Page 76 - 1961-11

P R O L E T A R I DI N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A !
Anul XÜÍ. Nr. 2150
©e ia beneficiari, nici
o reclamadle privind
calitatea produselor !
— In şedinţa de astăzi am a-
vut multe de învăţat. De acum
încolo va trebui să fim mai vi­
gilenţi, mai exigenţi faţă de noi
înşine. Să muncim astfel incit
produsele noastre să fie de cea
mai bună calitate.
Cu această chemare a luat
sfîrşit consfătuirea de produc­
ţie de la fabrica chimică Orăş­
tie din luna noiembrie a.c. La o r­
dinea zilei a figu rat discutarea
reclam aţiei de la beneficiar
pentru cîţiva reductori de tu ra ­
ţie produşi în luna octombrie.
Deficienţele, după- cîte s-a con­
statat, s-au datorat indicaţiilor
greşite date chiar de către be­
neficiar. Muncitorii, tehnicienii
şi inginerii fabricii însă, nu s-au
declarat mulţumiţi cu această
justificare. Ei aveau convinge­
rea că reductorii puteau fi foar­
te buni dacă ar fi verificat cu
mai multă exigenţa documenta­
ţia tehnică şi, în general, dacă
ar fi m uncit cu — _ _ _ ==========_ _ 'Aceste măsuri,
mai mult simţ
de răspundere. „M a rc a fabricii — mîncfria provizionarea ju-
Heclamaţia, in- | n}r e g i ,(u i c o |e c f iv " dicioasă cu ma-
diferent d a c ă e s - _____________________________ terii prime, au
te pe deplin în- --------------------- condus la o îm ­
temeiată sau nu, este conside­ bunătăţire substanţială a ex­
rată ca o pată ruşinoasă, pentru
întregul colectiv. In afară de a-
ceasta, toţi cei prezenţi ştiau că
la secţia mecanică s-au luat în
cursul acestui an o seamă de anul 1960 şi cu peste 7 la sută
m ăsuri im portante în vederea fa ţă de prevederile sarcinilor de
îmbunătăţirii calităţii produse­
lor. Aşa de pildă, s-a creat un
post de control tehnic de cali­
tate. şi magazii pentru piesele
rebujate şi cele corespunzătoa­ ţiior. Aceasta, ca urm are a spo •
re. Pentru realizarea unui ro­
daj corespunzător a reductorilor
de turaţie s-a introdus un banc
de probă. In plus, s-a introdus
un aparat de sablaj pentru sa-
blărea pieselor turnate.
Asemenea consfătuiri în care
se analizează minuţios calitatea
producţiei la toate sortimentele,
au Ioc la F. C. Orăştie în fie­
care lună. La ele participă, în a-
fară de conducerea întreprinde­
rii, reprezentanţi ai comitetelor
de partid şi sindicat, toţi se­
cretarii birourilor organizaţiilor
de bază, preşedinţii comitetelor
do secţie, şefii de secţie, m aiştri,
şi muncitori fruntaşi. Convoca­
rea acestor consfătuiri lunare
constituie de asemenea un
obiectiv im portant al planului
de măsuri întocmit în urm a
apariţiei Directivelor C.C. al
P.M.E. cu privire la criteriile
principale ale întrecerii socia­
liste în cinstea aniversării a 40
de ani de la înfiinţarea P arti­
dului Comunist din Romînia.
In Directivele am intite se a-
rată însă printre altele că unul
din criteriile principale ale în ­
trecerii îh industria chimică es­
te : ,,— îm bunătăţirea indicilor
de calitate a produselor chi­
mice p rin perfecţionarea şi mo­
dernizarea proceselor tehnologi­
ce de fabricaţie, astfel ca ele să
fie Ia nivelul celor mai perfec-
NOUL
Problema îi frăinînta deopotrivă
pe toţi : şi pe secretarul biroului or­ totdeauna îl vezi acolo unde e mai
ganizaţiei de partid, şi pe maistrul
de linie, şi pe şeful de schimb.
