Page 75 - 1961-11
P. 75
pag. 4 DRUMUL1 SOCIALISMULUI Nr. 2149
scare's
ULTIMELE ŞTIRI ULTIM ELE ŞTIRI* ULTIM ELE Ş T I R I U LTIM ELE Ş T I R I U LTIM ELE ŞTIRI Conferinţa Partidului Comunist Francez
PARIS 21 (Agerpres). — TASS gram al P.C.U.S. nu numai în in avangarda luptei pentru pro
transmite : faţa popoarelor Uniunii Sovie gresul social, pentru pace in
In suburbia muncitorească tice dar şi in faţa întregii ome Algeria, pentru rezolvarea p aş
Gennevilliers a Parisului şi-a niri. nică a problemei germane şi a
încheiat lucrările conferinţa de Roferindu-se în cuvintarea sa problemei Berlinului occidental,
Un nou viind pe ordinea de zi două zile a Partidului Comu la problema unităţii mişcării co pentru pace şi coexistenţă p aş
O a Adunării Generale:
Conferinţa lucrătorilor din agricultură nist Francez, consacrată activi muniste şi muncitoreşti inter nică, pentru restabilirea şi reîn
din Ţinutul pămînturilor desţelenite
tăţii partidului şi sarcinilor ce naţionale, Maurice Thorez a noirea democraţiei.
7! Anul Naţiunilor Unite în numele revin comuniştilor din întreprin criticat sever poziţia conduce Tocmai datorită politicii sale
colaborării internaţionale“
derile industriale. La lucrările rii Partidului Muncii din Alba juste Partidul Comunist F ran
ŢELINOGRAD 21 .(Agerpres). cipă N. S. Hruşciov, prim-secre- ei au participat 734 de delegaţi nia. cez se află în fruntea luptei
TASS transm ite : tar al C.C. al P.C.U.S., preşedin
tele Consiliului de Miniştri al reprezentînd toate federaţiile Cuvintarea de încheiere a fost clasei muncitoare. In timp ce
La 21 noiembrie la Ţellnograd U.R.S.S.
s-a deschis conferinţa lucrăto departam entale ale Partidului rostită la conferinţă de Waldeck burghezia şi guvernul de Gaullc
rilor din agricultură1 din Ţinu Se va discuta problema apli
tul pămînturilor desţelenite, re cării hotărîrilor celui de-?l NEW, YORK 21 (A gerpres).— dinea de zi a fost propus de Comunist Francez. Rochet, secretar general adjunct desfăşoară o campanie împotri
giunile Karagandă, Semipala- * La 20 noiembie Comitetul ge India. In memorandumul difu
tinsk, !Kazahstanul de est, 'Akti- XXH-lea Congres al P.C.U.S. in neral al celei de-a XVI-a se- zat de delegaţia Indici se arată Georges Marchais, membru al al P.C.F. va oricărei manifestări a demo
ubinsk şi K azahstanul de vest că organizarea Anului N aţiuni
ale Kazahastanului. ce priveşte sporirea producţiei sesiuni a Adunării Generale a Biroului Politic şi secretar al Delegaţii la conferinţă au craţiei, Partidul Comunist F ra n
O.N.U. a ad o p tat îij unanim itate lor Unite ar pune O.N.U. în cen
La lucrările conferinţei parti de cereale, carne şi alte produ trul atenţiei opiniei publice. C. C. al Partidului Comunist adoptat in unanim itate o rezo cez, dem onstrează că, tocmai
ho tărîrea de a recom anda să se
se agricole. includă pe ordinea de zi a Adu !Propunerea delegatului Indiei Francez, a prezentat raportul luţie in care aprobă raportul datorită creşterii conştiinţei po
nării Generale un nou punct : a fost sprijinită de reprezentanţii
Biroului Politic al P.C.F. El a prezentat de George Marchais litice, clasa m uncitoare şi po
„Anul Naţiunilor Unite în nu Ciprului, Liberiei şi D anem ar
mele colaborării internaţionale“. cei. Ea a fost sprijinită şi de de subliniat că ţelul acestei confe în numele Biroului Politic al porul F ranţei vor asigura vii
Acest punct de pe or legaţia U.R.S.S. rinţe este activizarea muncii po P.C.F. torul ţării“.
