Page 78 - 1961-11

Nr. 2150 DRUMUE SOCIALISMELUk pi». *

n centrul dezbaterilor — cele mai importante probleme

C o n f e r i n ţ a o r g a n i z a ţ i e i or ă şen eş ti de p a r t i d Deva

r Timp de aproape două zile, delegaţii la conferinţa or- regional Deva au muncit cu un deosebit elan pentru ţ Viaţa internă de partid, Mai multă, grijă faţă
înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de cel de-al 111-lea ^ să ne preocupe mai mult de cerinţele oamenilor muncii
} ganizaţiei orăşeneşti de partid Deva, au dezbătut cu mult Congres al P.M.R.
J simţ de răspundere, cu competenţă cele mai importante Atît darea de seamă cît şi unii de­ nian — lasă încă mult de dorit. De
ţ probleme pe care le ridică viaţa în diferite domenii de Darea de seamă prezentată de tov. LADISLAU FEDU-)
( activitate. RAN1GI, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid | Delegaţii la conferinţă au dezbătui în acest an au fost primiţi un număr legaţi care au luat cuvînlul în cadrul asemenea, deservirea în unele unităţi
[ In cei aproape doi ani care au trecut de la ultima con- Deva. cit şi discuţiile purtate în conferinţă au tăcut o | cu răspundere problemele vieţii interne mare de membri şi candidaţi de partid. discuţiilor au acordat o atenţie deo­ comerciale nu este făcută la nivelul
} ferinţă a organizaţiei orăşeneşti de partid au fost obţinute profundă analiză a activităţii de partid şi economice, au) de partid. Conferinţa a apreciat că Important este că aproape 91) la sută sebită şi modului în care organizaţi­ cerinţelor actuale. Există încă cazuri
| succese importante în îndeplinirea sarcinilor trasate de scos în evidenţă rezultatele bune obţinute, metodele de) succesele obţinute în toate domeniile de din aceştia lucrează direct în produc­ ile de partid, sfaturile populare, or­ cînd mărfurile sînt prezentate fără
l partid. Mobilizaţi de organizaţiile de bază, însufleţiţi de muncă folosite, precum şi deficienţele ce se mai fac sim-j activitate se datoresc conducerii înţe­ ţie. Dar o lipsă a noastră este că nu ganizaţiile comerciale şi alte întreprin­ gust, cînd unii lucrători din comerţ
( exemplul comuniştilor, oamenii muncii din raza oraşului ţite la unele locuri de tnuncă. lepte a partidului nostru. îmbunătăţi­ cu destulă răspundere ne-am ocupat de deri şi instituţii se preocupă de sa­ nu practică o deservire civilizată.
rea muncii organizatorice şi politice a primirea femeilor în partid. Se mani­ tisfacerea în tot mai bune condiţiuni
L w-'WWhW.W» organizaţiilor de partid, perfecţionarea festă de asemenea deficienţe în ce pri­ a cerinţelor oamenilor muncii, a ne­ Ţinînd seama de cerinţele oamenilor
necontenită a metodelor lor de muncă, veşte educarea marxist-leninistâ a can­ voilor materiale ale acestora. S-a ară­ muncii în mijlocul cărora trăiesc şi
Activitatea economică — efectuarea unui control judicios al în­ didaţilor. Acestor probleme va trebui tat că în urma preocupării pe care muncesc, mai mulţi delegaţi la con­
făptuirii hotărîrilor, generalizarea ex­ să le acordăm o atenţie deosebită în au avut-o organizaţiile de partid, con­ ferinţă au arătat că sfatul popular
pe o treaptă tot mai înaltă viitor. diţiile de viaţă s-au îmbunătăţit sim­ orăşenesc s-a orientat greşit atunci
perienţei pozitive, toate acestea au fă­ ţitor. cînd şi-a îndreptat atenţia numai spre
Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de Conferinţa a subliniat faptul că a stau în faţă. Din această cauză ele cut să crească puterea de muncă a or­ Participanţii la discuţii au subliniat înfrumuseţarea centrului oraşului, ne-
au desfăşurat o slabă activitate, nu ganizaţiilor de partid, rolul lor orga­ necesitatea unei mai bune îndrumări Participanţii Ia discuţii nu s-au mul­ glijînd în acelaşi timp străzile măr­
partid a acordat o atenţie deosebită crescut maturitatea organizaţiilor de au exercitat un control sistematic asu­ nizator şi mobilizator. a organizaţiilor de masă, antrenării lor ţumit să vorbească însă numai despre ginaşe. Acest lucru a făcut ca în car­
pra conducerii administrative, nu au în munca de mobilizare a maselor la ceea ce e bun. 0u simţ dc buni gos­ tierele mărginaşe să existe străzi des­
