Page 8 - 1961-11
P. 8
pag- 4 mumm Os&mmvsm Ni*'2132
Program ul P artidului Comunis
al lunii Sovietice
(Urmare bin pag. I-a) muncitoare, în frîintfe cu beta-* „Unirea eforturilor popoare Cupă cum se subliniază în plin inclieiatâ In perioada ur- zile nelucrătoare. In cel 'de-al gram, Uniunea Sovietică nu mai
cu capitalismul. într-un viitor şamentui său de avangardă are lor din ţările oare s-au eliberat Program, Uniunea Sovietică a mătoare. doilea deceniu va începe trece are nevoie de armată. Dar, în-
foarte apropiat el va depăşi şi ale popoarelor din statele susţinut şi ,va susţine în mod P.C.U.S. prevede sporirea vo- rea la săptămînă de lucru şi
sistemul mondial capitalist in posibilitatea ca pe baza fron mai redusă. trucît persistă pericolul de răz
ceea ce priveşte volumul global tului muncitoresc şi popular, socialiste în lupta împotriva pe consecvent politica coexistenţei lumului producţiei industriale
al producţiei industriale şi agri- precum şi a altor forme posi- în U.R.S.S. : In cursul următo- Uniunea Sovietică va deveni boi din partea lagărului impe
c°îe. ricolului de război este un fac paşnice a statelor cu orînduiri rilor zece ani — de circa două ţara cu ziua de lucru cea mai
biIe de înţelegere şi colaborare ori şi jum ătate şi depăşirea ni scurtă şi totodată cea mai pro rialist, întrucit nu este realizată
„Măreţul edificiu al lumii noi, politică intre diferite partide şi tor foarte important al păcii sociale diferite. velului producţiei industriale a ductivă şi cea mai bine retri
clădit prin munca eroică a po S.U.A. : in decurs de 20 de ani buită din lume. dezarmarea totală şi generală,
poarelor libere, pe întinderi organizaţii obşteşti, să unească generale“. „Coexistenţa paşnică presu — de cel puţin şase ori, lăsînd
uriaşe ale Europei şi Asiei, este majoritatea poporului, să cuce cu mult in urmă actualul volum Paralel cu reducerea zilei de P.C.U.S. consideră necesar să
prototipul societăţii noi, al vii rească puterea de stat fără P.C.U.S. consideră alianţa fră pune : renunţarea ’la război ca global al producţiei industriale lucru se va mări durata con
torului întregii omeniri“ — se a S.U.'A. cediilor anuale plătite ale oa menţină puterea de apărare p
război civil şi să asigure tre ţească cu popoarele care au mijloc de rezolvare a probleme menilor muncii.
spune în Programul P.C.U.S. cerea principalelor mijloace de scuturat jugul colonial şi semi lor litigioase dintre state, so Programul trasează sarcina Statului sovietic, pregătirea de
In prezent, capitalismul mon producţie in mîinile poporului. colonial ca una din pietrele un luţionarea acestor probleme pe asigurării ritmului de creştere a P.C.U.S. trasează sarcina re
calea tratativelor; egalitatea producţiei de energie electrică zolvării celei mai arzătoare pro luptă a Forţelor sale Armate la
dial a intrat într-o etapă nouă, în condiţiile în care clasele ghiulare ale politicii sale inter în drepturi, înţelegerea şi încre care s l devanseze ritmul de bleme a ridicării bunăstării po
a treia, a crizei generale. exploatatoare recurg la violen naţionale, se spune în Program. derea reciprocă Intre state, lua creştere 'din celelalte ramuri. In porului sovietic — problema lo un nivel care să asigure zdro
ţă împotriva popoarelor, tre- rea în consideraţie a intereselor al doilea deceniu, electrificarea cuinţelor.
„Una din particularităţile cele ouie avută în vedere posibilita în lumea contemporană, se întregii ţâ ri' va fi în linii mari birea hotărită şî totală * ori
mai importante ale acestei eta tea trecerii pe cale nepaşnică spune în Program, se desfăşoa In decursul primului deceniu,
pe noi constă în faptul că ea la socialism. Leninismul ne în ră o luptă înverşunată între terminată. în ţară va fi lichidată lipsa de cărui inamic ce ar cuteza să
vaţă şi experienţa istorică con Producţia anuală de energie locuinţe. Familiile care locuiesc
nu s-a desfăşurat in legătură cu firmă faptul că de bună voie cele două ideologii — ideologia reciproce ; neamestecul în tre- încă în locuinţe supraaglome atenteze la securitatea patriei
un ră,zboi mondial“. clasele dominante nu cedează electrică trebuie să ajungă la rate şî necorespunzătoare, vor
lui: ţîrş.if ag„5ă_see.nş.®teraelăxparecsaiePiîtnal:isdmeus- comunîstă şi ideologia burghe burile Interne, recunoaşterea sfîrşitul primului deceniu la primi apartamente noi. sovietice.
prinderea de capitalism a noi puterea. In aceste condiţii, gra- ză. Noua epocă istorică a adus aproximativ 900—1.000 miliar
şi noi ţă r i; slăbirea poziţiilor dul de înverşunare şi formele triumful deplin al concepţiei dreptului fiecărui popor de a L’a sfîrşitul celui de-al doi In domeniul relaţiilor naţio
imperialismului în întrecerea luptei de clasă vor depinde nu revoluţionare a proletariatului. rezolva în mod independent de, ia r’ la sfîrşitul celui de-al lea deceniu, fiecare familie, in
economică cu socialismul; des toate problemele ţării sale ; res doilea deceniu — pînă Ia 2.700—• clusiv familiile de tineri căsă nale, partidul trasează îndeosebi
trămarea sistemului colonial al atît de proletariat, cit de forţa Tot mai mulţi oameni din ţările pectarea cu stricteţe a suvera 3.000 miliarde kilowaţi-oră. toriţi, va avea o locuinţă con
de împotrivire opusă de cercu capitaliste rup cu conceotia bur nităţii şi integrităţii teritoriale următoarea sarcină:
imperialismului; agravarea con rile reacţionare voinţei majori gheză despre lume. Ideologia In următorii 20 de ani, side fortabilă.
tradicţiilor imperialismului, o tăţii covîrşitoare a poporului, rurgia va ajunge la un nivel La sfîrşitul perioadei de două a) să se continue dezvolta
dată cu dezvoltarea capitalis de folosirea violenţei de către burgheză trece printr-o criză a tuturor ţărilor ; dezvoltarea care va permite să se producă rea multilaterală a economiei
mului monopolist de stat şi cu profundă. colaborării economice şi cultu anual circa 250 de milioane de zeci de ani, in U.R.S.S., totalul şi culturii tuturor naţiunilor
creşterea militarismului; accen aceste cercuri într-o etapă sau rale pe baza egalităţii depline tone de oţel. fondurilor sociale de consum va şi naţionalităţilor sovietice, asî-
Principala armă politică-ideo- şi a avantajului reciproc“. reprezenta aproximativ jum ăta gurlndu-se colaborarea şl în
tuarea instabilităţii interne şi a alta a luptei pentru socialism. In decursul celor 20 de ani te din totalul veniturilor reale trajutorarea frăţească tot mai
putrezirii economiei capitaliste, In fiecare ţară posibilitatea logică a imperialismului este „Coexistenţa paşnică serveşte va fi înfăptuită în proporţii de ale populaţiei. strînsă, unirea si apropierea lor
care se manifestă in incapaci reală de folosire a unei căi sau anticomunismul. Sub steagul ne masă automatizarea complexă1 în toate domeniile vieţii şl. rea-
tatea crescîndă a capitalismului a alteia de trecere la socialism gru al anticomunismului s-au a producţiei, trecîndu-se tot In Program se arată că aceas lizîndu-se întărirea prin toate
de a folosi In întregime forţele unit astăzi toţi duşmanii pro 'drept bază a întrecerii paşni mai mult la secţii şi întreprin ta va da posibilitatea de a se mijloacele a U.R.S.S., să fie fo
este determinată de condiţiile deri automate care să asigure asigura pe seama societăţii: în losite pe deplin şi perfecţiona
de producţie (ritmul scăzut de istorice concrete. gresului social. Anticomunismul ce între socialism şi capitalism o înaltă eficienţă tehnico-eco- treţinerea gratuită a copiilor in te formele vieţii de stat naţio
creştere a producţiei, crizele oglindeşte degradarea extremă instituţiile pentru copii şi în nale a popoarelor din U.R.S.S. :
Principalele legităţi ale revo- a ideologiei burgheze. pe plan internaţional şi con nomică. şcolile-internat (Ia dorinţa pă
periodice, permanenta folosire stituie o formă specifică a Paralel cu dezvoltarea vechi rinţilor) ; asigurarea materială Partidul va continua să pro
incompletă a capacităţilor de luţIeî sodaliste- Pr0Prii tuturor Capitalismul monopolist ge luptei de clasă dintre acestea“. a persoanelor inapte de mun moveze politica de asigurare a
producţie, şomajul cronic) ; ţărilor, sînt comune: in ace nerează ideologia fascismului — lor baze metalurgice existente că ; învăţămîntul gratuit în egalităţii efective între toate
amploarea tot mai mare a ideologia şovinismului şi rasis în domeniul relaţiilor inter în Ural şi Ucraina, se va ter toate şcolile; asistenţa medi naţiunile şi naţionalităţile.
luptei dintre muncă şi capital; laşi timp diversitatea particu mului extrem. naţionale P.C.U.S. îşi propune mina construcţia celei de-a cală gratuită pentru toţi cetă
larităţilor şi tradiţiilor naţiona printre altele, următoarele sar treia baze metalurgice a ţării ţenii, inclusiv asigurarea cu me P.C.U.S. consideră că în etana
ascuţirea pronunţată a contra le istoriceşte formate dă naş Anticomunismul devine prin cini : în Siberia, vor fi create două dicamente şi tratamentul sana- actuală, principalul în munca
dicţiilor economiei capitaliste tere unor condiţii specifice ale noi baze — în partea centrală torial ai bolnavilor ; folosirea ideologică il constituie forma
procesului revoluţionar, unei cipala armă a reacţiunii în Folosirea împreună cu cele europeană a U.R.S.S., prin va gratuită a locuinţelor şi a ser rea omului nou al societăţii co
mondiale; accentuarea fără pre diversităţi de forme şi de ritm lalte ţări socialiste, împreună lorificarea minereurilor de fier viciilor comunale; folosirea gra muniste — educarea tuturor oa
cedent a reacţiunii politice pe lupta împotriva forţelor demo cu statele şi popoarele iubitoa din anomalia magnetică de la tuită a transporturilor comuna menilor muncii în spiritul unei
toată linia, renunţarea la li în care are loc venirea la pu cratice din ţările Asiei, Africii, Kursk şî din Kazahstan. înalte principialităţi şi al devo
bertăţile burgheze şi instaura tere a proletariatului. re de pace a tuturor mijloace le ; folosirea gratuită a unor tamentului fa ţă de comunism,
rea într-o serie de ţări a unor Americii Latine. lor pentru preîntîmpinarea unui Pentru •satisfacerea deplină a al atitudinii comuniste faţă de
Aceasta condiţionează intr-o război mondial şi pentru crea muncă şi de gospodăria obş
serie de ţări posibilitatea şi ne După cum se arată în Pro rea condiţiilor care să facă po tească, precum şi înlăturarea
cesitatea unor trepte de trecere completă a rămăşiţelor conceo-
in dezvoltarea luptei pentru dic gramul P.C.U.S., social-fiemo- sibilă excluderea totală a răz ţiilor şi moravurilor burgheze,
tatura proletariatului, o varie boiului din viaţa societăţii : dezvoltarea multilaterală, ar
tate a formelor de organizare craţia de dreapta din zilele noa monioasă a personalităţii urna*'
ne, crearea unei adevărate bo
stre rămîne principalul sprijin găţii a culturii spirituale.
ideologic şi politic al burghe în domeniul învăţămîntuluî
public se pune sarcina de a se
ziei in mişcarea muncitoreas introduce în decursul primului
deceniu învăţămîntul mediu
că. „Aripa de dreapta a social- — orientarea spre stabilirea
democraţiei a rupt definitiv cu unor relaţii internaţionale sănă
marxismul şi a opus socialis toase, lupta pentru lichidarea
mului ştiinţific aşa-zisul socia tuturor blocurilor militare opu
lism democratic“. se, pentru încetarea „războiu
Experienţa Istorică a arătat lui rece“, a propagării vrajbei
falimentul atît al ideologiei cit şi urii între popoare, pentru li
şi al politicii social-democratis- chidarea tuturor bazelor străi
regimuri fasciste, de tiranie ; politică a societăţii care con mului. „Anticomunismul a dus ne aeriene, maritime, de rache nevoilor întregii populaţii şi ale servicii social-culturale ; reduce general şi politehnic obligato
struieşte socialismul. social-reformismul la impas te şi altor baze militare de pe riu de unsprezece ani pentru
criza adincă a politicii şi ideo Dar trecerea de la capitalism ideologic şi politic. Aceasta este teritoriul altor ţă ri; economiei naţionale în ce pri rea treptată a tarifelor pentru toţi copiii de vîrstă şcolară şi
logiei burgheze. una din principalele cauze ale veşte produsele agricole, se tra folosirea caselor de odihnă, a învăţămîntul de opt clase pen
la socialism nu este posibilă crizei social-democratismului“. — lupta pentru obţinerea de pensiunilor, a bazelor turistice tru tinerii ocupaţi în economia
Capitalul monopolist ameri decît pe calea revoluţiei. Ori- zarmării generale şi totale sub sează sarcina de â se spori vo şi sportive şi în parte, folosirea naţională care nu au studii co
can, se arată in Program, a de cît de variate ar fi formele pu P.C.U.S. consideră că princi un strict control internaţional; lumul total al producţiei agri lor gratuită ; asigurarea tot mai respunzătoare: în următorul de
terii de stat noi, populare, în palul ţel al acţivităţii sale în cole în zece ani de circa două largă a populaţiei cu ajutoare, ceniu va fi oferită tuturor po
venit cel mai mare exploatator perioada construirii socialismu domeniul politicii externe e ste : —¦întărirea relaţiilor de prie ori şi jumătate, iar in 20 de ani înlesniri şi burse (ajutoare bă sibilitatea de a face studii me
mondial. El îndeplineşte rolul lui, esenţa lor este aceeaşi — tenie şi de strînsă colaborare ~ ' W trgi"6i r şî' 3iiirîState. '.Bi neşti pentru mamele singure şî dii complete:
de jandarm mondial. Centrul dictatura proletariatului. ¦âă--âSTgrdre~c0ndiţiîle de pace frăţească cu "statele"'din ksia, pentru cele cu mulţi copii, burse
economic î— şi, după el — şi pentru construirea societăţii co primul deceniu, Uniunea Sovie pentru studenţi) ; trecerea trep Programul considera că pen
in condiţiile actuale primej muniste în U.R.S.S. şi pentru Africa, America Latină, care tru oamenii de ştiinţă sovietici
centrul politic şi militar — al dia principală în mişcarea co dezvoltarea sistemului mondial luptă pentru obţinerea şi con tică va întrece Statele Unite ale tată Ia alimentaţia publică gra este o chestiune de onoare să
imperialismului s-a mutat din munistă o constituie reviziio- socialist şi împreună cu toate solidarea independenţei naţio tuită (prînzuri) în întreprin consolideze poziţiile înaintate
Europa In S.U/A. popoarele iubitoare de pace să nale, cu toate popoarele şî sta 'Americii în ceea ce priveşte cucerite de ştiinţa sovietică în
niSmul- oportunismul de dreap- tele care se pronunţă pentru deri, instituţii şi pentru colhoz cele mai importante ramuri a’e
.Burghezia monopolistă din ta, ca o reflectare a influenţei salveze omenirea de la un răz menţinerea păcii; producţia pe cap de locuitor la nicii ocupaţi în producţie. cunoaşterii si să deţină Tocul de
S.U.A. este reazemul principal al burgheze. „Ideologia revizionis boi mondial de exterminare. principalede produse agricole. frunte în ştiinţa mondială, în
reacţiunii internaţionale" — promovarea unei politici Programul constată că sta
mului şi-a găsit cea mai de Subliniind că problema funda consecvente, active de îmbună . Colhozurile şi sovhozurile, tul socialist a intrat într-o pe toate direcţiile principale.
S.U.A. — cel mai puternic plină întruchipare In programul mentală a contemporaneităţii tăţire şi dezvoltare a relaţiilor rioadă nouă a dezvoltării sale.
Uniunii Comuniştilor din Iugo este problema războiului şi p ă cu toate ţările capitaliste în in prin relaţiile lor de producţie, A început procesul de transfor Programul arată că dezvolta
stat capitalist — au depăşit slavia“. cii, Programul arată că prin teresul asigurării păcii mare a .statului într-o organi rea culturală în perioada con
zenitul şi au intrat în faza apu eforturile unite ale puternicului prin caracterul muncii, prin ni zaţie a întregului popor de oa strucţiei desfăşurate a societăţii’
O altă primejdie o prezintă - sprijinirea prin toate mij meni ai muncii din societatea comuniste va fi etapa finală a
sului. Şi-au pierdut forţa de dogmatismul şi sectarismul, care lagăr socialist, ale statelor ne- loacele a întăririi solidarităţii velul bunăstării şi culturii oa socialistă. marii revoluţii culturale. în
altă dată şi state imperialiste se află într-o contradicţie de socialiste iubitoare de pace, ale de luptă a tuturor detaşamen această etapă se va asigura
ca Marea Britanie, Franţa, Ger neîmpăcat cu dezvoltarea crea clasei muncitoare internaţionale telor şi organizaţiilor clasei menilor muncii, vor deveni tot In Program se spune: „Asi- crearea tuturor condiţiilor ideo
mania şi Japonia, se arată in toare a teoriei revoluţionare. muncitoare internaţionale care gurind victoria deplină şi defi logice şî culturale necesare pen
Prograihul P.C.U.S. şi ale tuturor forţelor care luptă împotriva politicii impe mai mult întreprinderi de tip nitivă a socialismului — prima tru victoria comunismului.
„P.C.U.S. îşi va îndrepta şi de apără cauza păcii, războiul rialiste de război; fază a comunismului — şi tre
In Program se subliniază că acum înainte eforturile înspre comunist. cerea societăţii la construirea In capitolul „Construirea co
contradicţia fundamentală a lu întărirea unităţii şi coeziunii mondial poate fi preîntîmpinat. •— promovarea consecventă a In Program se subliniază că desfăşurată a comunismului, munismului în U.R.S.S. şi co
mii contemporane — contradic rîndurilor marii armate a co „Lichidarea războaielor, instau politicii de unire a tuturor for dictatura proletariatului şi-a laborarea dintre ţările socia
ţia dintre socialism şi im peria muniştilor din toate ţările“. ţelor care luptă împotriva răz „lichidarea deosebirilor social - îndeplinit misiunea istorică şi, liste" din Program, se arată că’
lism — nu înlătură contradic rarea unei păci trainice pe pă- boiului ; economice şi a deosebirilor cul din punct de vedere al sarci dezvoltarea statelor socialiste
ţiile profunde care sflşie lumea în Program se arată că apari turale şi de trai dintre oraş şi nilor dezvoltării interne, a în în cadrul sistemului mondial
capitalistă. ţia socialismului marchează în mînt — iată misiunea istorică — menţinerea unei înalte vi sat va constitui unul din cele cetat să fie necesară în U.R.S.S. unic al socialismului, folosirea
ceputul erei de eliberare a po a comunismului“. gilenţe faţă de cercurile agre mai măreţe rezultate ale con In etapa nouă, contemporană, legităţilor şi avantajelor aces<*
„'Antagonismul dintre muncă poarelor asuprlic. struirii comunismului“. statul care a luat naştere ca tui sistem le asigură posibilita
ŞÎ capital, contradicţiile dintre „Principalul constă în a prej sive care caută să violeze pacea. stat al dictaturii proletariatului, tea de a scurta termenul de con
popor şi monopoluri, militaris „Existenţa sistemului mondial întâmpina un război termo-nu P.C.U.S. trasează sarcina — struire a socialismului, deschid
socialist şi slăbirea imperialis clear, a nu permite izbucnirea de a se asigura în Uniunea So perspectiva trecerii loi* Ta co
mul crescind, destrămarea sis mului deschid în faţa popoare lui. Acest lucru îl poate face ac vietică cel mai înalt nivel de munism mai mult sau mai p u
temului colonial, contradicţiile lor din ţările care s-au elibe tuala generaţie". trai în comparaţie cu orice ţară ţin în acelaşi timp, în limitele
dintre ţările imperialiste, ; con a capitalismului.
flictele şi contradicţiile dintre Sarcinile Partidului Comunist
tinerele state naţionale şi ve Această sarcină va fi înfăp
tuită prin : a) mărirea retribui
chile puteri colonialiste şi mai
aîea Creşterea impetuoasă a so rii individuale a oamenilor mun
cii după cantitatea şi calitatea
muncii, paralel cu reducerea
preţurilor cu amănuntul şi cu
desfiinţarea impozitelor perce
cialismului mondial surpă şi rat, perspectiva renaşterii na al Uniunii So vietice pute de la populaţie; b) lăr s-a transformat în statul între aceleiaşi epoci Istorice.
distrug imperialismul, îl duc la ţionale, a lichidării înapoierii girea fondurilor sociale de con gului popor, organ de exprima P.C.U.S. considera construirea
slăbire şi.pieire“.
şi mizeriei lor de veacuri, a rea în construirea societăfii comuniste sum destinate satisfacerii nevoi re a intereselor şi voinţei între comunismului în Uniunea So
Referindu-se la dezvoltarea lor membrilor societăţii, indi vietică o parte integrantă a fău
mişcării revoluţionare interna lizării independenţei economice“. In partea a doua a Progra 1970), Uniunea Sovietică, creind ferent de cantitatea şi calitatea gului popor“. ririi societăţii comuniste de că
baza tehnică-materială a co muncii lor, adică în mod gratuit tre popoarele întregului sistem
ţionale a clasei muncitoare, „Condiţia esenţială pentru re mului „Sarcinile Partidului Co munismului, va întrece în ceea (învăţămînt, asistenţă medica Ca organizaţie a întregului mondial socialist.
zolvarea sarcinilor naţionale ge lă, pensii, întreţinerea copiilor
Prografhul subliniază că în pre nerale o constituie lupta con munist al Uniunii Sovietice în ce priveşte producţia pe cap de în instituţii pentru copii, tre popor, statul se va menţine pînă Perioada construcţiei desfă-J
zent S-au creat în lume con secventă împotriva imperialis locuitor S.U.A. — cea mai p u cerea la folosirea gratuită a ser Ia victoria deplină a comunis şurate a comunismului se ca
diţii mal favorabile pentru miş construirea societăţii comuniste“ ternică şi bogată ţară a capi viciilor comunale etc.), mului. Odată cu construirea co racterizează prin continua creş
carea muncitorească. mului“. talismului ; va creşte conside munismului, cînd clasele vor tere a rolului şi însemnătăţii
„Principalul bastion al colo se dă următoarea definiţie a rabil bunăstarea materială şi In următorii zece ani, volu dispărea, clasa muncitoare va
Revoluţia proletară din fie nivelul cultural-tehnic al oa mul venitului naţional al înceta să-şi îndeplinească rolul partidului comunist ca forţă
care ţară, fiind o parte a re nialismului contemporan este comunismului: menilor muncii, se va asigura U.R.S.S. va spori aproape de conducătoare şi îndrumătoare
voluţiei socialiste mondiale, este imperialismul Statelor Unite ale tuturor îndestularea materială; două ori şi jumătate, iar în 20 de conducător al societăţii. a societăţii sovietice, se subli
înfăptuită de clasa muncitoare, „Comunismul este o orîndui- toate colhozurile şi sovhozurile de ani — aproximativ de cinci Dezvoltarea vieţii de stat so niază în Programul P.C.U.S.
de masele populare ale ţării Americii“. re socială fără clase, în care se vor transforma in gospodării ori. Veniturile reale pe cap de
respective. „Revoluţia nu se face Arătînd că in multe ţări miş mijloacele de producţie sînt de o înaltă productivitate şi locuitor vor creşte în 20 de ani cialiste va duce treptat la tra n Principiile leniniste ale vieţii
la comandă. Ea nu poate fi im proprietate unică a întregului rentabilitate ; vor fi satisfăcute de peste trei ori şi jumătate, sformarea ei in autoadminis- de partid, se spune în Program,
pusă din afară1 poporului“. carea de eliberare a popoarelor popor, în care există o deplină încă Ia sfîrşitul primului dece trare comunistă obştească, în sînt incompatibile cu cultul per
trezite la viaţă se desfăşoară egalitate socială a tuturor mem in linii generale nevoile oame niu nu vor rămine în ţară cate care vor fi unite sovietele, o r sonalităţii şi ou încălcările ~
împreună cu celelalte partide sub steagul naţionalismului, brilor societăţii, în care, para nilor sovietici în ceea ce pri gorii de muncitori şi funcţionari ganizaţiile sinidicale, coopera legate de acesta — ale principi
rnarxist-leniniste, P.C.U.S. con Programul subliniază că mar- lel cu dezvoltarea multilatera veşte locuinţele confortabile; cu salarii mici. Comerţul sovie tiste şi alte organizaţii de masă ilor conducerii colective, demo
sideră că datoria sa internaţio xişti-leniniştii fac o deosebire lă a oamenilor, vor creşte şi va dispare munca fizică grea ; tic se va dezvolta continuu. ale oamenilor muncii. craţiei interne de partid şi le
nală este să cheme popoarele între naţionalismul naţiunilor forţele de producţie pe baza U.R.S.S. va deveni ţara cu cea galităţii socialiste.
din toate ţările să împiedice asuprite şi naţionalismul n aţi ştiinţei şi tehnicii în continuă mai scurtă zi de muncă. In deceniul al doilea, vor fi Partidul consideră necesar să
unilor asupritoare. „Naţionalis dezvoltare, şi în care toate iz se perfecţioneze formele de re Partidul consideră necesar să in
mul naţiunii asuprite are un voarele avuţiei sociale vor ţîşni troducă în practică înnoirea sis
conţinut general-democratic, în impetuos, din plin şi se va în prezentare a poporului şi să se tematică în anumite proporţii
dreptat Împotriva asupririi şi făptui măreţul principiu „de la dezvolte principiile democratice a componenţei tuturor organe
comuniştii îl sprijină conside- fiecare — după capacităţi, fie ale sistemului electoral sovietic. lor eligibile ale partidului — de
rîndu-1 justificat din punct de căruia — după nevoi“. Comu
vedere istoric, într-o anumită In Program se arată că atîta
exportul imperialist de contra etapă“. nismul este o societate a oame La sfîrşitul celui de-al 'doilea create premisele materiale pen- timp cit se menţine imperialis la organizaţiile de bază pînă Ia
revoluţie.
î Perspective largi se deschid nilor muncii liberi şi conştienţi, deceniu (1971-1980) va fi crea- tru trecerea în perioada urmă- mul, va persista şi pericolul Comitetul Central — asigurînd
societate cu un înalt grad de tă baza tehnică-materială a
Comuniştii n-au considerat ni pentru popoarele din ţările slab organizare, în care se va sta comunismului, care va asigura toare la principiul comunist al războaielor agresive. P.C.U.S. totodată continuitatea conduce
dezvoltate sub raport economic tornici autoadministrarea obş un belşug de bunuri materiale consideră apărarea patriei so rii.
ciodată şi nu consideră că dru pe calea construirii şi dezvoltă tească, în care munca pentru şi culturale pentru întreaga repartiţiei după nevoi. cialiste ca o funcţie dintre cele
mul spre revoluţie trece în mod rii statului de democraţie na binele societăţii va deveni pen populaţie; societatea sovietică mai importante ale statului so In Program se subliniază că
necesar prin războaie între sta ţională, se spune în Program. tru toţi prima cerinţă vitală, o In următorii 10 ani va fi în cialist. Uniunea Sovietică soco „poporul este forţa hotărîtoare
te. Măreţele scopuri ale clasei necesitate înţeleasă, iar capaci va ajunge în pragul înfăptuirii făptuită trecerea la ziua de lu teşte că este datoria sa in- în construirea comunismului.
muncitoare se pot înfăptui fără Baza politică a statului de de tăţile fiecăruia vor fi aplicate principiului repartiţiei după ne cru de şase o re — cu o zi nelu ternaţionalistă de a asigura, îm Partidul există pentru popor, el
mocraţie naţională o constituie cu cel mai mare folos pentru crătoare pe săptămînă — sau vede raţiunea activităţii sale în
un război mondial. Clasa mun blocul tuturor forţelor progre- popor“. voi, va avea loc trecerea trep la săptămînă de lucru de 35 ore preună cu celelalte ţări socia slujirea poporului“.
— cu două zile nelucrătoare,
citoare şi avangarda ei — parti site, patridtice care luptă pen Programul stabileşte etapele tată la proprietatea unică a în iar Ia lucrările subterane şi în liste, apărarea de nădejde şi Programul se încheie cu cu-,
dele rnarxist-leniniste — tind tru asigurarea deplină a inde industriile eu condiţii'de mun vintele : „PARTIDUL PROCLA-:
pendenţei naţionale, pentru o consecutive de rezolvare a sar tregului popor. Astfel, se spu că vătămătoare — la ziua de lu securitatea întregului lagăr so Mă SOLEMN: ACTUALA GE
spre înfăptuirea revoluţiei socia largă democraţie, pentru duce- cru de cinci ore sau la săptă- cialist. NERAŢIE A OAMENILOR SOm
liste pe cale paşnică, -n : • cinilor construirii comunismului ne în Program, în U.R.S.S. va mîna de lucru de 3.0 ore cu 2 VIETICI VA TRĂI ÎN COMU-:
rea pînă Ia capăt a revoluţiei Din punctul de vedere al con . NISM !“.
In condiţiile actuale, întf-o in U.R.S.S. fi construită in linii mari so
serie de ţări1 capitaliste clasa antiimperialiste, antifeudale şi In următorul 'deceniu (1961- diţiilor interne, se spune în Pro-
'democratice. cietatea comunistă. Construirea
- . nwli.i .-I .» i—.— - — -----------------------------------
societăţii comuniste va fi pe de-
Redncţia şi administraţia ziarului: sir. 6 Marffo nr. 9, Telefon: 188: !89: 75. Tava olătifă în rmm«r<tr ,n n W «rrMr!» mfr.r-M. Generale P.T.m nr. 263.820 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai" - Deva