Page 79 - 1961-11
P. 79
pag. 4 LR i ISVL tiOtlÂLi im v i Nr. 2150
f« f» :•*•-•:wwuuuui?eummi
ULTIMELE STIEI ULTIMELE S IIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Să înceteze persecutarea
comuniştilor americani!
BERLIN 22 (Agerpres). Noi n-am uitat, a spus în în
Mii de locuitori ai capitalei cheiere prof. Eisler, că am eri
R. D. Germane s-au adunat la canii simpli şi-au exprim at în
Clubul central al tineretului şi deceniul al 4-lea solidaritatea
sportivilor pentru a-şi exprima cu lupta comuniştilor şl a n ti
protestul vehement împotriva fasciştilor germani, cerînd eli
Guvernul S.U.A. salută consimţămîntul Preşedintele Finlandei persecutării comuniştilor clin berarea neuitatului nostru Ernst
Uniunii Sovietice de a se relua a plecat încheierea lucrărilor consfătuirii S. U.A. Thälmann. In prezent vă salu
în Uniunea Sovietică de la 1elinograd La mitingul organizat de tăm, dragi tovarăşi comunişti
din S.U.A., şl ne exprimăm sim
Frontul Naţional al Germaniei patia cea mai fierbinte faţă de
democrate a luat cuvîntul prof.
tratativele tripartite de la Geneva HELSINKI 22 (A gerpres).— ŢELINOGRAD 22 (Agerpres). Participanţii la consfătuire, Gerhard Eisler. Hotărîrea Curţii voi. Trăiască comuniştii am eri
TASS tra n s m ite : TASS transm ite : care şi-a încheiat lucrările la 22 Supreme a S.U.A. cu privire la cani ! Trăiască toate forţele de
WASHINGTON 22 (Agerpres). tratativele de la Geneva să se noiembrie, au adresat o chema mocratice din S.U.A'. 1
TASS transm ite : reîntoarcă la Geneva pentru a La 22 noiembrie preşedintele La 22 noiembrie, N. S. Hruş re tuturor lucrătorilor din agri înregistrarea comuniştilor este
face pregătiri în vederea noii Republicii Finlanda, Urho Kek- ciov, preşedintele Consiliului de cultură din Ţinutul Păm înturi o samavolnicie flagrantă a reac- Participanţii la miting au
Departamentul de stat a făcut serii de tratative cu reprezen konen aplecat în Uniunea Sovie Miniştri al U.R.S.S., a rostit o lor Desţelenite. Chemarea cu ţiunii, un act fascist în această adoptat hotărîrea de a adresa
tan ţii U.R.S.S. tică. U. Kekkonen este însoţit în amplă cuvîntare la consfătuirea prinde angajamente concrete ţară care se pretinde cea mal telegrame de protest preşedin
la 21 noiembrie o declaraţie ofi această călătorie de A. K aria- lucrătorilor din agricultură din pentru sporirea continuă a pro liberă şl cea mai democratică,
cială în care salută consimţă- Purtătorul de cuvînt al De lainen, ministrul Afacerilor Ex Ţinutul Pămînturilor Desţele ducţiei agricole. a declarat vorbitorul. Acest act telui S.U.A., Kennedy, ministru
terne al Finlandei şi de alte p er nite, regiunile Karaganda, Se- dovedeşte că autorităţile am e
mintul Uniunii Sovietice de a se partam entului de S tat a decla soane oficiale. După cum s-a mipalatinsk, Kazahstanul de est, ricane au pornit-o pe urmele lui lui Justiţiei şl preşedintelui
relua tratativele de la Geneva mai anunţat, U. Kekkonen se Aktlubinsk şi Kazahstanul de Hitler şi Mussolini. Curţii Supreme a S.U.A.
