Page 77 - 1961-11

ttiiw 9
Concursul Printre muncitorii
corespondenţilor
voluntari forestieri de pe
Valea Sebeşului
Am poposit mai zilele trecute
la ciieva clin gurile de exploa­
tai e ale sectorului Oaşa din ca­
drul I. F. Sebeş. Aici, ca peste tot
de altfel, se simte din plin su­
flul vieţii noastre noi, socialiste.
„Sectorul nostru — a ţinut să
ne Iacă cunoscut com unistul Pe­
tru Lomanar, secretarul organi­
zaţiei de partid, muncitor la fu-
nicularul Balele — este unul
dintre cele mai rnari şi dispune
de un număr însem nat de meca­
nisme, utilaje, cabane noi, m a­
gazine alimentare, drumuri fo­
restiere noi, moderne, care fac
munca şi viaţa muncitorilor fo­
restieri tot mai plăcută“.
Intr-adevăr, aşa este. Pretu­
tindeni se vede preocuparea o r­
ganelor de partid, adm inistrati­
ve şi sindicale din această în tre ­
prindere pe-tru uşurarea efor­
tului fizic şi asigurarea condi­
ţiilor pentru ca muncitorii să
poată folosi în mod plăcut tim ­
pul liber. Cele 12 biblioteci vo­
lante, cele 17 aparate de radio
din care 10 portative, care se
găsesc la fiecare parchet, vor­
besc convingător de acest lucru.
Toţi muncitorii care lucrează la
plutire cit şi la gurile de exploa­
tare au condiţii optime de ca­
zare. Numai în anul acesta au
fost date în folosinţă 6 cabane
cu o su p rafaţă locuibilă de 900
m.p. pentru m uncitori; altele
sînt în construcţie pentru p a r­
chetele ce se vor exploata în a-
nul viitor.
 crescut totodată înzestrarea
tehnică. Dacă în anul 1959 în
sectoarele întreprinderii exista
un singur funicular, astăzi func­
ţionează 10 funiculare din care
7 Wyssen şi 3 Mîneciu. A cres­
cut de asemenea numărul fie-
răstraielor mecanice la 15, a li­
niilor decovil, a cojitoarelor
pentru celuloză.
Pe Valea Bistrei şi Valea Do-
brei, cei peste 10 km. de drum
forestier nou înaintează pieptiş
spre cele mai noi parchete de
exploatare ale sectorului, intîl-
nim aici puternice autocamioa­
ne, tractoare cu remorci, mo-
tocompresoare, care uşurează
S âptăm îna
econom iei
Intre 23 şi 30 noiembrie se desfă­
şoară in întreaga ţară „Sâptămîna eco­
nomiei“. Această importantă acţiune
de interes obştesc, cu caracter econo­
mic şi educativ se desfăşoară sub lo­
zinca „Fiecare cetăţean un depunător
activ la casele de economii". Scopul
săptămînii economiei este de a întări
încrederea populaţiei în casele de eco­
nomii. de a lărgi rîndurile depunăto-
tilor de la oraşe şi sate, de a spori
volumul de depuneri la casele de eco­
nomii.
Numărul depunătorilor la casele de
economii este acum de peste 4 mi­
lioane, ceea ce revine în medie un
libret de economii la 3 gospodării. In
regiunea noastră sînt peste 170.000 de­
punători, revenind un libret de eco­
nomii la trei locuitori. A crescut de
asemenea soldul general al caselor de
economii şi consemnaţiuni din regiu­
ne, el fiind mai mare de patru ori faţă
de 1956, iar soldul mediu pe cap de
locuitor se ridică la peste 150 lei.
Organizarea „Săptămînii economiei“
trebuie să constituie pentru toţi oa­
menii muncii din regiunea noastră un
prilej de a face să crească numărul
depunătorilor şi al depunerilor la ca­
sele de economii în folosul fiecăruia
Şi al patriei noastre.
IOAN CLFJ
director al Direcţiei regionale zibile. In felul acesta, ele pot
G.E.G. IIunedoara-Deva
NO I
!e ce e s te c odaşă
Biblioteca comunală din Ba­
ia de Criş, raionul Brad, este in
prezent o bibliotecă codaşă. De
'a încenutul anului a înregistrat
doar 550 cititori cu 2.612 cărţi
citite. Remarcăm că dintre aceş­
tia muncitori sînt abia... 71. Şi
aceasta într-o localitate cu p u ­
ternic specific minier (are o
populaţie Ge 1.295 locuitori), u n ­
de un num ăr însem nat de cetă­
ţeni lucrează în minerit. Situa­
ţia existentă se datoreşte b i­
bliotecarei Viorica Marcu care
nu dă atenţie organizării unor
acţiuni de m asă cu cartea inte­
resante, legate de activitatea şi
nreocupările oamenilor muncii
din Baia de Gris. Numai aşa se
exnh’că fantul că sînt zile în c a ­
re biblioteca nu este vizitată de
nici un cititor, nu este d istri­
buită nici o carte. în treb ată ce
părere are despre toate acestea
si cum are de eînd să îndrepte
sU ratia. tov. Viorica Marcu ri-
mp* rijn umeri. Acesta însă nu
un răsmms. TI aşteptăm ne
cel al faptelor, care să ridice
biblioteca din Baia de Criş Ia
nivelul bibliotecilor fruntaşe.
SKUMUV SOCIALISMULUI Nr. 2150
JLm i A
24 NOIEMBRIE 1961
munca constructorilor noilor PROGRAMUL’ 1 : 6,10 Piese Tribuna radio ; 20,30 „Concert
drumuri forestiere. pentru acordeon ; 6,30 Emisiu­
nea pentru sate ; 7,30 Sfatul m e­ ghicitoare“ ; 21,15 Ani de uceni­
De la rampele de jos ale funi- dicului : prepararea alimentelor cie — Poşta redacţiei ; 21,30
cularelor Balele, Gîlceag şi Gin- pentru s u g a ri: 8,00 Din presa Concert de muzică uşoară.
gerie pleacă zilnic spre Sebeş de astă z i; 10,08 V alsuri; 11,40
zeci de autocam ioane încărcate Cîntă Ion Luican ; 12,00 Limba PROGRAMUL I I : 12 15 Din
cu buşteni de fag. noastră — vorbeşte acad. prof. folclorul popoarelor: 13.15 Pe
„Acum clţiva ani — ne po­ Al. G raur ; 14,00 Concert de m u­ teme m edicale: Rezistenţă şi
vesteşte şeful de brigadă Nico- zică populară ro m în ească; 16,15 sensibilitate la tuberculoză de
lae Aloman, din gura de ex­ Vorbeşte Moscova ; 17,30 Em i­ dr. A. Saim : 14,03 Din cin te --,
ploatare Bistra — pentru faso­ siunea muzicală pentru copii
natul şi tran sp o rtu l copacului „Prietenii lui Do, Re, Mi“ ; 18,30 cele popoarelor sovietice: 15,3= \
din vîrful muntelui pină la ram ­ A ctualitatea In ţările socialiste '
pa de încărcare era necesară o L a g r ă d i n i ţ a s e z o n i e r ă d i n c o m u n a O a r d a 'de J o s , r a i o n u l A i d a , F l o r i n , D e li a ş i N e l u ţ u C m eam afopi 17.00 Gintă Camelia Iacob şi
muncă istovitoare şi timp înde­ Felician Fărcaşu ; 18,05 „Melo­
lungat. Astăzi, m ajoritatea ope­ răsfoiesc m u lt îndrăgita carte de poveşti. produseSe fiCIL dii... melodii" emisiune de m u­
raţiunilor de manipulare au fost zică uşoară rom înească; 19,30
mecanizate. Transportul buşte­ Vizitmd o colectivă Sssvafc-RiAfabricate Teatru la microfon „Trei prie­
nilor de fag nu se mai face’ cu tene“ de Ialuner : 21,30 Actuali­
vitele ci cu funicularele pină la dări S a p îc *- tatea radio ; 22,30 Moment poe­
rămpi, iar de aici cu autoca­ tic ; 22,35 Concert de muzică u-
mioanele“. pasteurizat : ş o a r ă ; 23,15 — 24,00 Concert
de noapte.
„Mecanizarea ne ajută să Şoseaua netedă, as­ ’A m î n c e p u t s ă a- 191 c a p e te . O d a tă cu avans 1.500 kilogra mm
muncim şi să cîştigăm mai b i­ fa lta tă , ce ă u c e la m e griu, 2.800 kg. BULETINE DE Ş T IR I: 5,00 ;
ne — intră în vorbă muncitorul Teiuş, o lăsasem de răm păm intul cu aceasta au liolărit să p o ru m b , 1.400 kg. 6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11.00 ; 13,00 :
fruntaş in întrecerea socialistă, m u lt in urm ă, In- c a rto fi etc., iar la 15.00 : 17,00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52
Vasile Orasan, de Ia funicular. d reptindu-m i paşii tractoarele, să m u n ­ sporească n u m ă r u l sfîrşitul anului, v a ­
Cel 24 muncitori care alcătuiesc spre Cistei. loarea produselor şi — 23,55 (program ul I) 12,00 ;
brigada noastră complexă sînt a banilor cuveniţi 14,00; 16,00; 18,00; 23,00 (p ro ­
A m in tra t în sat. pentru zilele-m uncă gramul II).
foarte mulţumiţi. De cînd m un­ Case noi, zvelte, lu ­ prestate va depăşi
cim organizaţi în brigăzi comple­ m inoase, d urate din s u m a de 30.000 lei. _©__
cărăm idă şi cim ent.
xe, nici într-o lună muncitorii Nu stătusem de vor­ cim după regulile vacilor de lapte. De
bă cu nici u n u l din
noştri n-an cîştigat sub 1.000 lei locuitorii satului, dar agrotehnice, să-l în- la 8 vaci, c îte d e ţi­
puteam spune că fă ­
lunar. Priviţi I Aceasta este una cusem deja cunoştin­ să m în ţă m cu griu şi n e a u în 1959, au a-
din cabanele brigăzii noastre. ţă cu el. M ă interesa cu porum b din soiu­
„secretul“ bunăstării ju n s în p rezen t la 76
Aici dorm încărcătorii, fasona- lor.
torii. Ceilalţi, chiar la locul de rile cele m a i p ro d u c­ vaci cu lapte. A cres­
Izvorul fericirii tive. Astfel, produc­
muncă în parchet, au cabane tot cut sim ţitor num ărul
N e a fla m in
atit de confortabile. Aparatul de tiroul preşedintelui ţiile au sporit sim ­ ovinelor, ajungînd PENTRU 24 ORE
gospodăriei colective.
radio prim it de la sindicat îl as­ Preşedintele, un om ţitor. Aceasta a adus la 500 capete. In Faţa satului Vreme nestabilă cu cerul temporar
înalt, spătos, energic,
cultăm ca şi cei de la oraş ; a- îşi depăna firul p o ­ m ari venituri, atit plus, m a i d eţin 40 noros. Temperatura variabilă, va os­
vestirii cînd domol,
vem de asemenea şi baie, care cînd agitat, după cum gospodăriei colective, scroafe de prăsită, iar Noile construcţii au cila ziua între 2 şi 7 grade iar noap­
ştia că s-au petrecut cit şi colectiviştilor. tea între —4 şi —8 grade. Vînt po­
funcţionează tot timpul“. faptele. 200 porci au fost puşi schim bat faţa sa tu ­ trivit din sectorul sud-est
lui. 74 de colectivişti
„Nu întotdeauna a fost aşa — „ I n u r m ă c u 11 Ca urm are, cererile la îngrăşat. PENTRU URMĂTOARELE
ani, la în d e m n u l TREI ZILE
intervine în vorbă încărcătorul partidului, am unit de înscriere se în m u l­ Ce înseam nă aceas­ şi-au construit case
ogoarele, f o r m i n d ta pentru colectivă ? Vreme schimbătoare cu cerul mai
Petru Vraja. înainte vreme mun­ gospodăria colectivă ţea u din ce in ce m at înseam nă un fond de noi, p este 90 la sută GASFSC DE VÎN7ARE LA TOATE MAGAZI­ mult noros şi temperatura în uşoară
„Partizanii p ăcii“. La bază în valoare de
citorii erau nevoiţi să coboare început, ţăranii m u n ­ m u lt. In ciţiva ani, p e s te 1.000.000 lei. au introdus lum ina NE lE Aum entare.c o o p DE CONSUM creştere la sfîrşitul intervalului.
citori care au p ăşit Şl lA P l-u ri.'
in fiecare seară. Era un drum pe noul drum erau to t satul s-a înscris In acest an, din electrică, alţi 124
puţini. A n de an însă valorificarea produse­
obositor; de aceea ne-am gîn- c o l e c t i v a a. d a t o în colectivă“. lor cerealiere, a n im a ­ şi-au cu m p ă ra t a p a ­
nouă viaţă satului, liere, a viţei de vie,
dit să propunem în consfătuirile l-a scos la U rnind. Azi colectiva din contractate cu statul, ra te de radio. Printre
Cistei are 800 ha. v e n itu l a crescut la
de producţie construirea caba­ 1.629.648 lei. cei care şi-au con-
nelor la locul nostru de muncă, teren agricol. D ar „P entru noi, agri­ struit case noi se n u ­ CMFECTSS
cultura a devenit o
sus în parchet. Propunerile sectorul vegetal nu m ără şi colectiviştii TRICOTAJE
artă — îm i spunea GALANTERIE
noastre au fost acceptate şi tre ­ înseam nă totul. Tra- Sim ion Colcer, N agy
colectivistul D um itru găsiţi Ia toate
cute şi în contractul colectiv. ducind în viaţă ho- Marcu. Se cere să ştefa n , Sim ion Sirbu
citeşti, să înveţi, să MAGAZINELE 0. C, L.
Aşa s-au construit cabanele din lărîrile partidului cu frecventezi cu regu­ şi alţii. D e asem enea, INDUSTRIAL din DEVA,
laritate cursurile a- SIMERIA si CUOSR.
parchetele Balele şi Gîlceag, cu Privire la creşterea g ro zo o teh n iceD a că el şi-au propus ca
¦te p r i c e p i s ă m u n ­
care ne putem mîndri“. ceşti şi colectiva se în an u l viitor, să co n ­
întăreşte, şi tu cîşligl-
Seara, tirziu, cu un autoca­ num ărului de anim a­ P en tru zilele lucra­ struiască din resurse
te în colectivă în
mion ce tran sp o rta buştenii de le şi sporirea produc­ a cest an, D. M a rcu proprii un n ou local
fag la Sebeş, am părăsit pădu-, tivităţii acestora, co­ de şcoală.
rile, ducînd cu noi am intiri p lă - ' lectiviştii s-au stră­ k
rA m p ă r ă s i t C i s t e i u l
cute despre cei care dau patriei duit să dezvolte şep-
zi de zi m aterialul lemnos atit telul proprietate ob­ atunci cină coam ele
de necesar construcţiilor noi ce ştească. dealurilor începuseră
se ridică la tot pasul.
La început aveau să se confunde cu o-
CLEMENT BODEA
doar cîteva bovine. rizontul. In m in te
tehnician silvic
Cu ajutorul credite­ îm i stăruiau cuvinte­
lor acordate de stat le colectivistului M ar­
şi din m a tc ă proprie, cu : agricultura e o
ei şi-au m ărit n u m ă ­ artă...
rul de bovine, dispu- V. ŞERBI! $ întreprinderea comunală orăşenească
nlnd in prezent de a prim it num ai ca corespondent „PETROŞANI“
Pe urmele materialelor publicate angajeaza
Ile Ia foeisefieiară* nici © Respect şi solicitudine © Un şef de garaj cu weehime
r e c la m a ţ i© pa6ivlai®I c a l i t a t e a © Urs maistru m ecanic auto
Şah acest litiu, în ziarul „Drraul so­ Gele relatate, se spune în răspunsul # 12 conducători auto
produselor! cialismului“ nr. 2121 din 20 octombrie primit corespund întrutotul adevărului.
1961 s-a publicat un articol în care se Numitul este un element certat cu dis­ pentru autobuze TV aufotaximetre,
(U nnnrd Uri pag. l - a ) se complectează în fiecare zi, lua atitudine critică faţă de felul de­ ciplina de serviciu, fapt pentru care în autocamioane şi autospeciale
pentru fiecare om. fectuos de muncă al dr. Iovu Nicolae trecut a primit nenumărate observaţii. Un tractorist
le de colectivele diferitelor sec­ din oraşul Brad.
ţii şi de către întregul colectiv Muncitorii, maiştrii, tehnicie­ Analizînd ultima situaţie, se arată VNAAAAAA, ,
al fabricii în cinstea aniversării nii şi inginerii care obţin rezul­ Zilele trecute conducerea spitalului u- în răspunsul trimis de conducerea spi­
partidului, au fost afişate pe tatele cele mai frumoase în în ­ nificat din Brad şi secţia sanitară şi de
panouri la locurile cele mai vi­ trecerea socialistă sînt populari­ prevederi sociale a sfatului popular al talului unificat din Brad, medicului
zaţi de fiecare dată, la sfîrşit de regiunii Hunedoara ne-a răspuns, a-
fi cunoscute de către toţi m un­ lună, la panourile de onoare a- preciind juste criticile făcute dr. Iovu Iovu Nicolae i s-a aplicat sancţiunea
citorii. flate în secţii şi în curtea fa b ri­ Nicolae.
cii. P rintre cei care au avut de precedentă desfacerii contractului de
De menţionat că unul din cri­ mai multe ori această cinste se
teriile principale ale întrecerii num ără presatoarele Maria Her- muncă — mustrare cu avertisment.
socialiste la toate secţiile este ţa şi M aria Goicea de la secţia
calitatea producţiei. Pentru u r­ Faptele vorbesc...
mărirea acestui criteriu au fost mase plastice, strungarii Nieo-
întocmite grafice speciale cave De la Atelierele R.M.R. Simeria am Considerăm, se spune în acest răs­ SPITALUL UNIFICAT 0RÂSTIE
lae Ciurdărescu şi Gheorghe Ve- primit răspuns în legătură cu criticile puns, că publicarea acestui articol
făcute în articolul „Faptele vorbesc“... („Faptele vorbesc...“) ne este de un aju­ ANGAJEAZĂ
sa de la secţia sculărie şi m un­ cu privire la păstrarea ordinei şi cură­ tor real întrucit noi deşi am luat zil­
ţeniei in secţiile acestei unităţi, articol nic contact cu terenul, ne-am ocupat
citorul ioan Beştelee de la atelie­ publicat in ziarul „Drumul socialismu­ mai mult de problemele producţiei, scă-
rul pigmenţi. lui“ nr. 2.132 din 2 noiembrie 1961. pînd din vedere această latură — păs­
trarea ordinei şi a curăţeniei la locu­
rile de muncă, în secţii etc.
C IT IT O R II SCRIU Z IA R U L U I In vederea înlăturării lipsurilor sem­ Un şofer pentru
nalate s-au luat unele măsuri. Arti­
colul respectiv din ziarul „Drumul so­ autosalvare
cialismului“ a fost prelucrat cu toţi
muncitorii atelierelor; s-a repartizat pe cu vechime de cel puţin
3 ani pe maşină
Numai furtuna au altă p ă re re : vina este a vizul a suferit modificări şi că dacă fiecare maistru de şantier sectoare de
e de vină ? sfatului popular. gospodăria noastră mai depune 24.200 care răspund, în scopul menţinerii cu­ r
lei, atunci dînşii încep imediat lucră­ răţeniei la fiecare loc de m uncă; în în­
Ploi repezi, descărcări electri­ De a c e l a ş i n e a j u n s — l i p s ă d e rile. Ani depus şi această sumă, ain căperile birourilor s-a început văruirea ooe oooooooooooooooooooooooooooooo<xx>ooooooooooooo
ce. A p a curge puhoaie. A lbia muncit cu toţii la plantarea stîlpilor, etc.
R iului Mare, ce străbate raio­ in teres — su feră şi tovarăşii de dar introducerea curentului nu s-a fă­ g IM PORTAM ?! S
nul H aţeg, se u m p le văzînd cu la S fa tu l p o p u la r din s in tă m â r ia cut încă. Sîntem siguri, se arată în răspun­
ochii. Şi deodată iese din Orlea, care, deşi a tre cu t a p ro a ­ sul primit la redacţie din partea con­ I TRAGERE SPECIALA l
m atcă, se revarsă, distruge p e o să p tă m in ă de la revă rsa ­ Gospodăria noastră a construit în ducerii atelierelor R.M.R. Simeria, că
diguri, podeţe. Urm area naturii rea apei, n-au luat nici o m ă ­ acest an o uscătorie modernă pentru măsurile care au fost luate ş! care le ! „LO TO C E N TR A L" f
dezlănţuite, este firească. F i­ sură pe7itru repararea celor 30 tutun. Nn o putem folosi pentru că vom mai lua pe parcurs, vor duce la
rească, pentru că acei care m . de şosea degradată, din care im avem curent electric. De curent înlăturarea deficienţelor semnalate în OX
aveau datoria s-o preîntim pine cauză circulaţia între această avem nevoie şi la grajdurile pentru articolul publicat în coloanele ziarului.
n - a u f ă c u t - o . T o v a r ă ş i i d e Ici com ună şi Nălaţi este între­ vite, la magazie ele. De asemenea, co­ | Se efectuează 6 extrageri |
Sfatul popular din Nălaţi, de ruptă. lectiviştii şi-au cumpărat aparate de a
exem plu, deşi ştiau că digul din radio şi alte aparate electrice de uz g P rintre num eroasele premii S
dreptul întreprinderii „Vasile Locuitorii com unelor am intite casnic pe care nu le pot folosi. 24 NOIEMBRIE 1961
R oaită“ este şubred, n -a u făcut doresc ca to va ră şii de la s fa tu ­ DEVA : E vdokia; HUNE- o s u p lim e n ta re , se acordă ?
nim ic p en tru înlocuirea stupilor rile populare respective să lase Electrificarea satului nostru se tă­ DOARA: Cer s e n in ; PE-
la o p a r te scu zele şi să se a p u ­ răgănează de aproape 3 ani. Noi am T RO Ş A N I. Două vieţi (se- !2 A U TO TU R IS M E „M O S K V IC I“ ]
p u trezi, p e n tru întărirea lui. D i­ c e dc treabă. Noi, c e tă ţe n ii, le tot aşteptat, dar spre regretul nostru
vom da tot sprijinul. vedem că tovarăşii de la l.G.O. nici ria I-a ) ; C arm ela ; SE B E Ş :
gul cu pricina a fost distrus. De nu se sinchisesc, li întrebăm pe aceas­
ll.IE M ĂNIŢll! tă c a le : Pină cînd mai aşteptăm ? Ker o g ll, ALBA IU LIA : R e­
v in ă e... „ fu r tu n a “, b in e în ţe le s
Haţeg vista visurilor ; Enrico Caruso ;
d u p ă to va ră şii de la sfat. care SIM ERIA : Carmela ; H A ŢE G :
Aşteptăm,
Ic c greu să recunoască n eg li­ dar pînă cînd ? P rim ul raid spre stele ; O R A Ş-
je n ţa lor. D u p ă ei, to t „ fu rtu n a Colectiviştii din satul Oiejden, ra­ PARTE N it POPA T I E : învierea (seria I - a ) ; LO- IA Z I JOI, ULTI MA Zl f
este de vină“ pentru că m ulţi ionul Alba, au pus mînă de la mină NEA : In um bra leg ii; TEIUŞ : o1 o
din m uncitorii întreprinderii res­ şi au strins peste 80.000 lei. Aceşti preşedintele G.A.G. A vio n u l p lea că la ora 9 ; B R A D :
pective, din pricină că apa a bani au fost daţi întreprinderii dc gos­ Aproape de soare: Z L A T N A : ? ă Bisai p u te ţi p r o c u r a o
distrus p o d eţu l de la N ălaţi-V ad. podărire orăşenească Alba luiia pen­ IOSIF KISS
tru electrificarea satului. Cînd ne-am H aiducul de pe C e r e m u ş ; 1LIA: ii t r a g e r e a s p e c i a l ă >
secretând organizaţiei de baza
T o a tă lu m ea ride, cîntă şi d a n ­ V
P.M.R. OOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOv
ALEXANDRU NAGY şi
sînt n evo iţi să facă zilnic un adresat tovarăşului director de la UJLIU POPA sează : APOLDUL DE S U S : M e­
ocol de 3-4 km . M uncitorii insă I.G.O., I. Fizeşan, ne-a spus că de­ dicul şi vraciul.
colectivişti — Oiejdea