problemei creşterii producţiei, a pro­ partid, puterea lor de analiză, influ­ tras la răspundere şi nu au analizat A fost apreciat rolul înseninat pe care înfăptuirea sarcinilor trasate de Congre­ podari ei au scos în evidenţă şi unele fundate, canale necorespunzătoare etc.
cu toată competenţa factorii care au l-a avut controlul şi ajutorul dat de sul al III-lea. deficienţe, au făcut propuneri menite Pe bună dreptate s-a cerut noului or­
ductivităţii muncii, a îmbunătăţirii ca­ enţa lor în procesul de producţie, s-a frînat bunul mers al activităţii între­ biroul Comitetului regional de partid. să ducă la îmbunătăţirea gospodăririi gan ales Mă acorde mai multă aten­
prinderilor. Membrilor şi candidaţilor In urma ajutorului primit, comitetul o- Despre propaganda de partid s-a a- oraşelor şi satelor, la o şi mai bună ţie înfrumuseţării cartierelor mărgina­
lităţii produselor şi realizarea de eco­ îmbunătăţit stilul lor de muncă. de partid nu le-au fost trasate sar­ răşenesc a reuşit să se orienteze mai rătat că aceasta s-a îmbunătăţit simţi­ deservire a oamenilor muncii. şe ale oraşului.
cini concrete şi nici nu au fost re­ bine în muncă, să ia măsuri pentru tor. Dar cu toate rezultatele bune ce
nomii în unităţile industriale din ora­ — Organizaţia de partid de la I.I.L. partizaţi în aşa fel îneît să poată fi îmbunătăţirea activităţii de partid în s.-au obţinut, ea nu se ridică încă la ni­ Unii vorbitori au apreciat că or­ Tov. Romulus Rusu a criticat sfa­
cuprinse toate locurile de muncă. raza oraşului. 0a urmare, controlul velul cerinţelor actuale. S-a reuşit ce-i ganizaţiile de bază nu au îndrumat tul popular al oraşului regional Deva
şul regional Deva. In ce priveşte „1 Mai“ Deva, a arătat tov. Ioan executării hotărîrilor s-a întărit, apa­ drept, să se cuprindă în învăţămîntul îndeajuns organizaţiile de masă (sin­ pentru că nu a dat tot sprijinul cir­
Unii delegaţi au arătat că multă ratul Comitetului orăşenesc este pregă­ de partid marea majoritate a membri­ dicat, U.T.M., organizaţiile de femei cumscripţiilor sanitare să-şi desfăşoa­
creşterea producţiei industriale s-a ară­ Bodca, a analizat periodic activitatea vreme la şantierul T.R.0.H. organiza­ tit mai temeinic, organizaţiile de bază lor şi candidaţilor de partid şi să se ctc.) să se ocupe dc ridicarea conş­ re în bune condiţiuni activitatea. Vor­
rea muncii s-a făcut în mod defec­ primesc un ajutor mai substanţial. S-a asigure o frecvenţă corespunzătoare tiinţei lucrătorilor din diferite unităţi bitorul a subliniat că în reţeaua de
tat că producţia globală pe anul 1960 desfăşurată de diferite secţii ale în­ tuos. Conducerea şantierului şi orga­ întărit simţitor şi munca organului cu de deservire a oamenilor muncii, pen­ alimentaţie publică nu sînt peste tot
nizaţia de bază — a arătat to­ activul său a crescut combativitatea or­ Dar organizaţiile de partid s-au preo­ tru a-i educa în spiritul atitudinii noi respectate regulile de igienă. O ase­
a fost realizată în proporţie de 101,6 treprinderii. In urma dezbaterilor din ganizaţiilor de bază. cupat în măsură insuficientă de con­ faţă de muncă, a disciplinei, a res­ menea situaţie se poate găsi mai ales
varăşul Ovidiu Velehorschi — în loc ţinutul învăţămîntului. In această pri­ pectului faţă de aceia pe care-i de­ !a bufetele T.A.P.L. şi la cofetărie.
Ia sută. întreprinderile industriei lo­ cadrul adunărilor generale au fost să analizeze cauzele ce determină rit­ Darea de seamă cît şi discuţiile au vinţă se observă un slab control şi în­ servesc.
mul nesatisfăcător de lucru de pe şan­ drumare. Ca urmare, conţinutul învă­ Noului organ ales îl revine sarcina
cale au îndeplinit planul în proporţie luate măsuri care au dus la înlătu­ tierul din Deva, au căutat să-şi jus­ subliniat rolul activului fără de partid ţămîntului nu e întotdeauna legat de — Calitatea unor lucrări făcute în dc a studia mai temeinic cerinţele oa­
tifice lipsurile sau să dea vina exclu­ practica construcţiei socialiste, tezele atelierele cooperativelor meşteşugă­ menilor muncii şi de a lua măsuri mai