cu privire la încetarea experien ra t Insă la 21 noiembrie că S ta va Inttlni la Novosibirsk cu Vest. El a declarat că valorifi
ţelor cu arm a nucleară. N. S. Hruşciov, preşedintele Con carea pămînturilor înţelenite re Haled Bagdaş
tele Unite vor continua experien siliului de M iniştri al U. R. S. S. prezintă o m ăreaţă faptă de
Guvernul S.U.A. a dat instruc eroism a poporului sovietic care împiedicat să rămînă
ţiuni reprezentanţilor săi la ţele cu arma nucleară. Preşedintele Finlandei este în va rămîne de-a pururi în amin
soţit de asemenea de A. V. Za tire. Ain oC i"ri¦a
„0 înseninare în climatul nuclear“ harov, am basadorul U. R. S. S. Adunare solem nă consacrată
în Finlanda. N. S. Hruşciov a subliniat că BEIRUT 22 (A gerpres).—
în perspectivă Kazahstanul tre îm plinirii a 250 de an i de la Autorităţile siriene nu au per
— 003— buie să producă 3,5 miliarde pu mis secretarului general al P a r
adoptlnd hotărîrea de a re- j duri de cereale (în anul 1960 n aşterea lu i M ihail Lom onosov tidului Comunist din Siria, Haled
L. I. Brejnev a părăsit — 1.150 milioane puduri). Re Bagdaş, să răm înă în Siria,
ROMA' 22 — Coresponden lua tratativele în problema -j publica va produce mai multe AiOSCOKA 2 2 ( A g e r p r e s ) . — Şedinţa festivă a fost deschi Bagdaş sosise Ia Damasc Ia 20
Sudanul cereale-marfă decît s-au produs să de M stislav Keldîş, p reşed in noiembrie şi a fost întîm pinat !a
tul Agerpres transm ite: experienţelor nucleare, este ) In întreaga Uniune Sovietică în TASS transm ite: tele Academ iei de ştiin ţe a aeroport de un grup de ofiţeri
Nota guvernului sovietic, In KHARTUM 22 (Agerpres). anii 1952-1953. I n se a r a sile i de 21 n o ie m b r ie U.R.S.S., care In cu v tn ta rea sa din serviciile de securitate si
preocupat totodată să asigu- ") s-a o cu p a t In m o d a m ă n u n ţit riene, care nu i-au permis să ră
t care se a ra tă că U.R.S.S. ac- TASS transmite: a a v u t loc in sala T ea tru lu i de m arile descoperiri ştiinţifice mînă in oraş pentru a candida
(, ceptă reluarea la 28 noiem- re o platformă stabilă aces- ^ La 22 noiembrie, L. I. Brej M are al U.R.S.S. o adu n a re so în viitoarele alegeri parlam en
ţ brie a tratativelor celor trei lem nă a reprezentanţilor orga ale lui Lom onosov. tare.
7 puteri In problema încetării tor tratative, confirmînd li- j nev, preşedintele Prezidiului n izaţiilor ob şteşti, ştiin ţific e şi Acad. A lexandr Topciev, care In legătură cu aceasta, Haled
^ experienţelor cu arma nuclea- Sovietului Suprem al U.R.S.S., ai oam enilor m uncii din M os Bagdaş a adresat o telegramă
nia de politică externă elabo- } care a făcut o vizită în Sudan, cova, consacrată îm plinirii a 250 a prezentat un referat despre de protest guvernului sirian.
t ră, a trezit un larg ecou în a părăsit oraşul Khartum, îm de ani de la n a şte rea m arelui viaţa şi creaţia m arelui savant
rată de Congresul al XXII- 1 preună cu persoanele care îl savant rus M iliail LomOnosov rus a arătat că m ăreţia lui L o
t rindurile opiniei publice îta- însoţesc, îndreptîndu-se spre (1711-1765). In sală se aflau monosov constă in aceea că id e
t liene. Toate ziarele sublinia- lea al P.C.U.S. ^ patrie. remarcabili oam eni de ştiinţă ile sale sint indisolubil legate
? ză cu satisfacţie noul gest al sovietici, oaspeţi reprezentînd cu contem poraneitatea.
[ .Uniunii Sovietice în urma Ziarul proguvernamental } academ ii de ştiinţă din străi
t căruia peste citeva zile la nătate.
