 1Adunări de dare de seamă şi alegeri
La E. M. Barza lucrează multe Şi echipa condusă de utem is
mai strîns le gată de producţie. echipe ue tineret în fruntea că tul Vasile Tulea de la orizontul n organizaţiile U. T. M.
rora se află cei mai buni ute- 150, mina Musariu, oţine succe
mişti sau tineri comunişti. Ei se frumoase în realizarea p la
obţin în fiecare lună succese nului de producţie, iar minereul
de viat4ă tot mai mari. Aşa de pildă, echi
extras este numai de bună cali Tinerii îşi aduc contribuţia Educarea patriotică -
pa condusă de utemistul Va- tate. In luna octombrie echipa
Se poate §ipsi oare de sprijinul sile Parasca care lucrează la a realizat o depăşire de 47 la la îndeplinirea planului preocupare de seamă
gazetei de perete? sectorul I, mina Valea Morii, în sută.
fiecare lună îşi depăşeşte p la Conferinţa de dare de seamă veşte primirea de noi tineri in a organizaţiei 0. T. M,
(Urmare din pag. t-a) seşte de acest sprijin. In acest nul în medie cu 30 la sută. De Rezultatele pe care le-au ob şi alegeri a comitetului U.T.M. rîndurile U.T.M. şi modul d e
fel ea nu-şi poate îndeplini cu Ia începutul anului şi pînă acum, ţinut în aceste zile, încredin de la E.M. Vulcan, a scos în fectuos in care s-a ocupat aces Acum citeva zile, la G.A.C.
ganizaţia de bază de sprijinul succes sarcinile ce-i revin. în echipă, nu s-a înregistrat ţează că şi în această lună, a- evidenţă realizările ce le-au ob ta de educarea şi creşterea ma „Steagul roşu1 din comuna
gazetei de perete — organul său nici o nemotivată, iar minereul ceste echipe vor depăşi planul ţinut tinerii mineri în .perioa turităţii politice a tinerilor care Miercurea, a avut loc adunarea
de presă ? Răspunsul este cate Comitetul de partid al minei extras a fost num ai de bună c a lunar. da de un an, cît şi unele lip au intrat in acest an în U.T.M. de dare de seamă şi alegeri a
gorie, nu ! trebuie să ia măsuri pentru ca litate. suri ce s-au manifestat în ac organizaţiei U.T.M. Darea de
şi organizaţia de bază din sec tivitatea unor membri al or In procesul de producţie, aşa seamă şi discuţiile care au u r
Gazeta de perete poate şi tr e torul i să manifeste grija cuve Preţul de cost a fost redus ganizaţiei şi a comitetului cum au arătat şi tov. Petru mat, au reliefat felul in care
buie să-şi aducă un aport mare nită faţă de organul său de p re U.T.M. Stoica, Teodor Arvinte, loan organizaţia U.T.M. se îngrijeşte’
la îndeplinirea sarcinilor, ce să, să o ajute în a înţelege im D atorită elanului în muncă al se astfel angajam entul de eco Carpen şi alţii, tinerii şi-au de educaţia patriotică a tine
stau în faţa organizaţiei de portanţa gazetei de perete şi ro cooperatorilor şi m ăsurilor lu a nomii peste plan pe întregul an. Utemiştii Uie Constantin, 'Ale adus din plin contribuţia la de retului care lucrează în G.A.C.
partid, a colectivului sectorului. lul acesteia în viaţa colectivu te de către conducerea coope xandru Popa, Ioan Albu şi a l păşirea planului pe exploatare. şi a celorlalţi tineri din comună.