de 117,9 la sută, iar cooperaţia meş­ rarea deficienţelor şi la îmbunătăţirea siv pe conducerea trustului. în strîngerea legăturii partidului cu teoretice sînt uneori rupte de proble­ reşti — a arătat tov. Nicolae Gher- operative pentru rezolvarea acestora.
mele practice.
teşugărească în proporţie de 110,5%'. muncii. Acest lucru s-a văzut de fapt şi în masele, în elaborarea unei hotărîri cît
conferinţă. Tovarăşul V. Aramă, se­ Mai există încă cazuri cînd munca
Succese deosebite au obţinut în Tovarăşul Teodor Burtea, de Ia de­ cretarul organizaţiei de bază de la mai juste, în mobilizarea maselor la politică de masă are un caracter gene­
acest ân muncitorii de la exploatarea poul de locomotive Simeria a arătat şantierul din Deva, a încercat să ral, nerăspunzînd sarcinilor complexe
minieră Deva. La nivelul sarcinilor în discuţiile purtate că datorită spri­ justifice lipsurile organizaţiei de bază înfăptuirea acestora. trasate de partid. Agitatorii nu sînt
s-au ridicat şi ceferiştii Complexului jinului acordat de organizaţia de bază, şi ale conducerii şantierului; In loc
Simeria. Pentru rezultatele dobîndite, consfătuirile de producţie au fost mai să facă o profundă analiză critică şi Unii dintre vorbitori s-au ocupat de
colectivul staţiei 0.F.R. Simeria-Triaj bine pregătite, ele făcînd de fiecare întărirea organizaţiilor de partid prin
a fost declarat fruntaş pe ţară, iar dată o analiză profundă a rezultate­ autocritică, el a căutat, fără temei, primirea celor mai buni dintre cei mai
depoul de locomotive şi staţia 0.F.R.- lor obţinute în producţie, scoţînd cu să găsească diferite motive prin care buni oameni ai muncii în rîndul mem­
călători au fost declarate unităţi frun­ curaj la iveală deficienţele existente. să justifice întîrzierea lucrărilor, ca­
taşe pe regionala G.F.R. Timişoara. In consfătuirile de producţie, pe baza litatea slabă a unor construcţii, ri­ brilor şi candidaţilor de partid. peste tot instruiţi în mod temeinic şi re a continuă.
sipa de materiale sau alte lipsuri de operativ, unele gazete de perete sînt
Şi colectivul de muncă de la între­ propunerilor făcute de muncitori, s-au pe acest şantier. Dar după cum era — Organizaţiile de partid din ora­ slab folosite, se mai găsesc încă în a stilujiaai d e raiancă — s a r c in ă
şul Simeria — a arătat tov. Vlad Lăs- multe locuri lozinci vechi, nelevate de principală a noului ©rgan
prinderea de industrie locală „IM ai“ întocmit planuri de măsuri tehnico- şi firesc, delegaţii la conferinţă nu cuţ — se călăuzesc cu stricteţe după in­ sarcinile curente ale producţiei, nesu-
au putut fi de acord cu poziţia sa. dicaţiile Congresului al Ili-lea al gestive şi fără putere de mobilizare.
din Deva a întîmpinat conferinţa cu organizatorice, iar după aceea s-a Unii dintre vorbitori, printre care se P.M.R. atunci cind primesc membri şi
numără şi tov. Guţu Vasile, au arătat
rezultate deosebite. încă de la 3 oc­ urmărit sistematic înfăptuirea lor. Mă­ candidaţi de partid. Ele nu acordă acest Noului organ îi revine sarcina de a In încheierea discuţiilor a luat cu- tăririle luate într-o serie de probleme
că lipsurile ce există pe şantierele de titlu decît acelora care dovedesc prin lichida aceste lipsuri, de a lua măsu­ vîntul tovarăşul Ioan Pipoş, membru au fost elaborate In urma unui studiu
tombrie acest colectiv a raportat că surile luate au avut ca efect depăşi­ construcţii se datoresc faptului că fapte că sînt demni să-l poarte. Aseme­ rile necesare pentru a ridica munca de al biroului Comitetului regional de profund, fapt care le-a asigurat efica­
munca nu este suficient de bine orga­ nea muncitori avem destui la complexul propagandă şi de agitaţie la nivelul partid. citatea. Ca urmare, a crescut rolul con-
şi-a realizat în întregime planul pro­ rea planului de producţie pe 9 luni C.F.R. Simeria. Dovadă este faptul că sarcinilor actuale. ducăiur şi mobilizator al organizaţiilor
ducţiei globale pe întregul an. A fost cu 6,4 la sută. Totodată, printr-o mai nizată, iar controlul organizaţiei de Intr-adevăr, în perioada care a tre­ de partid.
bază, exigenţa ei faţă de îndeplinirea cut de la ultima conferinţă, în ora­
scos în evidenţă faptul că şi alte în­ bună gospodărire a combustibilului, sarcinilor de plan, faţă de calitatea