L Geneva vor reîncepe tratati- „II Giorno“, după ce subll- 1
1 vele Intre cele trei puteri nu-
L cieare. niază importanţa reluării tra- J
(. „încă o dată — scrie „Uni-
[• t'a“ — a fost demonstrată vo- tativelor de la Geneva, aflr- j
L lnţa tenace a Uniunii Seme
ţe tice de a duce tratative, de mă că nota guvernului so- }
t a ajunge pe această cale,
C printr-o clarificare a poziţi- vietic reprezintă „o însenina- ] Effigr
L ilor, la acel acord atit de ne-
' cesar pentru soluţionarea re în climatul nuclear“, 1 Lui Glezos i se refuză mandatul
^ paşnică a uneia din princi-
C palele probleme internaţio- „Poziţia guvernului sovietic ' La şedinţa solem nă au p a rti
E. nale aflate în suspensie. Pen-
— scrie „Avânţi“ — nu poate ^ cipat Frol Kozlov, Alexei Kosi-
tru a doua oară în decurs de ghin, A n a sta s Milcoian, M ihail
trei ani r - continuă ziarul — fi decît salutată cu satisfac- ¦) de deputat M iting al oam enilor muncii din Nantes
Uniunea Sovietică deschide
ţie. Reluarea tratativelor la ) Suslov, N ikolai ŞvemiJc, Piotr PARIS 22 (A gerpres).— facă revendicările economice ale
D em icev, L eonid Ilicev, Boris La 21 noiembrie, peste 8.000 oamenilor muncii, în special să
Geneva constituie un impor- 1 ATENA 22 (Agerpres). — niei publice greceşti şi mondia Ponomariov, A lexanăr Şelepin, de oameni ai muncii din între li se majoreze salariile, să se
Autorităţile greceşti vor să le şi a voinţei exprimate de cei precum şi şefii unor am basade consolideze libertăţile democra
tant succes pentru toţi aceia 1 lipsească pe eroul naţional al 66.000 de alegători greci, care prinderile industriale din oraşul tice şi să se stabilească pacea
Greciei, Manolis Glezos, de m an prin voturile lor au ales pe şi m isiuni diplom a tice acreditaţi Nantes au participat la un mare în Algeria.
care au acţionat împotriva * Glezos deputat în parlament, la M oscova. miting. Ei au cerut să se satis
datul de deputat. După cum autorităţile greceşti au cerut să
nebuniei atomice, pentru o - informează ziarele greceşti de fie anulată alegerea lui pe mo
seară din 21 noiembrie, căutind tivul că Glezos este lipsit de
convieţuire civilizată între drepturile politice. După cum
să nu permită eliberarea lui se ştie, Glezos a avut de sufe
popoare. Lupta trebuie să Glezos în ciuda cererilor opi-
continue pînă ce tratativele 1
vor pune capăt celui mai te- ^ 1*
ribil coşmar care apasă asu- -j
pra întregii lumi“. "]
calea spre un acord asupra zm~ rit în repetate rinduri pentru
încetării experienţelor nucle activitatea sa politică demo
are, un acord menit să fie In Comitetul Politic cratică. EI a fost aruncat in
L un prim pas spre realizarea Adoptarea unei rezoluţii referitoare închisoare şi lipsit de drepturi
^ altor acorduri mai cuprinză- politice. Ultim-a- -dată,- ¦potrivit
sentinţei tribunalului m ilitar din
l toare".
I Referindu-se la poziţia pu- ( Atena din 1959, pe baza unor
acuzaţii false, Glezos a fost p ri
la tratativele in problema dezarmării[ terilor occidentale, „Unita“ t
U.R.S.S. să cadă de acord asu vat de drepturi politice pe timp
L consideră că „S.U.A. şi An NEW YORK 22 (Agerpres). p ra componenţei organului pen de 17 ani. Votînd pentru alege
ii glia ar putea dovedi in cursul TASS tra n s m ite :
C. tratativelor care vor începe [ In şedinţa din după-am iaza tru tratativele cu privire la de rea Iui Glezos ca deputat in
de m arţi a Comitetului Po zarmare. In rezoluţie se exprimă parlament, poporul grec s-a
[¦ la Geneva că sint dispuse să [litic al Adunării Generale a speranţa că asemenea tratative
[ O. N. U. a continuat discuţia In vor începe fă ră alte am înări şi
L abandoneze cursa Înarmării ( problema dezarmării generale şi în urm a lor Adunării Generale pronunţat limpede pentru eli
ţ nucleare şl politica de in- li vor fi prezentate recomandări. berarea lui Glezos pentru a i
t cordare internaţională“. [totale. La propunerea lui Kri- se da posibilitatea să ducă o
^ shna Menon, delegatul Indiei, înainte de vot, reprezentanţii activitate politică şi să apere
[• Sub titlul „Reîntoarcere Lr C~ _o_m.i.te.tu,l „Po.l.i.t.ic a ad. op,tat, ,în U.R.S.S. şi S.U.A. au declarat că în parlam ent interesele alegă
>unanim itate o rezoluţie al cărei nu ridică obiecţiuni Împotriva torilor săi.