In fe g ă fu ră cu a p ro p ia ta în tâ ln ire Lucrările Comitetului Politic litice şi ideologice a organiza „In cei peste trei ani ai exis Delegaţii la conferinţă decla
ţiilor de partid din întreprin tenţei sale, se spune în rezolu ră că sînt ferm hotăriţi să pro
Hruşciov - Kekkonen ţie, regimul puterii personale moveze cu şi mai m ultă dîrze-
deri. din Franţa a înrăutăţit situaţia nie politica unităţii clasei m un
HELSINKI 21 (Agerpres).— ; !Uniunea Sovietică Finlandei la NEW YORK 21 (Agerpres). — K a r e l KurKci, care a urmat la Referindu-se la rolul conducă în toate domeniile. Clasa m un citoare şi a tuturor forţelor de
TASS transm ite : 30 octombrie 1961. TASS transm ite : cuvint, a sprijinit propunerea citoare ii opune însă •rezistenţă mocratice. Ei salută toate hotă-
prezentată de delegaţia U.R.S.S. tor al partidului în lupta cla ririle Congresului al XXII-lea
La Helsinki a fost d at publi-: In călătoria sa preşedintele In şedinţa din 20 noiembrie a şi de o serie de alte delegaţii sei muncitoare pentru progresul şi luptă. Ca fel ca totdeauna, al Partidului Comunist al Uni
citaţii urm ătorul comunicat ofi Republicii va fi însoţit de Ahti Comitetului Politic al Adunării Ca Adunarea Generală să apro social, pace, democraţie şi so unii Sovietice, care deschid în
cial în care se spune printre Karialainen m inistrul Afacerilor Generale a O.N.U. a continuat be acordul sovieto-american cu cialism, raportorul a spus că în clasa muncitoare are rolul ho- tregii omeniri calea spre comu
altele : Externe, E. A. Vuori, am basa discutarea punctului trei de pe privire la principiile tratativelor prezent partidul comunist are
dorul Finlandei la Moscova, ordinea de zi a Comitetului, cu privire la dezarmare. El a baze temeinice în mii de între tăritor in lupta împotriva pu
După cum s-a anunţat dum i Yaltko Hallama, şeful ad-inte- problema dezarmării. sprijinit de asemenea propune
rim al cancelariei Ministerului rea privind crearea unui organ prinderi industriale. Comuniştii ¦ terii monopolurilor. Ea se află nism.
nică, jţf. S. Hruşciov, preşedinte Afacerilor Externe, K urt !Wester- Delegatul iugoslav, P a v i c e v i c i , de lucru corespunzător în ve
le Consiliului de M iniştri al care a luat primul cuvîntul, a derea desfăşurării tratativelor au un rol hotărîtor în lupta oa
IL R. S. S., a făcut cunoscut că Iiolm, şeful cancelariei prezi declarat că Organizaţia Naţiu de dezarmare la care să parti
este dispus să-l primească pe nilor Unite are obligaţia de a cipe pe bază de egalitate repre menilor muncii din aceste în
preşedintele Republicii Finlanda, denţiale, colonelul K. Leinonen, pune capăt cursei înarmărilor şi zentanţi ai ţărilor socialiste, ai
Urho Kekkonen, în ziua de 24 de a' obţine dezarm area gene statelor membre ale grupărilor treprinderi pentru satisfacerea P le n a ra C.C. să P a r t i d u l n i
noiembrie la Novosibirsk pen adjutantul principal al preşe rală şi totală. Tratativele cu politico-militare occidentale şi revendicărilor lor social-econo-
tru a discută situaţia care s-a privire la dezarmare, a spus el, ai ţărilor neutre.
creat în urm a notei adresate de dintelui şi de consulul K. Loi- trebuie să înceapă deîndată şi mice, în lupta pentru pace. Muncii d in E lv e ţ ia
să decurgă într-un cadru care Delegaţia Cehoslovaciei, a La lucrările conferinţei şi la i ¦;
kkanen în calitate de translator. să le asigure condiţii optime de spus în continuare Kurka, spri
succes. jină întrutotul propunerea discuţiile pe marginea raportu GENEVA 21 (Agerpres). — perspectivele pe care le deschi
U.R.S.S. ca noul organ de lu
Delegatul iugoslav a rem ar cru să desăvîrşească elaborarea lui, prezentat de Marchais, au Plenara C. C. al Partidului de pentru m işcarea m uncitoreas
cat cu satisfacţie faptul că cele proiectului de tratat cu privire
două mari puteri — U.R.S.S. şi la dezarmarea generală1 şi to participat, alături de conducă Muncii din Elveţia a ascultat şi că internaţională şi pentru în
S.U.A. — au elaborat de comun tală pînă la 1 iunie 1962 şi ca
acord principiile tratativelor în acest proiect să fie dezbătut torii partidului, docheri din discutat raportul lui F. Blass, treaga omenire.