lucrărilor sînt slabe. Lipsa unui con­
treprinderi industriale şi organizaţii s-au realizat în aceeaşi perioadă eco­ trol sistematic a dus la risipă de ma­ Âfenfie sporită întăririi şul regional Deva s-au obţinut reali­ Acestea sînt doar cîteva din aspecte­
economico-organizatoricé a nităfiior zări însemnate în toate domeniile de le pozitive ale vechiului comitet oră­
comerciale din oraşul Deva au obţi­ nomii de 4.830 tone cărbune, cu care teriale şi de timp, la folosirea ncra- activitate. Aceste realizări se datoresc şenesc de partid. Dar trebuie să ară­
ţională a orelor de lucru, fapt ce a soesaSiste dira sqricuSflyră ! în primul rînd faptului că organizaţiile tăm că în domeniul vieţii interne de
nut rezultate bune în muncă. se pot remorca în plus 170 trenuri de influenţat întîrzierea lucrărilor. Faţă de partid şi-au îmbunătăţit simţitor partid au existat şi unele lipsuri şi tnai
de lipsurile de pe şantiere se face activitatea. Comitetul orăşenesc s-a ales în stilul de muncă al vechiului co­
Conferinţa a subliniat că aceste re­ marfă pe ruta Simeria-Goşlariu şi vinovat şi trustul regional de con­ ocupat cu competenţă de conducerea mitet orăşenesc. Una din aceste lip­
strucţii. economiei, analizînd — cu ajutorul suri este faptul că biroul comitetului
zultate se datoresc în primul rînd retur. activului său •*-- cele mai importante orăşenesc nu a cuprins armonios toa­
Conferinţa a supus unei analize te­ laturi şi probleme ale muncii din în­ te problemele ce i-au stat în faţă, de
faptului că organizaţiile de partid, de Gu combativitatea caracteristică co- meinice şi activitatea nesatisfăcătoare Un loc important în dezbaterile şi . semiiină. Comitetul orăşenesc d e, treprinderi. Aceasta face ca sarcinile unele ocupîndu-se mai mult iar pe al­
a altor întreprinderi rămase în urmă, 'conferinţei j-a ’ ocupat şi problema în­ partid şi sfatul popular al oraşului trasale de Congresul al lll-lea al tele neglijîndu-le. Aşa, de pildă, activi­
pe raza oraşului .şi-au. îmbunătăţit în j, muniştilor, delegaţii la conferinţă au recomandînd noului organ ales să tăririi economico-organizatorice a sec­ regional Devd, rtu au orientat în m;i-' P.M.R. să fie-traduse cu succes în viaţă. tatea comitetului executiv al sfatului
mninocdD s^iiminţfiftnor, .falic-tiviftfalftpeaâ. EPilpe îrnidfiir-uiirmrHă scos la iveală şi lipsurile ce există. manifeste mai multă preocupare faţă torului socialist. Ga urmare a preocu­ sură suficientă consiliile dc condu­ popular orăşenesc a fost analizată de 4
părilor comitetului orăşenesc, s-a reu­ cere ale G.A.G. pentru înfiinţarea şi Vorbitorul a arătat în continuare că ori în anul acesta, munca pentru în­
cu tot mai multă competenţă proce­ Ei au arătat că mai sînt întreprinderi de sprijinirea acestora, să tragă cu şit ca faţă de anii trecuţi producţia Ia dezvoltarea unor ramuri aducătoare noului organ îi revine sarcina de a tărirea rîndurilor partidului nu s-a a-
mai multă tărie la răspundere condu­ liectar să crească simţitor. de venituri cum s în t; creşterea pă­ lua de pe acum măsurile necesare pen­ nalizat niciodată, iar activitatea ideo­
sul de producţie, desfăşoară o susţi­ care nu-şi îndeplinesc în mod ritmic cerile lor administrative, să ajute mai sărilor, albinăritul şi altele. tru asigurarea condiţiilor în vederea logică s-a analizat o singură dată. lin
temeinic organizaţiile de bază pentru Au fost obţinufe succese însemnate îndeplinirii planului pe anul 1962. mare număr de plenare şi şedinţe de
nută muncă politico-educativă în rîn- sarcinile de producţie. Este negativ a-şi exercita mai bine dreptul de con­ şi în ce priveşte dezvoltarea sectorului In ce priveşte producţia de lapte comitet s-au ţinut fără a se lua hotărîri.
trol asupra conducerilor administrative. zootehnic. Comitetul orăşenesc a în­ obţinută în G.A.C., s-a ară lat că ca Im agricultură, organizaţiile de par­
dul muncitorilor, mobilizîndu-i la în­ faptul că unele întreprinderi, cu ca­ tocmit în această privinţă un studiu este sub nivelul producţiei medii de tid au sarcina de a mobiliza cadrele Acest lucru s-a putut întîmpla din
pe baza căruia au fost stabilite sar­ lapte din gospodăriile colective ale tehnice, muncitorii din G. A. S, şi pe