^r la Geneva“, ziarul ”„Paese“ acestei rezoluţii.
coautor s-a declarat de aseme Ziarul „Athinaiki“ Informează
[ relevă că guvernul sovietic, La propunerea ’delegatului că autorităţile greceşti nu in
v.- W/ »----I ,__I ._/ .
.. ...........................................................................
Sesiune ştiinţifică nea delegaţia R. A- U. Rezoluţia Indiei, Comitetul Politic a apro tenţionează să elibereze pe Gle
la Dubna invită guvernele S. U. A. şi zos chiar şi în cazul cînd ce
bat recomandarea ca rezoluţia rerile lor cu privire la anularea
adoptată să fie transm isă neîn-
tlrzlat şedinţei plenare a Adu
întrunirile conducătorilor nării Generale pentru ca aceas alegerii sale ca deputat în par
'MOSCOVA 22 (Agerpres).—
•TASS tra n s m ite ’:! S. U. A. şi R. F. G. ta din urm ă să poată Începe lament nu vor fi aprobate de Vedere p arţială a dem onstraţiei din oraşul francez Aubone, in cursul căreia cei peste
10.000 de dem onstranţi au strig a t : „Vrem pace 1“, „Fasciştii la spinzurătoare
Eminenţi oameni ’de ‘ştiinţă 'din WASHINGTON 22 (Agerpres). - im ediat exam inarea ei. către tribunal.
ţările socialiste, specialişti m La Washington continuă tratativele
domeniul fizicii nucleare iau «¦¦¦R«BRBBBaRaRBRBRRRRBaRBnBaBBBRBBBRaaaBBRRRBBRBRRBBRBBBBR«BBBBBRaaBRBaa**BW*a
p arte lă lucrările celei de-a americano—vest-germane. Popoarele cer lichidarea pendenţei ţărilor şi popoarelor colo ţări. Ele sint strîns legate reciproc
X l-a sesiuni a Consiliului ştiin niale şi nu-şi precupeţeşte eforturile cu ajutorul blocurilor militare NA IO,
După cum anunţă agenţia UPI, imediată a colonialismului în realizarea acestor ţeluri. SEATO, GENTO.
ţific al Institutului unificat de tratativele au fost reluate în dimi
cercetări nucleare, care s-a des neaţa zilei de 21 noiembrie în cabi — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Apoi a luat cuvîntul K. V. K1SE- Reprezentantul R.S.S. Bieloruse a
chis la 21 noiembrie la Dubna, netul secretarului Departamentului de LIOV, şeful delegaţiei R.S.S. Bielo atras atenţia O.N.U. asupra rolului
Ungă 'Moscova. Sfat, unde s-au întrunit miniştrii vest- NEW YORK 22 (Agerpres). - Iui Lumumba, a spus Suleiman, arată bogăţiilor petrolifere ale Kuweitului. ruse. El a arătat că la declaraţia crescînd al R. F. Germane în politica
germani, Schroder şi Strauss, secre De la tribuna celei de-a 16-a se ce rol ruşinos în această acţiune cri In Kuweit, a spus el, se află 21 la O.N.U. care a proclamat în mod so puterile coloniale. Privirile lacome
Consiliul ştiinţific va exam i tarul de Stat al S.U.A, Rusk, precum siuni a Adunării Generale a O.N.U. minală au avut Ohombe şi aşa-nunii- sută din totalul rezervelor cunoscute lemn necesitatea de a se pune capăt a.e neocolomaliştilor vest-germuni se
na dările de seamă cu privire Ia şi ministrul de Război al S. U. A , răsună puternic cererea popoarelor ca tul ministru de Interne al acestuia, de ţiţei din lume. 6u exploatarea ţi imediat şi necondiţionat colonialismu îndreaptă din nou spre Africa şi alte
activitatea celor cinci labora McNamara. să fie lichidat imediat «istemul ruşi împreună cu mercenarii belgieni şi cu ţeiului în Kuweit se ocupă societa lui sub toate formele şi manifestările regiuni ale lumii.