problema dezarmării şi a pro apoi la o sesiune specială a
Guvernul sovietic a acceptat reluarea tratativelor pus ca 'Adunarea Generală să Adunării Generale a O.N.U.' Marsilia, m etalurgişti din Loire membru al delegaţiei acestui In rezoluţie se arată că acest
tripartite în problema încetării experienţelor aprobe aceste principii.
cu arma nucleară Delegatul Cehoslovaciei a şi mineri din Pas-de-Calais. Cu- partid la Congresul al XXII- program grandios poate fi în
Delegatul Angliei, G o d b e r g , a sprijinit de asemenea proiectul
fest de acord cu declaraţia fă de rezoluţie prezentat Comite vîntările lor au exprim at dorin lea al P.C.U.S., cu privire la re deplinit numai în condiţiile unei
cută de Pavicevici relativ la tului Politic de Austria, Ceylon,
necesitatea tratativelor pentru Etiopia, Libia, Sudan şi Sue ţa de a transform a întreprinde zultatele acestui Congres. După păci trainice şi se subliniază
dezarmare şi cu aprecierea fă dia, care prevede măsuri pen
cută de el asupra principiilor tru împiedicarea răspîndirii ar rile industriale din „citadele ale cum relatează ziarul „La Voix necesitatea luptei popoarelor
stabilite de comun acord de melor nucleare.
U..R.S.S.. şi. S.U.A. El. a înc.er.cat capitalului“ în „fortăreţe ale Ouvriere“, plenara a adoptat in pentru o dezarmare generală şi
cu- toate acestea să „demon El a declarat că guvernul R.S.
MQSfCOVA 21 (A gerpres).— dezarm ării generale şi totale, streze“ că realizarea unui acord Cehoslovace este dispus să con clasei m uncitoare“. unanim itate o rezoluţie in care •totală.
TASS transm ite : ce-a de-a 16-a Adunare Gene cu privire la dezarmare ar fi tribuie şl pe viitor la rezolva
rală a O.N.U., va adopta o ho- împiedicată de Uniunea Sovie rea definitivă a problemei de Participanţii la conferinţă au este salutat cu căldură progra Participanţii la plenară şi au
Guvernul sovietic a acceptat tărîrc referitoare la reluarea tică. zarmării generale şi totale. ascultat cu mare interes cuvîn- mul construirii comunismului, exprim at convingerea că hotă-
ca la 28 noiembrie 1961 confe tratativelor asupra întregului tarea rostită de Maurice Thorez, adoptat la Congresul al XXII- ririle celui de-al XXIJ-lea Con
rin ţa ide Ia Geneva a celor trei ansamblu al problemelor dezar Delegatul R. S. Cehoslovace, secretar general al P.C.F. El a lea al P.C.U.S. Plenara a apro gres al P.C.U.S. vor duce po
puteri în problema încetării m ării generale şi totale şi la
experienţelor cu arm a nucleară crearea unui organ în care să vorbit despre rezultatele Con bat tezele ideologice şi politice porul sovietic la victoria deri-
să-şi reia lucrările. fie duse aceste tratative. gresului al XXII-lea al P.C.U.S., ale acestui program, precum şi ni'/ivă a comunismului.
la ale cărui lucrări a participat.
Acest consim ţăm înt este cu Se înţelege de la sine că dacă
prins în no ta guvernului sovie- în tim pul tratativelor vreuna din Maurice Thorez a vorbit des
th;r adresată guvernului S. U. A. puteri ar începe să efectueze
Nota sovietică este un răspuns experienţe cu arm a nucleară, a- pre perspectivele luminoase pe
la nota din 13 noiembrie 1961 a tunci, prin forţa îm prejurărilor
am basadei S.U.A. din Moscova. cealaltă parte ar fi nevoită să care le deschide grandiosul. Pro
tragă concluziile corespunzătoa
Dacă în momentul de faţă, se re şi în ceea ce priveşte expe Evenimentele din Republica Dominicană n Afară cu yankeii
spune în nota sovietică, guver rienţele nucleare.
nele S.U.A. şi M arii B ritanii sînt SAN JUAN, PORTO RICO 21 Loiva Garcia com andantul gar din Japonia !"