Or, organizaţia de bază se lip lui. rativei m eşteşugăreşti „Jiul“ din La aceste frumoase rezultate ţii, au arătat că organizaţiile Numai în primele 10 luni s-au
s-a putut ajunge datorită redu U.T.M. sint din ce în ce mai produs peste plan 26.119 tone In comuna Miercurea, aşa cum
Grijă iafă de problemele producţiei Petroşani, s-au obţinut impor cerii consumurilor specifice, în- puternice, şedinţele sint mai cărbune. Brigăzile de tineret a reieşit cu prilejul acestei adu
tante reduceri Ia preţul de cost special la secţiile de reparaţii şi bine organizate, iar adunările nări, s-au obţinut în această pri
La gazeta de perete de la sec mic despre experienţa brigăzilor al producţiei. Astfel, fa ţă de comandă încălţăminte precum generale primesc tot mai mult conduse de Vass Martin, Traian vinţă unele realizări. Periodic
torul II s-au publicat unele ar fruntaşe şi metodele lor de m un sarcina de reducere de 3 la su şi scăderii continue a cheltuie caracterul unor şcoli de educa ş-au ţinut pentru tineri confe
ticole interesante. Aşa de pildă, că. De asemenea sint neglijate tă, s-a obţinut, de la începutul lilor generale ale cooperativei Păcurar, Emanoil Badea de la rinţe, s-au organizat programe
în articolul „Calitatea minereu probleme importante c a : redu anului, o reducere a preţului de şi ale secţiilor. ţii comunistă a tineretului. Tot cultural-educative etc. Partici
cerea consumurilor specifice, sectorul III sint fruntaşi în panţii la discuţii au Cerut ca
lui, obiectiv principal al în tre organizarea muncii, disciplina cost de 5,84 la sută, realizîndu- TITUS RADU odată, ei au criticat cu curaj producţie. pe viitor organizaţia U.T.M. să
cerii socialiste", semnat de tov. în muncă, ridicarea calificării dovedească mai multă operati
Ioan Enăşcău, şef de brigadă, etc. Dacă colectivul de redacţie corespondent lipsa comitetului în ceea ce pri- N. ROVENŢA vitate în organizarea unor con
sint evidenţiate brigăzile de mi ar fi fost îndrum at şi aju ta t de ferinţe pe teme ale politicii in
organizaţia de partid să acor corespondent
neri conduse de Ioan. M. Popa de mai m ultă atenţie activităţii terne şi internaţionale. De ase
Nicolae Dănilă, Ioan Mariş şi al colectivului pentru îndeplinirea Ţăranii muncitori îndrăgesc cariea Âclevitafea tineretului la acfiunile
tele care obţin rezultate bune în sarcinilor de plan şi a angaja menea s-a cerut ca activitatea
îndeplinirea sarcinilor de plan Ţăranii muncitori din Zam, raionul cărţii atît prin magazin cît şi prin patriotice este tot mai vie
şi dau minereu de calitate. In mentelor luate în întrecere, ac flia, îndrăgesc cartea. Numărul ce difuzorii procentuali. Acest magazin căminului cultural să fie mal
articol sint criticate brigăzile tivităţii comuniştilor şl utemiş- lor care vizitează magazinul speciali are o vitrină cu cărţi frumos aran !Zilele trecute, utemiştii din că patriotică au fost mai nu
conduse de Ioan Timofte, Nico- tilor etc., aportul gazetei de pe zat al cooperativei din comună şi jate, iar în interior standuri. Datorită organizaţia U.T.M. din satul meroase şi mai bine organiza bine organizată, antrenînd în
lae Rusu şi Lăscuţ Lupu, caro rete la înfăptuirea sarcinilor ce cumpără cărţi este în continuă creş preocupării manifestate s-au vîndut Gothatea au avut adunarea te, iar numărul tinerilor parti desfăşurarea muncii cultural-
manifestă o slabă preocupare stau în faţa organizaţiilor df tere. Aceasta se datoreşte lucrătorilor pînă acum 1.796 cărţi şi broşuri în de dare de seamă şi alegeri. In cipanţi a crescut. Din aceste
faţă de calitate. Cei criticaţi şi- partid şi a colectivului acestui darea de seamă, au fost scoase acţiuni, multe s-au desfăşurat educative mult mai mulţi tineri.
au revizuit metodele de muncă sector ar fi fost mai mare, mai din această unitate care manifestă o valoare de peste 2.500 lei. Fiecărui în cadrul G.A.C. unde tinerii au
şi luna aceasta au reuşit să.dea eficace. preocupare atentă faţă de difuzarea. cetăţean din comună îi revin mai mult în relief multe rezultate bune dat un preţios sprijin la strîn- Participanţii la discuţii au făcut
minereu de bună calitate. de 3 cărţi. obţinute de utemiştî. gerea recoltei, curăţirea păşu
nilor, precum şi la efectuarea o serie de propuneri menite să
In acest an, acţiunile de mun-
Tn alte articole se vorbeşte La secţia funieular unor lucrări din campania agri ducă Ia continua îmbunătăţire
despre realizarea angajamente colă de toamnă. Activitatea a organizării şi desfăşurării în-
lor la economii, îm bunătăţirea Şi la gazeta de perete de la muncii culturale a fost în cen văţămintului politic U.T.M.
transportului în subteran, ritm i secţia funieular — responsabil trul atenţiei organizaţiei U.T.M.
citatea producţiei etc. Abel Lupu — sint puţine a rti Aşa cum au arătat utemiştii
cole care tratează despre p ro Astăzi, organizaţia U.T.M. din D. Ganea, Maria Cotîrlea şi al
Dar la gazetă se vorbeşte pu blemele de producţie, despre ex sat se mindreşte cu utemişti ca ţii, organizaţia U.T.M., îndru
ţin despre iniţiativa brigăzii mi perienţa pozitivă şi metodele de Irimie Marian, Minodora Dan,
nerului Ioan M. Popa : „Nici un
vagonet de minereu rebutat", lucru ale fruntaşilor în muncă, Nicula Pompiliu, Rodica Nicula, mată îndeaproape de comitetul
care luci oază în cadrul acestui despr» lipsuri. Aceasta se expli care răspund la orice chemare comunal de partid, va aduce în
sector. Gazeta de perete nu a că prin faptul că organizaţia de din partea organizaţiei U.T.M. viitor o contribuţie mai mare Ia
m ilitat in suficientă m ăsură bază — secretar tov. Ludovic realizările ce le vor obţine co
pentru ca toate brigăzile să a- Bocoş — nu a controlat şi îndru Îndrumaţi şi ajutaţi de către lectiviştii in consolidarea şi în
plice această iniţiativă. La ga mat îndeaproape activitatea co comitetul comunal de partid,
zetă nu se vorbeşte aproape n i lectivului de redacţie. utemiştii din această organiza
CONCLUZII^ o o o o o o o o o o o o OOC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O ţie sint hotărîţi să muncească tărirea gospodăriei lor.
în aşa fel, ca planul de m ă In scopul îmbunătăţirii mun
o 8 suri adoptat să fie dus la înde
plinire. cii, organizaţia U.T.M. din co
oo In activitatea gazetelor de perete de la I.M. Teliuc s-au ob-L muna Miercurea a elaborat apoi
g ţinut unele rezultate hune. Se scriu mai multe articole legate deg
* viaţa şi munca oamenilor, se acordă mai m ultă atenţie îndepli-o IONICA NOAGHl un plan de măsuri.
g nirii sarcinilor de producţie şi a angajamentelor, se populari- ^
o zează fruntaşii şi se critică cu cu raj lipsurile şi deficienţele. A < secretarul organizaţiei U.T.M. ŞOITIŞ DRAGOMlR
x ceasta a făcut ca multe articole să fie eficiente, determinînd<
Gothatea corespondent
<f conducerea întreprinderii, conducerile sectoarelor şi organizaţiile^
^ de bază să ia măsuri pentru îndreptarea neajunsurilor care în-g IN L I B R A R I I000< '00000<
'ib'i|rL iîn âu îndeplinirea planului, a angajam entelor. o oooooooooo
O Acesta este un lucru pozitiv. Dar în activitatea multor gazete o
g de perete se m anifestă lipsuri serioase. Aşa se face că la multe g * * * Materiale în ajutorul 316 pag. — 15,30 lei (per
o gazete, ca acele de la secţia transporturi, funieular, sectorul I şi o celor ce studiază statutul gamoid).
g ll, atelierul mecanic, se publică încă multe articole cu caracter 9 5 U.T.M.
o general, lipsite de conţinut. La aceste gazete se folosesc în g g 208 pag. — 2,75 lei. V. G. ELISEEV, I. AFANA-
g mică m ăsură sau deloc caricatura, versurile satirice. Ar fi bine o g Ş. BELIGRADEANU : Râs- SIEV, E. F. KOTOVSKI:
A c a aceste gazete să aibă şi un supliment satiric. Neajunsurile $ Atlas al structurii microsco
g sem nalate cu ocazia raidului se datoresc lipsei de îndrum are ad O punederea materială a anga- pice a ţesuturilor .şi organe
0 activităţii colectivelor de redac ţie. g A jaţilor. lor. Traducere din limba rusă.
g Pentru îm bunătăţirea activităţii gazetelor de perete, comite- 0 176 pag. — 4,35 lei. 200 pag. cu 222 figuri in
Otul de partid trebuie să ia m ăsuri de instruire a colectivelor de % V. BAGHINSCHI : Creşte- text, frumos colorate — 30
g redacţie. De asemenea el trebuie să îndrume organizaţiile de ba- g rea rentabilităţii gospodării lei (pergamoid).
Oză să manifeste grija cuvenită fa ţă de controlul şi îndrum area
Xactivităţii gazetelor de perete, sa Ie ajute în rezolvarea sarcin i-g lor agricole de stat. *"** Manual de probe func- g
2 lor ce Ie stau în faţa. O 136 pag. — 3,25 lei. ţionale clinice. Traducere g
0000000000000000000>0000000000<X X>000000000000000000 i D. MACREA: Probleme de din limba germană. %
lingvistică romînă.
1 ------------------ ..................................................- ¦ lllllllllllllllllllll. i 544 pag. — 37,80 lei. ţ
220 pag. + 2 hărţi în afara
textului — 6,50 lei. (pergamoid) g
V. A. SUHOMLINSKI: Edu S. A, ELEAŞKEVICI: Depa- o
carea elevilor în spiritul pa
Acolo unde se fabrică cilindri pentru laminor După ora de limba romî- triotismului sovietic. (Din ex narea televizoarelor. Tradu- o
nă, elevii fruntaşi Tiberiu perienţa muncii unei şcoli
Kostyal, Dorina Farcaş, rurale). cere din limba rusă, ediţia g
Edith M aţuga şi Ileana Mi
ca din clasa IV-a experi 136 pag. — 3,65 lei. a treia, adaptată şi prelu- g
m entală a Şcolii pedagogi
ce din Deva, au răm as cî- * *.* Din experienţa şco erată. g
teva minute în clasă pen lilor sovietice pentru tinere
„Se vor lam ina 5 noi tipuri de profile la oţel“. A cu m , treburile m erg bine. elim inat pe cei certaţi cu dis tru a discuta despre lecţia 216 pag. — 6,05 lei. o
Oamenii s-au obişnuit cu spe ciplina, pe cei leneşi. predată anterior. tul muncitoresc — Culegere
(Din angajamentele colectivului C. S. Hunedoara). cificul m.uncii, cunosc o p era de articole. L. DÎKO şi E. IOFIS : Teh- g
ţiunile, se descurcă repede în k zi, la str u n g ă ria d e cilin
cazurile ivirii greutăţilor. N -a d ri dri ‘lucrează u n colectiv nica şi arta fotografică. Tra- g
fost to td ea u n a aşa. Cu vreo unit, puternic şi pus pe fapte
/ n seara aceea de sfirşit de cinstea aniversării a 40 de ani doi ani în u rm ă , la intrarea mari. Paralel cu îm b u n ă tă ţi ducere din limba rusă. 6
septem brie, oam enii pe de la în fiin ţa rea partidului. secţiei in funcţiune, prea p u rea producţiei (cele trei la m i
care de obicei n n -i intilneşti 444 pag. cu 132 fotografii g
în hală, ci alături, la s tr u n g ă - / n fond, m eritul pentru noare — blum ing, de 650 m m .
rie, fă cu seră cordon de-a lu n asim ilarea noilor profile în text şi în afara textului g
e m ai p u ţin al nostru — ne — 25,50 lei (cartonat). o
000<x>0000000000000a>0000000000000000000000000000000
gul liniei la m in o ru lu i şi, în a ş . sp u n ea zilele tre c u te u n in g i ţin i erau acei care să cu n o a s şi trio, au cilindri în ca n tită ţi
teptare, m ai fu m a u cite o ţ i n er de la lam inorul de 650 m m . că cit de cît cum anum e tre suficiente), oam enii au găsit Pe urmele materialelor publicate
gară, m ai schim bau o vorbă, S-a to t scris peste to t că am buie să muncească. de cuviinţă să-şi facă locul de
două. Apoi, cină u n a n u m it făcut, că am dres, însă ju d e m uncă m ai frumos, m ai curat
La un m om ent dat s-a pus
b lu m de oţel îşi începu cursa cind obiectiv, în problem a întrebarea dacă e bine să se şi aşa, prin m u n c ă voluntară,
printre cilindri, ochii privito asta, a profilelor, greul l-au dea secţia pe m ina unor m a i s-a confecţionat o m aşină de S-a îmbunătăţit Gestionarul a fost schimbat
rilor se însufleţiră. ştri abia ieşiţi de pe băncile văruit cu care toţi pereţii sec deservirea
dus to va ră şii de la stru n g ă ria şcolii. N u de alta, dar o g re ţiei au îm brăcat haina albă populaţiei Tot in acelaşi num ăr al ziaru tori. Conducerea U.R.C.C. Ha
E venim entul m arca încă o de cilindri. Noi, lum inătorii, ce şeală cît de m ică in confec a varului. Apoi, p en tru a se lui, la rubrica „Bine ar fi d a ţeg, constatînd că cele sem nala
etapă din lupta pentru asim i mai, în m are, n -a m fă cu t a lt ţionarea unei garnituri de ci uşura m u n ca celor din sch im La 1 noiembrie a,c., în ziarul că...“, a fost criticat faptul că la te de ziar sînt adevărate şi des
larea noilor pro file de la m in a ceva decit să trecem prin ci lindri ar fi com prom is produc bul de noapte, tot voluntar, nostru a fost publicat artico coperind şi alte lipsuri, a înlo
te. Era seara zilei de 24 se p lindri oţelul. ţia profilului respectiv. s-au îm pinzit pereţii cu tuburi lul „In atelierele cooperativei magazinul din satul Sîmpetru,
tem brie, seară in care al 4-lea cu lum ină fluorescentă. meşteşugăreşti „Moţul“ din raionul Haţeg, nu se respectă cuit pe gestionarul respectiv cu
tip din cele 5 cît prevede a n C onfirm area celor spuse am U nul din cei trei m aiştri, Si- Brad, prin care s-au criticat u- un alt tovarăş corespunzător. De
gajam entul, fusese realizat. găsit-o la cîţiva paşi, la struii- m ion Colceru, explică cu lux Să m ai am intim de faptul că nele deficienţe din activitatea orarul de deservire, iar gestiona atunci, cetăţenii din satul Sîm
O am enii care urmăriseră cu găria de cilindri. O secţie ti- de a m ă n u n te c u m s-a procedat în secţie există „sc h im b u l sera- secţiilor cooperativei pe linia rul magazinului dă dovadă de petru sînt mulţumiţi de felul în
aita atenţie naşterea noului nără, în ca d ra tă cu tineri şi tn p e n tru a se a ju n g e la stadiul liştilor“ ? (8 tineri urm ează burtei deserviri a populaţiei. care sint deserviţi.
profil, nu erau alţii decit lăcă care şi profilul m uncii e in actual. cursurile şcolii medii, serale). Conducerea cooperativei anunţă neatenţie faţă de consuma
tu şii şi strungarii de la s tr u n tr-u n fel de a spune, tîhăr. Cu Să m âi am intim că azi în ce ziarul că în urm a măsurilor lua
găria de cilindri a C om bina toate acestea, rezultatele sint — Noi î-am a vu t aici pe to pătorii de ieri au devenit pro te pentru remedierea lipsurilor „(7/2 salariu nejustificat ((
tului siderurgic H unedoara. Şi din cele m ai frum oase. fesorii celor care vor deservi semnalate în articol, deservirea
profilul nou nu era altul decit varăşii specialişti sovietici strungăria de cilindri a lam i r populaţiei s-a îmbunătăţit. Ast Sub acest titlu a apărut in care le are în ca litate de di
cel d en u m it U 18-economic. La prim a vedere totul e foar G o n c e a r şi B o ld îrev. F ără ei, norului. de 450 m m . ? Să m al ^ fel, Traian Botici şi Haralambie nr. 2131 al ziarului n o stru u n rector al căm inului cultural.
I se spune econom ic deoarece te sim plu. Biroul de calibrare, cine ştie. poate şi acum am fi a m in tim că in această secţie Î Grosaru de la secţia de reparat articol care critica inactivitatea
la aceleaşi ca ra cteristici m e c a creierul secţiei, calculează pe b ijb lit la vreo neregulă care, a fo st pusă la p u n c t o in o v a încălţăminte din Gurabarza, bibliotecarei Maria G uran din In urm a articolului publicat
nice, pe m e tru liniar, se rea hirtie to a te trecerile oţelului ţie care aduce anual econo \ împotriva cărora s au luat m ă com una Feţei, raionul Ilia. in ziu a d e 1 n o ie m b r ie 1961,
lizează o econom ie de 4 kg. prin cilindri pentru a se a ju n oricum , din cînd în cînd se m at m ii de peste 7.000.000 lei (e suri administrative, şi-au în secţia de în vă ţă m în t şi cultură
m etal. Celelalte profile, arm ă ge la profilul dorit, calibrează vorba de călirea superficială j dreptat atitudinea, devenind Secţia de în vă ţă m în t şi cul a Sfatului popular raional M ă
tu ră de m in ă , U 22, U 24, f u cilindrii, tot pe h ir tie ; atelie iveşte. a cilindrilor de la la m in o r) ? mai atenţi cu cetăţenii pe care-i tură a Sfatului popular al ra a tras la ră sp u n d ere co n d u c e
seseră realizate, iar ultim ul, rul de şabloane confecţionează j deservesc. De asemenea, prin ionului Ilia a trim is redacţiei rea bibliotecii raionale care nu
I 24, se a flă în p regătire. Spre din plăci de m eta l şa b lo a n ele; In tr -a d e v ă r , fă r ă ei, cei trei Chiar dacă n -a m face-o, tre- ţ schimbarea responsabilului cu noastre un răspuns prin care a în d ru m a t şi n u a controlat in
se fac apoi cuţitele. T oate colegi de şcoală profesională, bule să subliniem încă o dată — un tovarăş priceput, Ia secţia confirm ă ju steţea celor relatate. suficientă m ăsură activitatea
sfirşitul acestei luni sau la în acestea, odată term inate, se de şcoală de m aiştri, tovarăşi aşa cu m zicea un inginer de ceasornicărie din Gurabarza ce M ai m u lt decit atît, in adresă bibliotecii din Veţel. Tovarăşa
ceputul lunii decem brie, va fi trece practic la calibrarea ci de producţie şi prieteni, m a i la lam inorul de 650 m m . — că tăţenii sînt deserviţi corect. A- se arată că şi soţul biblioteca
şi el lam inat. Şi odată cu lindrilor pe strunguri. L am ina- ştrii Colceru, Ioan F otescu şi m eritul principal în asimilarea ceeaşi urm are a avut-o şi schim G uran M aria a fost avertizată
aceasta, colectivul co m b in a tu torilor n u le răm ine altceva de Alexandru Racz, s-ar fi celor patru noi profile apar- barea responsabilului frizeriei rei, Ion G uran. n eg lijea ză in
fă cu t decit să fixeze aceşti ci descurcat acum m u lt m ai greu. ţine colectivului sţrungăriei de model din Brad, care nu se în să-şi îndeplinească conştiincios
lui va consem na înfăptuirea lindri în arm ături şi să facă E xperienţa specialiştilor so cilindri. grijea de în tărirea disciplinei şi tr-un m od neperm is sarcinile pe sarcinile.
unuia (nu singurul), din a n trecerile necesare pentru a o b buna deservire a populaţiei.
ţin e profilul. 'Aşa s-a p ro c e d a t v i e t i c i —¦ c u m s p u n e C o l c e r u A. JURCA Acum şcoala este aprovizionată
g a ja m en tele ce şi le-a luat în — a prins însă bine şi azi, fie
la asim ilarea fiecărui nou p ro La 27 octombrie in coloanele In urm a acestui articol, Sfa
care din cei instruiţi, instruiesc ziarului nostru a fost publicat tul popular din comuna B răniş
fil şi se ş tie că n u m ă ru l lor la rîndul lor p e alţi „boboci“ articolul „Fondurile nu ţin de ca a luat măsuri pentru ca lem
n u e nicidecum mic. în ale strungăriei de cilindri.
A urm a t apoi şcoala de ridi cald“ în care se critica lipsa de nele repartizate să fie tra n sp o r
tate la şcoală, asigurîndu-se ast
carea calificării în secţie şi preocupare pentru procurarea fel condiţii normale penti’U des-:
m ai ales şcoala m u n cii care a lemnelor de foc la şcoala din făşurarea program ului de învă
ţăm înt.
Brănişca.