Trebuia să plece Ia şcoala de mai­
ştri unul dintre cei mai buni oa­
meni din secţie, laminatorul şet
Adrian Balaş. Dar pe cine să pună
în locul lui ? Pe Popa ? E adevă­
rat, un laminator finisor ca Popa
nn-i uşor de găsit. Totuşi, deocam­
dată nu are calităţi de laminator-
şef. Studiază încă puţin... Să-l pună
pe Iattis Laros? Nu-i om rău şi nici
slab pregătit. Dar parcă n-ar orga­
niza bine munca. Şi doar aici e
„cheia" producţiei laminorului...
Zile în şir s-aii giridit oamenii.
Fiecare se pregătea să vină cu o
propunere, dar pînă la urmă renunţa
singur la ea. S-au gîndit să ia un
oin din alt schimb. Dar nici aici
nu l-au găsit pe ce! căutat. Intr-o
zi însă, pe cînci se aflau în sediul
organizaţiei şi discutau despre noul
laminator şef, cineva a făcut pro­
punerea :
— Ce-ar fi să-I punem pe Nuţu ?
E tînăr, are multă voinţă. Şi-apol,
e tare priceput.
—¦ Cred că nu-i rea propunerea
— a intervenit inaiătrul de linie,
Emil Petrică. Eu îl cunosc foarte
bine Toată ziua mă bate la cap
cu probleme tehnice. E pus pe fapte
socialismului
ITETUIUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAl
Joi 23 noiembrie 1961
ţionate produse similare din
străin ătate. Se va urm ări în mod
deosebit ridicarea nivelului cali­
tativ la fenol, carbid, tan an ţi şi
coloranţi, inclusiv intermediari
folosiţi la producerea lor“.
In vederea îm bunătăţirii ex­
tracţiei de tananţi, la secţia res­
pectivă, s-a construit anul a-
cesta un decantor cu celule. Prin
punerea lui în funcţiune s-a re a ­
lizat o decantare corectă a ze-
murilor slab concentrate de ta-
nin şi posibilitatea elim inării
periodice a im purităţilor depuse
în bazinul de decantare.
Tot la această secţie, prin a-
plicarea unei inovaţii — m onta­
rea dispozitivului de praf la
începutul benzii de alim entare
— şi introducerea folosirii
scoarţei de molid proaspăt a-
provizionată, s-a ajuns la des-
prăfuirea scoarţei de molid în a ­
inte de in trarea ei în procesul de
difuziune.
_ ^ _ împletite cu a-
tracţiei. Astfel, în anul 1961 ex­
tracţia de tan an te s-a îm bună­
tă ţit cu circa 5 la su tă fa ţă de
plan.
Anul acesta s-a îm bunătăţit
sim ţitor şi fabricarea pigmen-
ririi gradului de fineţe Ia oxidul
galben de fier prin îm bunătăţi­
rea alimentării cu aer com pri­
m at a cuvelor de reacţie în faza
de form are a oxidului galben şi-
â introducerii unor site cu un
num ăr mai mare de ochiuri pe
unitatea de suprafaţă, pentru
micşorarea granulaţiei.
Trebuie rem arcat că în cursul
anului 1961, în urm a aplicării
măsurilor amintite, la fabrică
nu s-a prim it nici o reclamaţie
de la beneficiari privind calita­
tea tanantelor sau a pigmenţi-
Jor.
Dar, unul din factorii cei mai
im portanţi care au contribuit la
îm bunătăţirea producţiei la F.C.
Orăştie a fost buna organizare
a întrecerii socialiste. Comitetul
sindicatului, sub îndrum area
comitetului de partid, a orga­
nizat astfel întrecerea socialis­
tă incit ea să cuprindă întregul
colectiv. Ea a fost organizată în ­
tre brigăzi, secţii şi pe profesii.
Criteriile care stau la baza ei,
după cum şi angajam entele lua-
GH. COMŞUŢA
(Continuare tn pag. 2 a)
mari. Şi tare mult îi place munca :
greu....
De data aceasta au fost de acord
şi Alexandru Gira, şeful de schimb,
şi loan Brănet, secretarul organiza­
ţiei de partid, şi ceilalţi tovarăşi din
biroul organizaţiei de partid.
— Noi sîntem de acord, dar să
vedem ce spune Nuţu — a încheiat
discuţia tov. Brăneţ. Aşa dar, să
stăm de vorbă cu el.
Nuţu părea că va da înapoi. U
era teamă. Se gîndea la .Iunie, cel
mai renumit laminator şef de la la­
minorul de 650 mm., la Balaş, cu
care muncise el. Va putea fi ca ei?
Mai că-i venea să spună că nu pri­
meşte. Dar nici vorbă de aşa ceva.
Ce-ar fi zis fratele său, lăcătuş pe
şantierul laminorului de 450 mm.,
care-i comunist? Dar tatăl său,
muncitor ceferist?... Prin urmare,
a acceptat. Şi chiar a doua zi s-a
apucat de lucru. Maistrul Petrică
era numai cu ochii pe el. Şi ca o
dădacă nu-l slăbea nici o clip ă :
— Fii atent, Nuţule! Dacă nu
ştii ceva, vino şi mă întreabă, îţi
spun cu dragă inimă. Numai să nu
faci greşeli, c.ă facem rebut şi pier­
dem întrecerea...
Şi comunistul Alexandru Cîra l-a
ajutat, in fiecare zi a sfat de vorbă
cu el, l-a sfătuit.
Muncă rodnică
După îndeplinirea planului anua
In fiecare lună care a trecut din a-
cest an pe graficul de întrecere al sec­
torului 1 de la mina Petri la au apă­
rui noi şi noi cifre care oglindesc hăr­
nicia minerilor de aici. După ce şi-a
îndeplinit încă la data de 9 noiembrie
planul anual, colectivul sectorului a do- 12 la sută faţă de plan. O contribuţie
bîndit noi realizări în întrecerea socia­ de seamă la obţinerea acestor noi rea­
listă. Din abataje au fost trimise la
Din abatajele unui sector
încă din prima zi a lunii noiembrie
în abatajele sectorului 111 al minei Pe-
trila a început să se desfăşoare o vie
întrecere. Pînă la data de 20 noiem­
brie sectorul 111 a totalizat un plus
de aproape 1.000 tone de cărbune faţă
de plan, ocupînd astfel un loc fruntaş
în întrecerea cu celelalte sectoare pro­
ductive din cadrul exploatării. Faţă de
Succesele fronfalişfilor
La mina Lupeni frontaliştii din sec­
torul Iii sînt bine cunoscuţi pentru
realizările ce le obţin în muncă. Nu e
zi ca din abatajele frontale de mare
productivitate ale acestui sector să nu
fie trimis Ia suprafaţă cărbune peste
plan şi de bună calitate. Frontaliştii
din brigăzile conduse de Sabin Ghioan-
că şi Petru Spînti, de exemplu, au ex­
tras în prima jumătate a lunii cu­
rente în medie cu peste 200 tone căr­
Se extind procedeele avansate de armare
Metodele moderne de armare cunosc
o tot mai largă extindere în lucrările
exploalărilor miniere din Valea Jiului.
In acest an au fost armate metalic
18 abataje frontale şi circa 25.000 m.l.
V.«: :
j(i
U tem istill loan Pălruţ,
deşi tînăr în m eserie, este
u n u l din cei m ai buni as­
cuţitori din atelierul de
sculărie al secţiei m eca n i­
ce din C. S. H u nedoara.
L ucrîn ă la o n o u ă m a şin ă
de ascuţit, el reuşeşte să-şi
depăşească lunar norm a in
m ed ie cu 15-20 la su tă şi
să dea în acelaşi tim p lu ­
cru de bună calitate.
LAM INA TO
Se părea că totul va merge bine,
toţi oamenii erau mulţumiţi. Şi Nuţu
era mulţumit: el, cel mai tînăr la-
minator-şef, va putea sta alături
de Alexandru Junie! Deh, e mare
lucru.
Popa însă nu-l vedea cu ochi
buni pe Nuţu. Se gîndea că i s-ar
fi cuvenit lui postul de laminator
ş e f : e mai în vîrstă, are mai multă
practică... Şi-apoi, cum să-l condu­
că pe ci Nuţu, care n-a văzut un
laminor pînă acum cîţiva ani ? Iată agăţătură. De aceea muchia probei
de ce Popa nu punea suflet în mun­ era rotunjită.
că, ba chiar căuta să-i facă greu­
tăţi. Intr-o zi a mers pînă acolo
incit a făcut o deplasare la caja
nr. 2, ceea ce ducea la rebut sigur,
Noroc că cineva a observat la timp.
Faptul n-a fost trecut cu vede-
rea. Biroul organizaţiei de partid,
împreună cu şeful de schimb, au
analizat cazul şi au luat măsuri.
De atunci, în echipă există armo­
nie, fiecare om se străduieşte să
muncească tot mai bine.
Timpul însă — acest judecător as­
pru — îi arată lui Nuţu că trebuie
să măi înveţe încă mult. Iată un
exemplu.
Zilele trecute, la laminorul de 659
mm. al Q.S. Hunedoara a început
laminarea unui profil cornier. ISîteva
ceasuri s-austrăduit oamenii lin
4 pagini 20 bani
suprafaţă, în decada Il-a a lunii no­ Pe şantierul noului oraş m u n cito resc din Calan, printre
iembrie, 400 tone de cărbune peste sar­
cinile de plan. Sporul de produc­ Cu planul anua echipele fru n ta şe în m u n că se num ără şi cea de instalatori
îndeplinii condusă de tov. Vasile Pop. 'Această echipă realizează lunar un
ţie a fost obţinut pe seama indice de p la n de 1,5-1,8. De a se m e n e a fa c e lucrări de calitate.
creşterii productivităţii muncii cu
lizări au adus-o brigăzile minerilor
Gheorghe Neagu, Victor Reter şi alin.
IN FO TO : m em brii echipei conduse de Vasile Pop.
încă cu aproape două luni îna- -j
inie de începerea anului 1901, in
planificat, productivitatea muncii pe cadrul întreprinderii de industrie ş
sector a crescut în acest timp cu 12,3 0
sută. In mod deosebit s-au evidenţiat locală „1. C. Frimu“ din Orăş- j Dragoste
brigăzile minerilor loan Gîşlaru, Nico- fafă de meseria aleasă
lae Kando şi Iosif Bartolc. tie, după discutarea cifrelor de ]
De la începutul anului şi pînă în pre­ plan, s-au luat o serie de mă-
zent harnicii mineri ai seotorului III de suri tehnico-organizatorice care 3
la Petrila au extras aproape 19.000 tone să asigure îndeplinirea noilor 1
de cărbune peste sarcinile de plan.
^ sarcini. De asemenea întregul co- 5
ţ leetiv de muncă a fost mobilizat ]
( Ia traducerea în viaţă a sarcini- j Printre cei m ai bine cunoscut. Toţi ţă de m eseria care
[ lor de plan pe anul 1961. La sfîr- j buni tractorişti ca ­ au num ai cuvinte şi-a ales-o, p erse­
re lu c rea ză la de la u d ă despre el. verenţa cu care
f şitul fiecărei luni colectivul de 1 S.M .T. Dobra, se In ¦cam pania de m unceşte pentru
\ muncitori, tehnicieni şi ingineri 3 află şi co m u n istu l toam nă din acest
A xe n te Negrilă. an a fost reparti­
bune cocsificabil în plus de plan. In l din cadrul întreprinderii a ra- 1 zat să lucreze pe a duce la în d ep li­
acest interval de timp brigăzilor minie­ portat depăşirea sarcinilor de > Pe acest tînăr păm înturile colec­ nire sarcinile tra ­
re din sector nu Ii s-a rebutat nici un blond, bine legat, tiviştilor din Bră- sate de organizaţia
vagonet de cărbune pentru şist. Pe în­ plan. cu faţa bronzată, de bază, l-a u adus
tregul sector procentul de cenuşă din Toate acestea au făcut ca în pe care vîn tu l de Gameni ai in rindui fru n ta şi­
cărbunele extras în luna curentă a scă­ toam nă şi-a în ti­ zilelor noastre
zut cu 3,2 la sută faţă de cel admis. cursul zilei de 20 noiembrie, co­ părit am prentele,
d eg e a b a îl c a u ţi nişca. Şi aici şi-a
De la începutul anului, colectivul sec­ lectivul de muncă de la 1.1.L. p este .zi la sta ţiu ­ ciştigat stim a şt
torului III de la mina Lupeni a pns la „1. C. Frimu“ Orăştie să rapor- } ne sau acasă. N u-l «
dispoziţia siderurgiştilor 23.000 tone de găseşti decit la lo­ . încrederea colecti­
cărbune cocsificabil peste plan. teze îndeplinirea sarcinilor de ] cul său de m uncă lor.
plan la producţia globală şi pro- j viştilor.
— cu tractorul pe Pînă zilele tre ­
ducţia marfă pe întreg anul 1901. ; ogoarele colectiviş­ cute, avea realizat F a p tu l că in fie ­
Tot în această perioadă s-au ob- r tilor din Brănişca. 213 h a n t r i , c e e a care d i m i n e a ţ ă
ce înseam nă în d e­ controlează nivelul
ţinut peste sarcinile de ¦ plan ' La început, A- plinirea sarcinilor de ulei, valvolină,
292.000 lei economii la preţul de .. xen te Negrilă s-a de plan din aceas­
angajat ca m u n ci­ tă' to a m n ă în p ro ­
cost şi 39.000 lei beneficii. ’ j to r n e c a lific a t la p o rţie de 102 la apă şi execută
G.A.S. L ăpuşnic. • sută. C om unistul controlul te h n ic al
de galerie. In acelaşi timp s-a Solosit Secţia fruntaşă pe întreprinde- D ragostea pen tru 'Axente Negrilă a- tractorului, face
sistemul de susţinere cu !nete de bol- tractor, dorinţa de cordă o deosebită
ţari în galerii cu peste 23 la sută mai re este secţia mecanică. Colecti- i atenţie calităţii ca tractorul ce l-a
mult faţă de sarcina planificată. Aceas­ vul de aici lucrează în contul - a se califica, l-au m u n cii lui. El e x e ­ prim it anul trecut
ta a permis minerilor Văii Jiului să cută num ai ară­
realizeze o viteză medie de avansare în anului viitor încă din luna sep- T fă cu t să se înscrie turi de bună ca­
galerii cu circa 11 la sută mal mare tembrie. Rezultate bune au obţi- j la şcoala de c a lifi­ litate, după sfatul
faţă de anui trecut. mit şi muncitorii secţiei tîmplă- ^ care pentru tracto­ agronom ului. să fie şi acum ca
rişti. h i an u l 1953 nou. fără să i se
Cele mai mari viteze de avansare în rie. Printre fruntaşii întreprinde- 4 a fost calificat şi Ca să aju n g ă facă nici o repara­
galerii le-au obţinut în anul curent mi­ rii se numără comuniştii Eftenie a prim it un trac­ printre cei m ai ţie. B una în treţi­
nerii de.la..exploatările miniere Vulcan tor KD. De atunci buni. tractorişti, n u nere a tractorului
şi Uricani. Fica, tîmplar, loan Pricăjan, lă- ] lucrează în această i-a fo st deloc uşor.
căluş. Dumitru Cucuruz, turnător, ^ m eserie. Insă, dragostea fa-
C. M,
Ludovic Hoher, mecanic, Petru J De aproape doi dă posibilitatea de
ani. lucrează la a realiza to t m ai
Văduva şi alţii. ^ S.M .T. Dobra. Aici
n u m e le lui este
—J * 1 * ?' ' ' f u J Ji
Noi construcţii pentru m u lţi hantri, să
facă eco n o m ii la
adăpostirea animalelor carburanţi şi lu-
brefianţi, să în d e ­
plinească şi să-şi
depăşească sarci­
Grajd pentru 107 capete pectat prescripţiunile devizului, nile de plan. E d u ­
vite mari a evitat crearea de stocuri su-
pranormative de material lem­ c a t ş i î n d r u m a t d e ij
De eurînd, la G.A.S. din Boz, nos şi de construcţie.
raionul Sebeş, a fost term inată organizaţia de p a r­
construcţia unui nou grajd cu o Din banii economisiţi se va
capacitate de 107 capete vite construi o linie deeovil pen­ tid, A xen te N egri­
mari. Muncitorii constructori au tru transportul gunoiului din lă con stitu ie m in -
reuşit ca printr-o bună organi­ grajd, o platformă pentru gunoi dria colectivului
zare a muncii şi prin folosirea şi alte construcţii menite să
judicioasă a tim pului de lucru uşureze munca lucrătorilor din de la S.M .T. D o ­
să termine construcţia grajdu­ sectorul zootehnic.
lui care are instalaţie de apă şi bra.
lumină electrică, economisind Lucrările au fost executate
totodată suma de 30.000 Iei. cu m ultă atenţie de construc­ ' S. CERBI!
tori ca Schuster Mihai (m ai­
La realizarea acestor econo­ stru), Krech loan, Gheorghe
mii a contribuit în mare măsură Doştetean, Lang Mate (munci­
tori) etc.
şi faptul că tehnicianul con­
NfCOLAE TÎRCOB
structor, Traian Nicolau a res-
54.000 lei economii
Harnicii colectivişti din Peşti-
şul Mare, oraşul Hunedoara, au
term inat zilele trecute un grajd
la a cărui construcţie s-a lucrat
3 luni. De eurînd, grajdul a fost
Nuţu să regleze caja finisoare însă ^ dat în folosinţă, m utîndu-se în -1? \
nu reuşeau.- Proba le arăta mereu că \ el 132 capete bovine.
unghiul de colţ nu-i drept. Unde $ MAR IA LIMBEANU lu­ IOLANDA ADAMl se nu­
era necazul ? Se mai strîngea o piu- '¦ La grăbirea ritmului lucrărilor
liţă, se mai bătea o pană, dar za- de construcţie au fost efectuate crează în secţia încheiat de mără printre fruntaşele sec­
darnic. Intre timp, cu reglarea, s-a de către colectivişti 1.300 ore la fabrica „Sebeşul“ - Sebeş. ţiei marochinărie nr. 1 de la
terminat un blum. Proba următoare, de muncă patriotică. Eliminînd Ea este fruntaşă în muncă fabrica „Simion Bărnuţiu"
ca prin farmec, a dovedit că agre­ risipa de materiale şi folosind şi în activitatea obştească. din Sebeş.
gatul era perfect reglat. Atunci ?... resursele locale, colectiviştii au
Nuţu s-a dumirit: primul blum economisit la construcţia graj­
fusese mai mare, iar proba era luată dului suma de 54.000 lei.
din coadă, adică de acolo unde era
V. FUMURESCU
corespondent
Din resurse locale
— A doua oară n-am să mai Sub îndrum area organizaţiei MAR IA CORCEA, opera­ FLORIGA MUNIEANU, m
greşesc! Am aflat-o şi pe asta —- de bază P.M.R., ţăranii munci­ este muncitoare la fabrica
spunea el după ce a început lami­ tori din întovărăşirea agrozoo­ toare chimistă la fabrica chi­ „Vidra" din Orăştie. Condu-
narea. tehnică „1 Mai“ Homorod, ra ­ mică din Orăştie îşi depă­ cînd cu pricepere o brigadă
ionul Orăştie, au term inat con­ şeşte lună de lună sarcinile de producţie, . depăşeşte în
...L-am întrebat pe laminatorul şei strucţia u n u i‘ saivan cu o ca­ mod continuu sarcinile de plan.
Luca Nuţu care sînt oamenii cei mai pacitate de 500 de oi. planului de producţie.
buni din echipa sa. I-a enumerat în
ordine: Popa loan, Ianis Laros şi Folosind materiale din resurse
Florea Barbu... locale şi prestînd un însemnat
număr de ore de muncă patrio-
-Ar . tică, întovărăşiţii din Homorod
au economisit suma de 17.000
Prin urmare, alegerea luminato­ lei.
rului şef s-a dovedit bună: un om
tînăr, cu multă putere de muncă, In această acţiune s-au evi­
perseverent, bun organizator, cu denţiat ţăranii întovărăşiţi Ni-
dragoste pentru învăţătură. Gel mai codim Pascu, loan Herţa, Ion
mult însă fac dovadă că alegerea Presecan şi alţii.
a fost bună, rezultatele: schimbul
condus de Alexandru Gira, respec­ IOAN GROZA
tiv cel în care lucrează şi Luca
Nuţu, este fruntaş. secretar al comitetului comuna]
N. ANDRONACHE de partid
PETRU TRIF
instructor U.T.M.