de părere că reluarea la Geneva Guvernul sovietic, se spune în (Agerpres). —
a tratativelor între guvernele notă, este gata, ca şi pînă acum, nizoanei, a reţinut ca ostateci TOKIO 21 (A gerpres).—
U.R.S.S., S.U.A. şi Marii B rita să facă tot ceea ce depinde de După cum anunţă agenţia mai mulţi membri ai partidului „Afară cu yankeii din Japo
nii poate contribui la apropierea el p en tru a apropia ziua în care France PreSse, situ aţia 'din Re nia !“. Sub această lozincă s-a;
punctelor de vedere ale părţilor, arma nucleară va înceta o dată publica Dominicană continuă să de opoziţie „Uniunea civică“. desfăşurat un mare miting în
guvemtil sovietic este gata să pentru totdeauna să mai consti După cum relatează agenţia portul japonez Iw akuni unde se
facă încă o dată încercarea ca, tuie o ameninţare pentru viaţa fie tulbure. Poliţia a tras află baza flotei a 7-a am erica
prin eforturi comune, să se u r oamenilor. Tocmai de aceea, la United Press' International, va ne. La acest miting, organizat
nească din loc această chestiu 14 noiembrie, Ia a 16-a sesiune în repetate rînduri asupra sele de război şi avioanele am e din iniţiativa partidelor comu
ne, avînd în vedere că cele trei a Adunării Generale a O.N.U., el nist şi socialist, a Consiliului
puteri participante Ia aceste a votat în favoarea proiectului studenţilor dintre care mai mulţi ricane continuă să staţioneze şi General al Sindicatelor şi a altor
tratative au proclam at ca ţel de rezoluţie referitor la interzi să patruleze îri apele dom inica organizaţii democratice din J a
comun dezarm area generală şi cerea folosirii armei nucleare. au fost răniţi grav. Generalul ne. ponia, în afară de locuitorii o ra
totală. Guvernul sovietic ar saluta efor şului au participat numeroşi re
turi corespunzătoare ale guver prezentanţi ai oraşelor şi satelor
Guvernul sovietic, se spune în nelor S.U.A. şi Marii Britanii. învecinate.
nota sovietică, porneşte de la Participanţii la miting au a-
faptul că după cum se speră O notă cu conţinut analog a doptat în unanim itate o rezolu
intr-un viitor apropiat, in con fost rem isă de M inisterul Aface ţie cerînd lichidarea bazei m a
form itate cu înţelegerea reali ritim e m ilitare de la Iwakuni.
rilor Externe al U.R.S.S. Amba
zată între guvernele U.R.S.S. şi sadei Marii Britanii Ia Moscova.
S.U.A. cu privire Ia principiile
„Incercînd să dea o definiţie ţie ale celor 12 state, puterile
a colonialismului — se lam en
occidentale au arătat încă o
Săptămîna trecută la O.N.U.tează ziarul „New, lYork Herald
dată că resping orice măsuri
[Tribune“ — ...în cadrul unui se menite să ducă la destinderea
m inar internaţional de proble ţie al celor opt ţări care cerea derilor capitolului 11 al Cartei ritatea Adunării Generale a încordării internaţionale, la cre
me sociale, care a avut loc re statelor să ia măsuri individuale O.N.U. care obligă metropolele adoptat o rezoluţie de condam area unui climat favorabil ne
cent la Oxford, mai mulţi re sau colective în limitele Cartei să prezinte organizaţiei infor nare a Franţei pentru tra ta
prezentanţi din ţările neanga pentru a determina Africa de maţii din coloniile lor. mentul aplicat prizonierilor al gocierilor în problema dezarmă
jate au propus o formulare din Sud să abandoneze politica de gerieni întem niţaţi în închiso
care reiese clar. că Occiden apartheid, arată în fond ace Observatorii politici de aici rile franceze. Din nou subliniau rii generale şi totale. Adunarea
a aprobat, în ciuda opoziţiei
Occidentului, proiectele de re
tul şi colonialismul sînt două laşi lucru. Cum te poţi abţine constată că folosirea acestor ziarele americane : S.U.A., An zoluţie şi a respins amendamen
noţiunţ identice“.; Dezbaterile de de la vot cind e vorba de liber manevre de către delegaţiile glia, Franţa, Africa de Sud şi tul italian sprijinit de delega
la O.N.U.- din săptămîna: trecu tatea, de .viaţa unui popor ?, a occidentale înseamnă de fapt o aliaţii lor au votat împotriva
tă dovedesc cu prisosinţă că In întrebat reprezentantul Arabiei recunoaştere a realităţii, că a proiectului de rezoluţie prezen ţiile occidentale, amendament
tr-adevăr între colonialism şi Şaudite. In această problemă a tiecut tim pul cînd la O.N.U. cu tat de 34 de state.