toare de la acest institut în toa nos al colonialismului. alţi mercenari". tea „Kuweit Oil Company“, care este lui, puterile coloniale au răspuns prin
te direcţiile principale ale fizicii Ulterior la Gasa Albă ¦a avut loc controlată în comun de monopolul en acţiuni sîngeroase în Angola, Alge Trecînd la situaţia din Gongo, Ki-
nucleare moderne şi va stabili In şedinţa plenară de marţi a Adu Reprezentantul Irakului a vorbit cu glez „British Petroleum Company“ şi ria, Gongo, Oman şi în alte regiuni. seliov a subliniat că recentele eveni
planurile noilor cercetări, în o întîlnire intre preşedintele S.U.A., nării Generale, reprezentantul Iraku mînic despre reprimarea inumană a de monopolul american „Gulf Oii mente din Katanga au demonstrat ten
dreptate spre lărgirea continuă lui, ALI HAIDAR SULEIMAN, a sub luptei de eliberare naţională a po Corporation". Reprezentantul Bielorusiei a demas dinţa colonialiştilor de a-şi menţine
a posibilităţilor de folosire în J. Kennedy, şi cancelarul vest-german, liniat că Declaraţia cu privire la acor porului angolez de către colonialiştii cat justificările făţarnice ale lui God- poziţiile în aecastă ţară. In cursul
scopuri paşnice a energiei nu IC Adenauer. darea independenţei ţărilor şl popoa portughezi. Delegatul Irakului a amintit în în ber, ministrul de stat pentru Afacerile unei perioade îndelungate comanda
cleului atomic. relor coloniale, adoptată la sesiunea cheiere că tocmai din iniţiativa Uni Externe al Angliei, destinate să în mentul trupelor O.N.U. tratează ţâră
trecută din iniţiativa Uniunii Sovieti Nu sint îndeplinite prevederile De unii Sovietice a fost adoptată anul şele opinia publică mondială. El a rezultat cu Chombe, deşi rezoluţia
A g ra Y a re a s itu a ţie i ce, constituie „cea mal importantă claraţiei cu privire la acordarea in trecut Declaraţia cu privire la acor citat Kenya ca exemplu al preţului Consiliului de Securitate oferă forţe
hotărîre a zilelor noastre" şi „unul dependenţei ţărilor şi popoarelor co darea independenţei ţărilor şi popoa ridicat cu care popoarele fostului im lor armate ale O.N.U. temeiuri legale
dhi IlepubH ca D om inicană dintre cele mai remarcabile documen loniale, a spus delegatul irakian în relor coloniale. Astăzi, a subliniat de periu britanic îşi cuceresc indepen pentru a lupta in vederea asigurăm
te din istorie". continuare, şi într-o altă regiune din legatul Irakului, trebuie rezolvată pro denţa. Răscoala poporului Kenyei, în integrităţii şi independenţei Republi
SAN DOMINGO 22 (Ager- tează că Ia 21 noiembrie mii de Africa — în Republica Sud-Africană, blema nu numai a traducerii imediate cepută în 1952 sub conducerea lui cii Gongo. Chestiunea este că acţiu-1
preş). — tineri au defilat pe străzile ca Reprezentantul Irakului a subliniat unde discriminarea rasială a fost ri în viaţă a acestei declaraţii, ci şi a Joino Kcnyatta, a fost reprimată în nile aparatului O.N.U. în Congo co
pitalei ţării, Ciudad Trujillo, în mod deosebit că adoptarea unor dicată la rangul de politică de stat, despăgubirilor pentru bogăţiile jefuite mod bestial de către colonialişti în respund in mod practic intereselor mo
Statele Unite continuă inter scandînd „Libertate“. Ei au con măsuri urgente pentru traducerea în în ciuda protestelor şi indignării în de colonialiştii occidentali în coloni urma unui război colonial de patru nopolurilor şi societăţilor din S.U.A.,
venţia arm ată făţişă în afaceri damnat asasinarea a şase per viaţă a Declaraţiei corespunde şi in tregii lumi. Este de datoria Organiza ile lor. ani, care a costat poporul 10.000 de Anglia, Franţa, R. F. Germană, Bel-
le interne ale Republicii Domi soane aflate sub stare de arest tereselor menţinerii păcii în întreaga ţiei Naţiunilor Unite de a lua măsuri morţi. Au fost întemniţaţi 150.000 de gia.
nicane cu scopul de a consolida de mai multe luni sub învinuirea lume. eficiente pentru a curma politica ra Reprezentantul Libiei, FEKINI, care persoane.