făptuirea sarcinilor de plan. racter republican nu şi-au îndeplinit cini concrete pentru fiecare unitalc regiunii. In vederea dezvoltării conti­ colectivişti Ia efectuarea tuturor lucră­ cauză că materialele puse în dezbatere
agricolă socialistă. nue a sectorului zootehnic şi a spori­ rilor în bune condiţiuni agrotehnice în n-au fost pregătite Ia nivelul corespun­
Tovarăşul Adam Ioan de la E. M. planul producţiei globale. Printre a- rii productivităţii animalelor, confe­ scopul sporirii producţiei agricole. Noul zător. Au existat deficienţe şi în ce
Deva, a arătat că munca politico-edu­ cestea se numără „Marmura“ — Aiît în darea de seamă cît şi în rinţa a cerut noului organ ales să ia organ nu trebuie să se mulţumească priveşte controlul îndeplinirii hotărîri­
cadrul discuţiilor s-a arătat că este măsuri pentru studierea şi aplicarea cu realizările obţinute în sectorul zoo­ lor. membrii biroului au participat în
cativă desfăşurată de organizaţiile de I. 0. I. L. Simeria, Şantierul d'c necesar să se intensifice munca politică experienţei înaintate folosită de gos­ tehnic. prea mică măsură la adunările gene­
în vederea terminării colectivizării podăriile colective fruntaşe din re­ rale ale organizaţiilor de bază. Au exis­
bază a constituit chezăşia succeselor construcţii şi altele. In aceste între­ agriculturii. Mai sînt multe de făcut giune. Aşa cum a subliniat şi conferinţa, o
obţinute de mineri în realizarea sar­ prinderi nu se dă atenţia cuvenită şi în ce priveşte întărirea economico- atenţie deosebită va trebui acordată de tai şi cazuri cînd unii membri ai bi-
In cadrul discuţiilor s-a subliniat către noul organ problemei educării co­ roului au substituit munca conducăto­
cinilor de plan. Pentru ca organiza­ creşterii productivităţii muncii, folosi­ organizatoricâ a gospodăriilor co­ că datorită sprijinului primit din muniste a oamenilor muncii şi îmbună­ rilor unor întreprinderi şi instituţii,
partea statului, gospodăriile colective tăţirii continue a învăţămîntului de stat. ocupîndu-se personal de rezolvarea a-
ţia de partid să-şi poată exercita în rii depline a utilajelor, extinderii micii lective. Noul organ va trebui să a- au reuşit să obţină an de an produc­ numitor probleme gospodăreşti.
măsură din ce în ce mai mare rolul mecanizări, ridicării nivelului de ca­ jute în mai marc măsură gospodă­ ţii tot mai mari. Ca urmare, au cres­ Referindu-se la problemele vieţii in­
riile colective pentru a lua cele mai cut şi posibilităţile lor de a contrac­ terne de partid, vorbitorul a arătat că Noului organ îi revine sarcina să
său de conducător politic, să poată lificare a muncitorilor, extinderii miş­ eficiente măsuri în vederea sporirii ta şi livra statului cantităţi sporite activitatea organelor şi organizaţiilor tragă învăţăminte din lipsurile semna­
producţiei la hectar. O atenţie mult de cereale, legume, lapte, carne, ouă de partid s-a îmbunătăţit simţitor, co­ late în stilul de muncă a vechiului or­
desfăşura o temeinică muncă politico- cării de inovaţii şi a altor probleme mai măre va trebui acordată dezvol­ efc. Organizaţiile dc bază vor trebui mitetul şi biroul său şi-au ţinut cu re­ gan, să lupte pentru înlăturarea lor din
tării legumiculturii pentru care exislă să desfăşoare o muncă politică intensă gularitate şedinţele, analizînd în ca­
educativă, a fost luată măsura ca toţi de interes vital pentru realizarea şi condiţii foarte bune aproape în toate pentru a explica colectiviştilor avan­ drul lor munca politică şi economică rădăcini. Va trebui să acorde mai mul­
gospodăriile colective. tajele ce !e au prin sporirea cantităţi­ din diverse sectoare de activitate. Ho- tă atenţie pregătirii şedinţelor de birou
comuniştii să fie repartizaţi în aşa depăşirea planului de producţie Ia toţi lor de produse contractate cu statul. şi plenarelor comitetului. In cadrul a-
Conferinţa a atras atenţia că nu
fel, îneît Ia fiecare loc de muncă să indicii. Consfătuirile de producţie sînt s-a acordat o atenţie corespunzătoare
creşterii numărului oilor cu Iînă fină
existe un număr corespunzător de slab organizate, iar întrecerea socia­

membri şi candidaţi de partid. Prin listă este neglijată manifestîndu-se for­

munca politică desfăşurată de la om malism în organizarea ei. Aceste lip­

Ia om, prin exemplul lor personal, co­ suri se datoresc în mare parte şi fap­

muniştii au reuşit să însufleţească pe tului că organizaţiile de bază nu au

cei din jurul lor în lupta pentru în­ fost îndrumate şi sprijinite de comi­

deplinirea şi depăşirea sarcinilor de tetul orăşenesc de partid pentru a se

plan. ridica la înălţimea sarcinilor ce le

cestora trebuie să se analizeze cele mai

Să ridicăm fot mai sus nivelul Organizaţiile de bază şi de U.T.M. combătut cu tărie unele manifestări secţia învăţămînf şi cultură se re­ esenţiale probleme, să se ia hotărîri
din şcoli — a arătat tovarăşa Eleo- nesănătoase, străine moralei comuniste flectă şi prin lipsa de grijă gospo­ menite să ducă la continua îmbunătă­
muncii cultural-educative nora Bodea — nu se străduiesc în care se mai observă în comportarea dărească faţă de întreţinerea şcolilor ţire a activităţii, la mobilizarea mase­
suficientă măsură pentru a folosi for­ unora. Mulţi din vorbitori au arătat şi de asigurarea curăţeniei. Tovarăşii lor largi de oameni ai muncii la înfăp­
me variate şi atractive de educare a că în majoritatea lor, cadrele didac­ care lucrează in această secţie nu tuirea sarcinilor trasate de Congresul
tice manifestă răspundere în muncă, dau dovadă de combativitate faţă dc al Hi-lea. la întărirea continuă a rolu­
tineretului în spiritul atitudinii noi se achită cu cinste de nobila sarcină manifestările de indisciplină şi alte lui conducător al organizaţiilor de bază.
faţă de muncă şi faţa de comportarea
Una din lipsurile vechiului organ a
fost şi aceea că s-a ocupat insuficient

Activitatea cultural-educativă desfă­ ansamblu artistic puternic, care să tru, nu i-au antrenat la diferite acti­ în societate. Din această cauză se mai pe care le-a încredinţat-o partidul, deficienţe din activitatea cadrelor di­ de munca de propagandă. Propaganda
şurată de organizaţiile de partid a ivesc uneori abateri de la disciplină aceea de a educa noua generaţie că­ dactice. Ba mai mult, tovarăşul Şooş de partid şi munca politică de masă nu
fost dezbătută, ca şi celelalte proble­ poată prezenta publicului spectacole vităţi obşteşti şi în munca culturală şi de la conduită. Rău este că unele reia îi revine minunata misiune dc a Andrei, şeful secţiei, manifestă atitu­
me, cu toată răspunderea de confe­ organizaţii de partid din şcoli nu au construi comunismul în ţara noastră. dini neprincipiale în munca cu cadrele, au fost peste tot şi în suficientă mă­
rinţă. Acest lucru este şi firesc, de­ interesante şi educative. Slab se des­ de masă. Există în oraş mulţi tineri reuşit să imprime în rîndul profesori­ Prin comportarea lor morală, prin fe­ protejînd pe unii şi neîndreptăţindu-i sură legate de sarcinile concrete ala
oarece pe măsură ce se dezvoltă eco­ lor linia de a se preocupa în mai lul cum se îmbracă şi cum muncesc pe alţii. Cum explică tov. $ooş oare construcţiei socialiste. Conţinutul învă­
nomia, pe măsură ce înaintăm pe ca­ făşoară munca şi la căminele cultu­ intelectuali care au terminat diferite mare măsură de educaţia comunistă dovedesc de asemenea că sînt la ni­ situaţia de la şcoala pedagogică unde
lea desăvîrşirii construcţiei socialiste, în orele de curs. A fost criticat cu velul sarcinilor şi răspunderii ce o au. în rîndul cadrelor didactice s-a mani­ ţămîntului de partid a fost slab contro­
/ cresc şi nevoile culturale ale mase­ rale. Şi acestea gu un număr mic de facultăţi şi institute, dar după ter­ asprime faptul că unele cadre didac­ festat o atitudine nesănătoasă, de co- lat. Gazetele de perete, munca de agi­
lor, se cere a fi dezvoltată conştiinţa tice rup lecţiile de viaţă, dc practica Sînt însă — cei drept puţini la nu­ coloşire a lipsurilor, neprîncipialitafe taţie sînt slab folosite. Agitatorii nu
socialistă, spiritul colectivist al oame­ formaţii artistice, iar unele din ele minarea acestora nu se mai preocupă construcţiei socialiste, neglijează la­ măr — şi • asemenea cadre didactice în relaţiile dintre ele şi indisciplină sînt instruiţi cu regularitate.
nilor muncii, se cere a fi format pro­ tura lor educativă, considcrînd în mod care tui dovedesc prin fapte că-şi iu­ în rîndul elevilor mai mari ? De ce
filul moral-politic al omului de tip nou. au o activitatea sporadică. pentru a-şi adînci cunoştinţele poli­ cu iotul greşit că de educarea elevi­ besc meseria, care nu dau dovadă de s-a mulţumit oare cu o astfel de si­ Noul comitet — a arătat în încheiere
lor trebuie să se ocupe exclusiv di- răspundere în educarea şi instruirea tuaţie şi nu a luat măsuri pentru a vorbitorul — va trebui să desfăşoare o
Conferinţa a apreciat că, sub îndru­ Conţinutul repertoriilor nu este în­ tice şi profesionale. Conferinţa a apre­ riginţii. elevilor, caro după felul cum se îm­ o curma la timp ? activitate inai eficientă, să pună niai
marea Comitetului orăşenesc de partid, bracă şi cum se comportă în socie­ mare bază pe munca colectivă, să a-
au fost obţinute rezultate frumoase pe totdeauna la nivelul cerinţelor. De ciat că intelectualii oraşului pot şi Aceste lipsuri se datoresc în mare tate nu pot să constituie un exemplu Este pozitiv faptul că din atenţia corde o atenţie mai mare selecţionării,
tărîmul muncii cultural-educative. Dar parte faptului că organizaţiile de bază demn de urmat pentru etevi. Confe­ conferinţei nu a fost scăpală nici pro­ creşterii şi promovării cadrelor, să fie
aceste rezultate nu pot fi considerate multe ori programele artistice nu sînt trebuie să devină o forţă din ce în din şcoli nu au fost îndrumate dc rinţa a pus în faţa noului organ sar­ blema educării tineretului extraşcolar.
pe deplin mulţumitoare. Este drept că comitetul orăşenesc cum să munceas­ cina de a ajuta cu mai marc răspun­ mai exigenţi faţă de munca aparatului,
unele formaţii artistice din oraşul re­ axate pe sarcinile actuale, sînt rupte ce mai puternică în munca de cultu­ că, nu li s-au arătat îndeajuns sarci­ dere organizaţiile dc bază din şcoli Mulţi dintre participanţii la discuţii să se ocupe mai temeinic de pregăti­
gional Deva au repurtat succese în­ nile ce le au în calitate de conducă­ pentru a se ocupa în mod mai temei­ au arătat că avem tineri entuziaşti rea acestuia.
semnate cu prilejui unor concursuri, de viaţă, de practica construcţiei so­ ralizare a maselor. Dar pentru reali­ tori politici în şcoli. Acest lucru a fă­ nic dc lichidarea lipsurilor care mai care pot să facă lucruri frumoase.
ajungînd pînă la faza interregională. cut ca ele să se ocupe în mică mă­ există în acest important domeniu dc Energia lor tinerească trebuie canali­ Ţinînd seama de învăţămintele reie­
Dar din atenţia Comitetului orăşenesc cialismului, de problemele care fră- zarea acestui lucru noul comitet oră­ sură de educarea comunistă a elevi­ activitate. şite din conferinţă, noul comitet oră­
de partid, a sfatului popular şi a lor, de conţinutul învăţămîntului, să zată însă spre scopul nostru comun şenesc de partid va trebui să desfăşoare
consiliului local al sindicatelor a fost mîntă oraşul sau satul respectiv. Prin şenesc va trebui să găsească noi şi manifeste lipsă dc exigenţă faţă de Conferinţa a scos în evidenţă şi
scăpată în bună măsură activitatea nivelul de predare, faţă de activitatea unele lipsuri din activitatea secţiei de şi măreţ — construirea socialismului. o activitate mult mai bogată, mai vie
culturală de masă. Acest lucru a fă­ urmare, ele nu pot contribui în mă­ variate forme de educare a intelectua­ profesorilor şi dc stilul de tnuncă al învăţămînf şi cultură a sfatului popu­ şi mai eficientă pentru a mobiliza cu
cut ca numărul formaţiilor artistice organizaţiilor U.T.M. lar orăşenesc. S-a arătat că în mun­ Este necesar să ne ocupăm mai mult
să fie destul de mic, iar clubul sin­ sură suficientă la mobilizarea oame­ lilor, de antrenarea lor la activitatea ca acesteia există multă superificiali- succes masele de oameni ai muncii la
dicatelor din Deva să ducă o activi­ Intr-o măsură prea mică s-au ocu­ fafe, ceea ce face să îndrume spora­ pentru a forma o conştiinţă nouă la
¦ XX' tate de campanie. Nu poate fi cali­ nilor muncii la înfăptuirea sarcinilor cultural-educativă şi obştească. pat organizaţiile de partid din şcoli dic şcolile, iar în controlul pe carc-1 înfăptuirea măreţelor sarcini pe care par­
ficat altcumva decîi lipsă de preocu­ şi de educarea comunistă a cadrelor face să acorde atenţie mai mult la­ tinerelul nostru, o concepţie nouă faţă
pare faptul că în Deva — oraş re­ complexe ridicate de construcţia- so­ Oraşul Deva are o reţea înseninată didactice, de modul în care partici­ turii instructive a învăţămîntului, ne- de muncă, dc viaţă, o concepţie co­ tidul ni !e-a trasat.
şedinţă de regiune — nu există iţrî pă şi îşi însuşesc materialul predat glijîndu-se latura Iui educativă. Cali­
cialistă, de viaţa din zilele noastre. de şcoli în care învaţă mii de elevi, Ia învăţămîntul politic. Ele nu au tatea slabă a muncii desfăşurate de munistă despre lume şi societate. Edu­ In prima sa şedinţă ple­
nară, Comitetul orăşenesc
Datorită specificului său — oraş îşi desfăşoară activitatea un mare nu­ carea tineretului cere o muncă atentă de p artid a ales foiroijl său.
Ca prim -secretar al Comi­
reşedinţă de regiune — în Deva îşi măr de cadre didactice. Comitetul oră­ şi plină de răspundere din partea tu­ tetului orăşenesc de partid
Deva a fost reales tov.
desfăşoară activitatea un număr mare şenesc s-a preocupat în bună măsură turor organizaţiilor de partid, din LADISLAU FEDORANICI
iar ca secretari tov. CAROL
de intelectuali: ingineri şi tehnicieni, de îndrumarea acestui însemnat do­ partea fiecărui comunist. KQSTYAL şi ŞTEFAN NE-
BEL’A.
medici, jurişti, cadre didactice, econo­ meniu de activitate. Ga urmare, pro­

mişti, artişti şi alţi specialişti din di­ cesul instructiv-cducativ s-a îmbună­

ferite domenii de activitate. Conferin­ tăţit simţitor, a fost mărit numărul

ţa a trasat sarcină noului organ să sălilor de clasă, s-au îmbunătăţit con­

acorde toată atenţia educării comu­ tinuu condiţiile de învăţătură. Aprccî-

niste a acestor oameni. A fost criti­ • ind aceste realizări şi multe altele

cat faptul că organizaţiile de partid care au fost obţinute, conferinţa a

nu s-au ocupat cu toată răspunderea criticat în acelaşi timp lipsurile ce

pentru antrenarea intelectualilor la se mai constată în procesul insfruc-

studiul marxisni-Icnînismului, peritru tiv-cducativ. S-a arătat că există încă

a-i îndruma şl ajuta să studieze în deficienţe în ce priveşte educarea co­

mod temeinic politica partidului nps- munistă a tineretului şcolar.