Occident trebuie pus semnul te abţine Înseamnă a vota Îm care ţintea spre legalizarea fo Aspect din tim pul dem onstraţiilor îm potriva proiectului de
Nici în Consiliul de Securi lege reacţionară al guvernului japonez.
losirii armelor de distrugere in
~USf-
masă.
egalităţii.- Această săptăm ină a potrivă, a vota pentru subju
tate situaţia colonialiştilor nu Observatorii politici de la
abundat în rezoluţii de con gare, împotriva eliberării“. este mai bună. Aici delegaţia O. N. U. consideră că poziţia 4^5» O,
dam nare a colonialismului. Este A doua zi ziarele americane americană, venind în ajutorul adoptată de Occident faţă de
colonialiştilor belgieni, încearcă
Comentariusemnificativ că puterile colo purtau următoarele titlu ri: cele două proiecte de rezoluţie
niale s-au abţinut de la' vot „Dubla înfringere a puterilor, E X T E IR! N să îndepărteze atenţia Consiliu pune încă o dată sub semnul
fcind m ajoritatea covîrşitoare a occidentale“ !(„New York Ti lui de la adevăratele cauze ale
întrebării sinceritatea puterilor MOSCOVA. — * La 20 noiembrie, facă parte Malaya, Singaporele şi te«
Adunării Generale a aprobat la mes“ ), „Două rezoluţii care nu Halvard Lange, ministrul Afacerilor ritoriile insulei Bornco aflate sub con
actualei crize din Congo, intro- occidentale în dezbaterea pro Externe al Norvegiei, a făcut o vizită trol englez, adică Borneo de nord,
Iui Andrei Gromîko, ministrul Aface Brunei şi Sarawak.
14 decembrie 1960 rezoluţia cu mai Occidentului nu i-au fost ajutorul maşinii de vot Occi ducînd în dezbateri elemente di blemei dezarmării generale şi rilor Externe al .U.R.S.S. şi a avut
privire la acordarea independen pe plac“ !(„New York Herald versioniste pentru a împiedica cu el o convorbire. BERLIN- — La 19 noiembrie .cetă
dentul aproba şi respingea re luarea unor măsuri hotărite în totale care a început in Comi ţeanul american Alired Weiner, a ce
ţei ţărilor şi popoarelor colo [Tribune“ )’, !Titlurile semnificati vederea lichidării despărţirii Ka- Halvard Lange a mai făcut o vi rut autorităţilor R.D.G. să-i acorde
zoluţii după bunul lui plac, tangăi de Congo, măsuri cu tetul Politic. De altfel, întreţi zită lui Anastas Mikoian, prirn-vice- azil politic. După cum transmite agen
niale şi au respins intr,-o for ve ne scutesc să cităm din con prinse în proiectul de rezoluţie preşedinte al Consiliului de Atiniştri ţia ADN, tînărul american, locuitor
nerisclnd decit criticile delega prezentat de Liberia, R.A.U. şi nerea unei atmosfere de psiho al U.R.S.S. cu care a avut de ase al New Yorkuluî, a sosit Ia aerodro
mă sau alta toate cele şapte ţinutul articolelor. In comitetul ţiilor ţărilor socialiste. Acum lu Ceylon. Iri locul unor măsuri ho- menea o convorbire. mul Schonefeld din Berlin venind cu
crurile s-au schimbat. In Adu tărîte, delegaţia americană a ză a războiului este concluden un avion din Bruxelles.
rezoluţii adoptate la O. N. U. nr. 4 puterile coloniale au adop narea Generală opoziţia puteri propus „conciliere“ şi înţelege WASHINGTON. - Robert Kennedy,
lor coloniale faţă de propune re cu Chombe. Datorită acestor tă pentru felul cum s-a pregă ministrul Justiţiei al S.U.A. a respins CAIRO. — De la 11 la 15 decem
săptăm îna trecută; Astfel S.U.A’.,¦ ta t o nouă tactică. Astfel, în a rea delegaţiei sovietice de a se manevre, ziarul „New York He protestul Partidului Comunist din brie se vor desfăşura la Delhi lucră
rald Tribune“ constata că in tit administraţia Kennedy pen S.U.A. împotriva ordinului de a se rile celei de-a 3-a Conferinţe econo
fixa un termen limitat (sfîrşi- momentul de faţă, Consiliul de înregistra pe baza legii reacţionare mice a ţârilor afro-asiatice.