poziţia regimului in staurat de de participare Ia atentatul care sistă a R.S.A. a luat apoi cuvîntul, a declarat că pu Reprezentantul Bielorusiei a spriji
preşedintele Balaguer şi a men a dus Ia uciderea fostului dicta Suleiman a condamnat crimele sîn- terile coloniale refuză să îndeplineas Luptă de mulţi ani popoarele Nyas- nit lupta poporului Irianului de vest
ţine această ţară sub influienţa tor al ţării, Rafael Trujillo. Pos geroase săvîrşite de colonialiştii fran Delegatul Irakului a cerut de ase că Declaraţia cu privire Ia acordarea salandului, Rhodesiei de nord şi de pentru eliberarea de sub jugul colo
S.U.A. Agenţiile de presă rela tul de radio al opoziţiei a cerut cezi împotriva poporului algerian. menea ca poporului Irianului de vest independenţei ţărilor şi popoarelor co sud. nialiştilor olandezi.
tează că în apele teritoriale ale arestarea şi judecarea procuro să i se acorde libertatea şi dreptul de loniale, ele încâlcind în mod sistema
Republicii Dominicane au sosit rului general al statului care a Trecînd la problema situaţiei din reunire cu patria sa — Republica In tic prevederile acestei declaraţii, mai Continuă şi ia extindere lupta pen In încheiere Kiseliov s-a pronunţat
încă 5 nave de război nord-am e fost făcut răspunzător pentru Gongo, delegatul Irakului a declarat donezia. ales în regiuni ca Algeria, Angola, tru independenţa naţională şi în alte împotriva proiectului de rezoluţie al
ricane printre care şi un vas vieţile acestor prizonieri. P otri că colonialiştii şi interpuşii lor din Republica Sud-Africană. colonii en gleze: Oman, Uganda, Tati- Nigeriei, care propune ca teritoriile
p u rtăto r de avioane. în treb at de vit relatărilor agenţiei France Katanga nu se dau în lături de la Un exemplu al colonialismului con ganica, Gambia, Zanzibar, Guyana din Africa — coloniale, dependente şi
ziarişti, p u rtăto ru l de cuvînt al Presse, poliţia a deschis focul temporan, a spus Suleiman în con Fekini a adus mulţumiri Uniunii So Britanică. Apoi, reprezentantul R.S.S. care nu se bucură de autoadministra-
D epartam entului de Stat, Lin asupra dem onstranţilor, doi ti nici o crimă pentru a submina uni tinuare, îl constituie ocuparea Kuwei vietice pentru faptul că aceasta a dat Bieloruse a citat exemple de neso re — să-şi dobîndească independenţa
coln Wite, a refuzat să răsp u n neri, unul în vîrstă de 15 ani şi tului de către trupele engleze în dovadă de iniţiativă în ridicarea pro cotire directă de către puterile colo pînă în anul 1970.
dă cît timp vor rămîne în aceas tatea acestui tînăr stat şi a continua scopul menţinerii pentru monopoliştii niale a prevederilor Declaraţiei cu pri
celălalt de 18 ani. fiind uciş*i. să exploateze bogatele lui resurse na englezi şi americani a uriaşelor su- blemei înfăptuirii imediate a Decla vire la acordarea independenţei ţă El a sprijinit proiectul de rezoluţie
tă regiune navele americane. Agenţiile de presă anunţă de turale. „Faptele înspăimîntătoare ci praprofituri stoarse prin exploatarea rilor şi popoarelor coloniale. al Uniunii Sovietice care prevede ca
tate în raportul Comisiei O.N.U. pen raţiei cu privire la acordarea indc- Adunarea Generală să declare amil
Intre timp. în ciuda decretării asemenea că pe străzile oraşu Puterile coloniale caută să salveze 1962 ca anul lichidării definitive a
tru anchetarea împrejurărilor morţii uriaşele profituri pe care le realizea colonialismului sub toate formele şi
de către preşedintele Balaguer lui Ciudad Trujillo au fost răs- ză monopolurile din Anglia, Franţa, manifestările lui pe planul întregii
S.U.A., Belgia, Portugalia şi diii alte noastre planete.
a „stării de urgenţă“ , în în trea pîndite mapifeste în care po
ga ţa ră au loc mari m anifes porul este chemat să declare
taţii antiguvernamentale, în spri grevă generală pentru a -1 sili pe
jinul instaurării unui guvern cu preşedintele Balaguer să demi
adevărat democratic. Agenţia sioneze.
United Press International rela
RedacRa şi adminhlraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 263.820 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai* - Deva