Anglia1, Franţa', Portugalia şi inte de votarea rezoluţiei celor tul anului 1962) pentru lichi Securitate se află într-o pozi tru aceste dezbateri. Tocmai Walter-McCarran. Dacă Partidul Co
darea colonialismului, a atras ţie de imposibilitate de a în munist, a declarat \ R. Kennedy', nu se XIENG KUANG. — La 20 noiem
alte puteri coloniale au vo 24 de ţări care cerea puterilor criticile hotărite ale m ajorită treprinde într-un timp scurt împotriva unei asemenea pozi va înregistra în termenul stabilit, Mi brie, pe aerodromul din Valea IJleioa-
ta t împotriva proiectului de re coloniale să ia măsuri urgente ţii celor 12 delegaţii care au măsurile cerute de urgenţa si nisterul Justiţiei va începe urmărirea relor, au avut loc tratative intre re
zoluţie prezentat de 31 de ţări pentru abolirea legilor' rasiste luat cuvîntul la dezbateri săp tuaţiei. ţii se ridică din ce în ce mai lui. prezentanţii celor trei părţi din Laos
tămîna trecută“. Puterile occi în problemele referitoare ia cea de-a
în Comitetul Politic special care din colonii şi le atrăgea aten dentale, releva ziarul „New York Pe aceeaşi poziţie s-au situat hotărit opinia publică. Marile LONDRA. — Luni a început la treia întilnire a celor trei prinţi. La
Times“, sînt aspru criticate in S.U.A. şi aliaţii lor în legătură Londra tratative îiitre guvernul An tratativele de la 20 noiembrie s-a.' că
condamnă politica de apartheid ţia asupra prevederilor istoricei cursul dezbaterilor privind pro demonstraţii ale femeilor ame gliei şi o delegaţie guvernamentală zut de acord numai în probleme- se
blemele coloniale. Africanii ata cu dezbaterea celor două rezo malayeză condusă de primul ministru cundare.
ţi Africii de Sud şi printre alte declaraţii de la 14 decembrie că din ce în ce mai hotărit An ricane pentru pace şi dezarm a Tunku Abdul Râhman în legătură cu
glia, Franţa, S.U.A. şi toate pu luţii afro-asiatice, dezbateri care WASHINGTON. — La 20 noiembrie,
sancţiuni cerea Consiliului de 1960, reprezentanţii S.U.A., An terile N.A.T.O. pentru poziţia re de săptămîna trecută dove planul de creare a' unei aşa-zise Fe !a Casa Aibă, au început tratative ofi
adoptată in chestiunea colo s-au încheiat in prima jum ăta ciale între preşedintele S.U.A. Kennedy
Securitate să ia în 'dezbatere nială“. desc că masele nu împărtăşesc deralii a Alalaezîei mari din care să şi cancelarul R.F.G. Adenauer.
problema excluderii acestei ţări te a săptămînii trecute. Votind
din O.N[U. De 15 ani se discută gliei, Franţei au luat cuvîntul nici pe departe politica Pen
făcind rezerve la principalele
tagonului.
la O.N.U.- chestiunea aparthei prevederi ale rezoluţiei, rezer La O.N.U. dezbaterile conti
dului, însă, după cum sublinia ve care in fond echivalau cu nuă. Atît problema dezarmării
reprezentantul Mali, „simţindu- generale şi totale cit şi proble
se încurajat în politica' sa de
puterile' occidentale',' Venvoerd respingerea ei. ma lichidării sistemului colonial
ignorează toate rezoluţiile“.; ; Aceeaşi tactică au întrebuin
Faptul că aceleaşi puteri colo- ţat-o şi în cazul rezoluţiei pre — în plină discuţie — m archea
zentate de 36 de ţări care con-
ză de pe acum izolarea politicii
occidentale, ^
hiale s-au abţinut cînd a fost 'damna Portugalia pentru refu C. ALEXANDROA1E
Corespondent al Agerpres
PU3 . la- vot proiectul de rezolu- zul ei de a se conforma preve Tot săptăm îna trecută m ajo împotriva proiectelor de rezolu ' la O.N.U.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 1SS; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.F.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva